5,893 matches
-
Cântecul nu vine din neant și nu pleacă în neant. Așadar, creație absolută nu există și n-ar putea exista într-o lume vie. Din această perspectivă de analiză, ceea ce cânta Hâra e greu de pus sub patalama. Cine-ar izbuti această, dat fiind faptul că cercetează un vast și foarte colorat repertoriu?! „Rock european”, îi spune trupa, acestui mozaic, făr-a institui un cvasimonopol sub denumire, de vreme ce interpretează și folclor românesc, ritmuri balcanice, armonii medievale, colinde, swing-canntry, interferente muzicale etnice... poate
HARA. CÂNTECE PENTRU TOŢI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396663607.html [Corola-blog/BlogPost/347747_a_349076]
-
și ardoarei zborului au fost un vis! Visul de a deveni o stea a gimnasticii, având drept model pe sora ei, Claudia Rusan, componentă a Clubului Sportiv Cetate Deva. Se întâmpla pe când Luciana avea șapte ani. „Datorez tot ce am izbutit în domeniul gimnasticii antrenorilor mei de suflet și de aur pentru gimnastica națională și mondială, Octavian Bellu și Mariana Bitang, dar și Ecaterina Szabo”, mărturisește fosta gimnastă. „A fost o ascensiune a mea, nici abruptă, nici culminantă, în gimnastică. De la
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
vociferând, înghiontându-se, înjurând. Am putut să-i observăm cum se orânduiau în fața ferestrei de la bucătărie. Chipuri supte, zdrențe omenești, își luau supa cu lăcomie. Unii dintre ei stăteau deoparte și-i urmăreau cu priviri pline de invidie pe cei care izbutiseră să-și capete fiertura și acuma o sorbeau. Trebuiau să aștepte eliberarea străchinilor de pământ. M-am uitat la Anișoara. Va fi și viața noastră la fel? M-am cutremurat... Se înnoptează. Nefiind loc și pentru noi în interiorul grajdului, am
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_ziua_holocaustului_9_octombrie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
Mihai Eminescu față de starea Națiunii Române”, (Dr. Mircea Frențiu, Blaj, publicat în Bilunarul de atitudine și cultură “Condeiul ardelean “, Anul XI, Serie Nouă -Nr. 303, din 15-28 ianuarie 2016, p.11), geniul eminescian este pus în slujba Sufletului Românesc, poetul izbutind astfel să rămână viu, mai viu decât mulți „vii-morți spiritual”, întrucât, la distrugerea sufletului unui neam participa nu doar faptele unor „cozi de topor”, ci și nefaptele-inacțiunile, nepăsarea, ignoranța, iar cei care lucrează la distrugerea elementelor identitare ale ființei naționale
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_p_calota_1473216883.html [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Felicia Gherghina prin citarea unei explicații dată de Srimati Devi cea care a fost „personajul real” după care s-a construit Maitreyi: “pe femeia orientală n-o interesează libertatea, căci ea este o iluzie”. Abordând o temă de elită, autoarea izbutește s-o ilustreze cu succes. Radiografia prozei relevă un profil feminin complex. Demersul hermeneutic este unul de subtilitate. Pe de o parte, înregistrează încărcătura de semnificații a operelor, iar pe de alta filtrează sensuri revelatoare dintr-un punct de vedere
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/felicia-gherghina-formula-existentiala-a-femeii-in-proza-lui-mircea-eliade-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
decadenței romane, au oferit de atâtea ori prilejuri de fabulație, de meditație critică asupra istoriei iar autorul conturează în cartea sa un personaj care își dă toată silința să pară ceea ce nu e, imitând petreceri și măscării deșănțate și nu izbutește să intre pe de-a-ntregul în pielea lui Nero. Caricatură a lui Nero, personajul pare pătruns însă de realitatea rolului său, dar cei din jur surâd cu tâlc pentru că ei întrevăd cabotinul, care, într-o conjuctură prielnică poate amăgi o
FĂŢĂRNICIA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1411133719.html [Corola-blog/BlogPost/366133_a_367462]
-
convorbirii cu Majestatea Sa Regele Mihai, apărută pe DVD-ul film „Regele Mihai. Nimic fără Dumnezeu - Nihil Sine Deo”, ea spune: „Mi-am zis că am să fac acest film cu sufletul. Că în rest e treaba istoricilor. N-am izbutit însă nici eu să nu-i trezesc amintiri dureroase Majestății Sale. Și mă gândesc acum, mai mult decât oricând, ce ființă cinică trebuie că e jurnalistul, chiar și atunci când omul din el nu e. Un destin tragic nu poate fi
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442299120.html [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
oprea nimeni să intre în apă, își lăsa hainele pe mal, fără să dispară, dacă nu trecea mama lui pe acolo, se bălăcea până seara și nu pățea nimic“. Alternanța lor se regăsește în ofurile unui băiat, care ori de câte ori nu izbutește în vreun demers, își deplasează eșecul într-un monolog interior de tensiune relaxantă pentru cititor: „Repede, mi-am pus ochelarii pe nas și cu mișcări arogante am încercat să imit băiatul de fițe, dar împiedicându-mă, m-am întins pe
Un carusel al timpului pentru toţi by http://revistaderecenzii.ro/un-carusel-al-timpului-pentru-toti/ [Corola-blog/BlogPost/339675_a_341004]
-
povara stelei care i-a fost dată, diafragma „optică” rămâne deschisă, lăsând să treacă tot seninul - pe care-l știe bine prețui. De „optică” depinde și alergarea celui, fizic, priponit. „Doar cât să ne trecem unul celuilalt prin gând / mai izbutim, ca pale de nori cumulus. / Explozia de senin la care ne-am expus / va-nconjura pământul alergând.” (Norii cumulus, dacă cineva nu știe, sunt semn de vreme bună.) Suferința și bucuria fac ape-ape. Destinul e implacabil, n-are antidot. Dar
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poetul_satmarean_maramuresean_cu_depunere_de_chiciura_pe_vise_ioan_bran.html [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
directorului general al primei scene din Craiova, reputatul regizor Mircea Cornisteanu, și-a spus: “De ce nu ? După 44 de ani (n.n. de la prima cunoștință cu Eugen Ionescu) poate că trebuie să fac și o asemenea încercare”. Performanță pe care o izbutește Robert Wilson, aici, în inima Olteniei, la Craiova - posibilă Capitală Culturală Europeană 2021 - este dezarmanta. Lăudabila din foarte multe puncte de vedere, dar și contrarianta, provocatoare până la a deveni demnă de o critică severă, așa după cum - bănuim - extrem de exigent a
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
filosoful a descoperit ceea ce căuta de mult în scrisul omului tare deștept și tare tăgăduitor: a descoperit că are ceva de spus despre om și că, prin artă lui, nu-l lasă pe om cum l-a găsit...”. Robert Wilson izbutește, la Craiova - unde montează pentru prima oara în România - să-și surclaseze toate barierele regizorului, fie el clasic/ clasicizant, modern/ modernist, postmodern/ postmodernist. În transcrierea scenica a Rinocerilor, Robert Wilson realizează o grandioasă hermeneutica a capodoperei lui Eugen Ionescu din
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
doză de uluire, neîncredere și reținere, nu ai cum să nu recunoști, finalmente, că inima îți bate din ce in ce mai tare, spargandu-ti pieptul, pompând adrenalină până în cele mai ascunse pliuri ale sufletului. Este obligatorie mențiunea că diamantul de 200 de carate izbutit de Robert Wilson la Craiova nu ar fi fost posibil fără Echipa colaboratorilor cu care dă viață spectacolelor sale - Regizorii asociați Tilman Haecker (Germania) și Charles Chemin (Franța), Creatorul de costume Jacques Reynaud (Franța), Maeștrii de lumini John Torres și
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
că autoarea este un pictor care își construiește tablouri cu cuvinte. Impresiile generale desprinse din lecturarea romanului său, „JERTFĂ DE SEARĂ”, conduc la concluzia că avem de-a face cu o proză cultă și responsabilă din punct de vedere moral, izbutită din punct de vedere artistic și utilă din punct de vedere social. Valentina Becart, cea care își pune amprenta asupra prozelor cuprinse în volum, dovedind că are instrumentele necesare pentru a face o creație literară autentică și rezistentă la „rostogolirea
RECENZIE. VOLUMUL DE PROZĂ „JERTFĂ DE SEARĂ”, DE VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1429172967.html [Corola-blog/BlogPost/357724_a_359053]
-
cel mai recent volum bilingv româno-italian Tăcerea ghimpilor / IL SILENZIO DELLE SPINE. Autoarea consideră poezia drept punct de referință fundamental, un fel de stea polară călăuzitoare, căci vocea poeziei este unica ce rămâne înainte de tăcere, atunci când cuvintele comune nu mai izbutesc să întrupeze expresia sensului pro-fund al ființei și tentativei noastre de a ne confrunta cu lumea. Poezia din acest florilegiu ne este oferită în accepția sa cea mai înaltă, ca maximă purtătoare de semnificație, instrument de cunaștere, radar ce ne
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
Ce a făcut? A încercat să denatureze scopul și idealul măreț al proiectului și grupul original ,,RUGĂ FĂRĂ SFÂȘRIT” prin transformarea lui în grupul - pastișă ,,CATEDRALA DE CUVINTE”. Cum au fost posibile toate acestea? Prin minciună, piraterie și manipulare. A izbutit să sustragă primele 98 de strofe și lista pricipalilor membri ... sabotând proiectul la comanda politică a slugilor politicianului Sorin Oprescu! Să vezi, să auzi și să nu crezi! ... Oameni bolnavi de ură, de invidie ... Dar ce caută în lumea asta
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_creatorii_romeo_tarhon_1332151142.html [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
de la Padeș din urmă cu aproape 200 de ani, Tudor Vadimirescu nu afirma clar și răspicat că „Patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor”? Prin urmare, el făcea o netă distincție între jefuitori (jecmănitori, jăpcași, prădași) și oropsiți, primii izbutind în chip jalnic-odios să se reprezinte doar pe ei înșiși și gașca lor de ciocoi, pe când ceilalți, cu adevărat talpa țării, formează poporul și înseamnă patria. În pofida aparențelor de prosperitate și civilizație, situația României zilelor noastre a rămas neschimbată la
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1470813073.html [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
cartea până acum,de fapt ,dacă se gândea mai bine,văzu una în biblioteca din salon,atunci când se certatse cu mătușa .Luand-o,fata nu știa de unde să inceapa.Era o carte groasă cu un scris micuț,însă ,până la urmă ,izbutii să citească ce însemnase Radella. -Citește cu voce tare ,draga mea. “Psalmul 23- 1.Domnul e Pastorul meu:nu voi duce lipsă de nimic.2.El mă paste în pășuni verzi și mă duce la ape de odihnă;3.îmi
KARON,CAP 7 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1491679298.html [Corola-blog/BlogPost/359964_a_361293]
-
-i administrez ceva,insă corpul ei e prea slăbit și nu mai accepta medicamentul.Acum cel mai bine e să fiți alături de ea.Din ce am văzut e vorba de câteva săptămâni. Doctorul pleca,iar cei doi rămăseseră pe hol,neizbutind să intre. -Nu mă dau batuta. Am încredere că Dumnezeu ne va ajuta.Am avut totdeauna un sentiment că e ceva mai presus de noi.Vom găsi o cale să o ajutam.Intrara amândoi în cameră ,insă Radella dormea.Sarutand
KARON,CAP 7 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1491679298.html [Corola-blog/BlogPost/359964_a_361293]
-
acopereau intrarea,se strecura și privi în jur.Ridicandu-se pe un gard din plante,văzu într-un colț,ceva care aducea cu o poartă și o lua intr-acolo.Insa poartă era intepenita.Fata se izbi, cu putere și izbuti să o deschida.Observa de departe cărarea pe care o luase atunci și fugi înspre cabană lui William deoarece avea speranța că el o va ajuta.Dupa ceva drum de mers,gâfâind,ajunse la cabană și intră fără să mai
KARON,CAP 7 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1491679298.html [Corola-blog/BlogPost/359964_a_361293]
-
de-o stea, Spre Sarmisecetusa. Atâtea străji la porți ... Liberați pe Licinus! Zei! Ooo ... prea mulți morți ... Destinul Daciei a căzut la sorți. Rămânând puțină vreme pe gânduri. Și Iason, grație fiicei regelui din Calchis cu chip de graur A izbutit să răpească pielea berbecului cu lână de aur. Ți-o arată povestea ... ! Licinius! Bună povață, Femeia ucide și tot ea dă viață! Pasiunile zeițelor sunt și ale matroanelor romane, Slăbiciunile acestora la fel cu ale fiicelor Daciei profane ... Omul e
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
viață în perioada 25 septembrie - 3 octombrie (2013), pe o intinerare inedită și apreciabilă: Ashikaga - Tokio. Membră a Asociației Internaționale a Străinilor din Ashikaga - oraș mediu, component al județului nipon Tochingi-ken, instructor școlar de limbă engleză la Ashikaga, Daniela Uchiyama izbutește promovarea pentru prima oară în îndepărtatul continent Asia, a jocului național pur românesc, oina. „Am fost de multe ori în rândurile celor care au făcut prezentări despre cultura, tradițiile, arta, sportul, istoria țării mele în cadrul unor manifestări organizate de către comunitățile
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Oina_parte_a_identitatii_no_aurel_v_zgheran_1388302443.html [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
promis sprijinul său și mi l-a dat. Sunt o visătoare cu ambiții. Am năzuit la unirea a două țări într-o singură fascinație sportivă: oina. Pașii au fost mici, dar cerți. Am depășit cu optimism încercările eșuate, dar am izbutit să aduc oina în Asia. Nu singură, firește!. În primul rând cu aportul Federației Române de Oină, al președintelui ei, cu înțelegere din partea colectivului profesoral local, a comunității din Ashikaga, a oficialităților locale, a Ambasadei României la Tokyo...”. Deja cunoscători
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Oina_parte_a_identitatii_no_aurel_v_zgheran_1388302443.html [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
ce și-au dormit viața moartea poate însemna un somn. Ceilalți, atinși de veghe, vor supraviețui treji cenușii lor sau scheletului ironic!” Cu ochii zăvorâți în orbite și cu a saricii umrire dinainte, Înaintez în vâltoarea ăstui vis însângerat, Dar izbutesc a ridica deasupra-mi - mormintele zdrelite, Cu suspinele străine de surâsul fluturilor bolnavi, și, Se ivește o coroană mândră, cu flori mândre și zile fugare ... Mă zbat și vreau a mă elibera din strânsoare, Căci mă acoperi pământul lui Dumnezeu
SCRUM DE VIAȚĂ ... ȘI OM PE MARGINI – CONFESIUNEA UNUI TRUP de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/livia_tiron_1473279120.html [Corola-blog/BlogPost/368666_a_369995]
-
obsesie pentru el. Pentru a se răzbuna pe acesta, ar fi recurs la orice mijloc. De aceea a urmărit-o și a ademenit-o pe fiică-sa cu iubirea lui, acum după mulți ani. Nici nu-și imaginase că va izbuti să-și atingă scopul așa de ușor. Cunoscându-i firea fetei, știind că punea mare preț pe sentimente încă de când era copilă și-a jucat cartea pe această cale. Când în urmă cu vreo două luni s-au reîntâlnit ,,întâmplător
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470259694.html [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
Cănd pleci Să nu uiți , Tot ce-a fost ... gabrielaenerusu De atunci Să fi uitat de atunci ... Bancă noastră de lemn , Care la despărțire a ars Împreună cu noi ? Să ne fi uitat de atunci ... Din ziua aceea în care Am izbutit să zburăm, Ca doua scântei Deasupra anilor ? gabrielaenerusu Referință Bibliografica: De ai să treci De atunci / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2190, Anul VI, 29 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile Rezervate
DE AI SA TRECI DE ATUNCI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1483036098.html [Corola-blog/BlogPost/369621_a_370950]