162 matches
-
și mediteraneene circumscriind asocierea vegetației termofile din sud-estul Europei: Scabiosa columbaria (sipică), Stachys recta subsp. leucoglossa (jaleș), Dianthus giganteus subsp. banaticus (garoafă), Echinops bannaticus, Cephalaria laevigata, Hypericum rochellii, Alyssum petraea (albiță) și Acinos alpinus subsp. Majoranifolius (Calamintha alpina subsp. hungarica) (izmă); aceste specii constituie împreună cu Syringa vulgaris și Fraxinus ornus componentele de bază ale acestei grupări. Flora erbaceelor este frecvent compusă din specii rupicole cum ar fi: Asplenium rutamuraria (ruginiță), Asplenium trichomanes (strașnic), Asplenium ceterach, Draba lasiocarpa, Sesleria rigida (coada iepurelui
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
lemnul câinelui(Lygustrum vulgare), dârmozul(Viburnun lantana),lemnul râios (Evorynus verrucosa), păducel (Crataegus monogyna) iar printre acestea se întind lianele curpenului ( Clematis vitalba). De asemenea există diferite plante, unele dintre ele medicinale, folosite de localnici: podbal, nalba, lumânărica, sunătoarea, măselarnița, izma creată, creasta cocosului, cimbrișorul. Primăvară, in padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
a ucis un dragon de gheață care amenința regatul vecin, dar succesorul la tron, Quilok al II-lea, l-a alungat din regat pe motiv de trădare și i-a retras titlul de cavaler. De atunci, Alador trăia în Pădurea Izma, un loc straniu și periculos stăpânit de oamenii copacilor. Singurul copil al regelui Augustin și al reginei Remini este prințesa Luisa (Amy Acker), o fată cu o fire aventuroasă tolerată de către indulgentul său tată în pofida îngrijorării mamei sale. Pentru a
Fire and Ice: Cronica Dragonilor () [Corola-website/Science/314308_a_315637]
-
este prințesa Luisa (Amy Acker), o fată cu o fire aventuroasă tolerată de către indulgentul său tată în pofida îngrijorării mamei sale. Pentru a-și salva supușii de teroare, prințesa fuge din castelul părinților ei în căutarea ucigașului de dragoni. În pădurea Izma, Luisa îl întâlnește pe Sangimel (John Rhys-Davies), un inventator genial care o salvează de oamenii copacilor. El este prieten cu Gabriel (Tom Wisdom), fiul vânătorului de dragoni. Alodor murise între timp, dar își transmisese cunoștințele fiului său. Sangimel și Luisa
Fire and Ice: Cronica Dragonilor () [Corola-website/Science/314308_a_315637]
-
dragonul de foc pentru ca regele Quilok să subjuge Carpia. Luisa este salvată de Gabriel din mâinile oștenilor lui Paxian. Tânărul pune oul pe foc, iar dragonul de gheață, simțind că unul din specia lui este în pericol, vine în Pădurea Izma. Cei doi dragoni se simt unul pe celălalt și între ei începe o luptă pe viață și pe moarte. Sangimel crede că dragonul de gheață este mai puternic decât cel de foc. Între timp, regele Quilok îl trimite pe cavalerul
Fire and Ice: Cronica Dragonilor () [Corola-website/Science/314308_a_315637]
-
parte Luisa și Gabriel îi apropie, între cei doi înfiripându-se o neașteptată poveste de dragoste. Între timp, regina Remini îl înjunghie mortal pe Quilok care încerca să o oblige să i se supună. Fugarul Paxian este ucis în pădurea Izma de oamenii copacilor. Cele două regate sunt reunite sub conducerea reginei Remini și intră într-o perioadă de reconstrucție. Gabriel este făcut cavaler de către regină, iar Pontiero se alătură oștii regatului. Viața în regatul Carpia reintră pe făgașul dorit. Regina
Fire and Ice: Cronica Dragonilor () [Corola-website/Science/314308_a_315637]
-
dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
orașului sunt formate din soluri nisipoase și sărate, parțial umede, brăzdate de canale. În zonele uscate și sărate vegetația este cea specifică dunelor, ca de exemplu cătina roșie ("Tamarix ramosissima"). În zonele mlăștinoase predomină stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de apă ("Cicuta virosa"), cornaciul ("Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc de salcâmi ("Robini pseudacacia") la intrarea în oraș
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat până prin anul 1960, după care a dispărut. Cerealele cele mai importante care s-
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
din vegetație palustra (de baltă) asociată cu cea acvatică, precum și comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile, cu specii de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeată apei (Sagitaria sagitifolia), iarbă mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), roșățea (Buttomus umbelatus), coada șoricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), plutnița (Nymphoides peltata), troscotul
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
organismul Taurilor sunt sparanghelul, anghinarea, cerealele și fasolea de orice fel. Fructele cele mai recomandabile sunt toate sortimentele de struguri, merele, perele și fructele de pădure. Majoritatea condimentelor Tăurilor le fac bine. Plantele cu efect terapeutic pentru Tauri sunt mentă, izmă creată, cuisoarele (câțiva stropi de ulei de cuișoare adăugați apei de baie îi remontează numaidecât) și macrișul. Ca orice semn de pământ, Taurul se reface în contact nemijlocit cu natura și mersul cu picioarele goale îl ajută să-și echilibreze
Elemente necunoscute despre fiecare zodie în parte by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104976_a_106268]
-
cu un veritabil festin alcătuit din alimente greu digerabile: costița afumată (dacă ținem cont de faptul că meniul sabatului poate implica și episoade de antropofagie, putem asocia această costița afumată cu pastrama trufanda din textul omonim) și halucinogene (rachiul de izmă). Într-o lucrare de anvergură dedicată vrăjitoriei, Guy Bechtel reconstituie episodul demonologic al sabatului în totalitatea detaliilor sale semnificative. (Cf. Guy Bechtel, La Sorcière et l' occident. La destruction de la sorcellerie en Europe des origines aux grands bûchers, Plon, 1997
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]