KorAP: Find »[drukola/base=izraelit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...13 >

325 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

în nevoi. Nu tolerați ca să fim numiți străini în această țară când istoria și rațiunea probează contrariul. Am subtras asigurările de patriotism pentru că le credem. Știm prea bine că art. 7 al Constituției cuprinde o piedică absolută și ca mulți izraeliți, din cei cari ar fi meritat drepturi, au fost loviți de acel articol. Deși durerea și suferința sufletească, viața înjosită și amărâtă ni se par, la dreptul vorbind, calificațiuni cam prea colorate pentru traiul apărat de legi al unei populațiuni

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a avut în mod egal toate drepturile civile, afară de acela de a cumpăra moșii, totuși recunoaștem că legile noastre viitoare trebuie să dea posibilitatea de a se șterge rînduri-rînduri și inegalitatea aceasta. O singură observație mai avem de făcut. Dacă izraeliții se simt într-adevăr fii ai României și sânt devotați ei, dacă țara noastră e singura lor patrie, dacă toate sentimentele lor sânt legate de acest pământ sfânt pentru ei ca și pentru noi pentru că acoperă osemintele părinților lor, daca

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
au existat tot pentru motivul apărării patriei și naționalității și declare-se mulțumiți cu începutul de emancipare oferit de Cameră, un început căruia din inimă îi dorim să dea roade bogate, să aibă de rezultat asimilarea a cât mai mulți izraeliți se va putea. Izraeliții, deși nu le-ar fi cu putință să înlăture prin o asemenea declarație solemnă pericole reale, dacă ele ar exista, ar adăogi cel puțin la înlăturarea unui pretext de intervențiune și ar da o dovadă strălucită

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
motivul apărării patriei și naționalității și declare-se mulțumiți cu începutul de emancipare oferit de Cameră, un început căruia din inimă îi dorim să dea roade bogate, să aibă de rezultat asimilarea a cât mai mulți izraeliți se va putea. Izraeliții, deși nu le-ar fi cu putință să înlăture prin o asemenea declarație solemnă pericole reale, dacă ele ar exista, ar adăogi cel puțin la înlăturarea unui pretext de intervențiune și ar da o dovadă strălucită de patriotism, o dovadă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
totalitatea voastră nu vorbește românește în familie; mulți, foarte mulți nici nu cunosc limba românească. Oare o condiție pentru a fi fiu al României și o dovadă de iubire de patrie nu este a vorbi limba patriei? Noi nu sîntem - izraeliții o știu bine - inamicii cauzei izraelite, dar amici încît să renegăm sângele nostru și să periclităm interesele poporului, care de sute de ani au apărat și ținut aceste țări, așa amici nu sîntem. Noi credem că interesele reciproce sânt armonizabile

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a rezolva în înțeles național cestiunea pendentă. [3 iulie 1879] ["UN NOU ZIAR... Un nou ziar hebdomadar a apărut în capitală. În privința scopului ziarului "Fraternitatea'' citim în program: Scopul acestei foi este mai cu seamă a înzestra pe coreligionarii noștri izraeliți cu cunoștințele cele mai necesarii, pentru a forma dintr-înșii cetățeni buni și folositori societății, cari să fie totdauna gata a-și sacrifica puterile lor materiale și spirituale pe altarul patriei, participând cu corp și cu suflet la interesele cele

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
noi următoarea relație a corespondentului din Viena a ziarului "Daily Telegraph", care reduce la adevăratele lui proporții pericolul internațional, de care "Romînul" nu se satură a vorbi. Iată acea relație trimisă ziarului englez sub data de 9 iulie: Cestiunea emancipării izraeliților din România a intrat acum într-o fază acută. Sâmbătă după-amiazăzi s-au ținut o conferință la ambasada franceză din Viena, la care au luat parte d-nul Teisserene de Bort, sir Henry Elliot, principele Reuss și însărcinatul cu afacerile

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în mod istoric și durând de sute de ani numai dacă nu se vor da drepturi egale la o minoritate de imigranți de-o dată foarte recentă. Și toată mișcarea aceasta se bazează pe teoria cu desăvârșire neadevărată că există români izraeliți, români de confesiune mozaică. Dar acești români vorbesc românește în familiile lor? Nu. Maghiarii admit această teorie, neplăcută naționalităților, că există maghiari de grai român, sârb, slovac, deși teoria aceasta este o mistificațiune. Nouă însă, care nu voim a o

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
maghiari de grai român, sârb, slovac, deși teoria aceasta este o mistificațiune. Nouă însă, care nu voim a o recunoaște, de vreme ce e neadevărată, nouă ni se impune vederea aceasta anormală prin Tractatul de Berlin. Nu există dar români de rit izraelit, pentru că nu există izraeliți cari-n familie să vorbească românește, pentru că nu există izraeliți cari să intre în relații de căsătorie cu românii, {EminescuOpX 292} c-un cuvânt pentru că evreul e evreu, se simte evreu și pîn-acuma nici n-a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sârb, slovac, deși teoria aceasta este o mistificațiune. Nouă însă, care nu voim a o recunoaște, de vreme ce e neadevărată, nouă ni se impune vederea aceasta anormală prin Tractatul de Berlin. Nu există dar români de rit izraelit, pentru că nu există izraeliți cari-n familie să vorbească românește, pentru că nu există izraeliți cari să intre în relații de căsătorie cu românii, {EminescuOpX 292} c-un cuvânt pentru că evreul e evreu, se simte evreu și pîn-acuma nici n-a voit să fie altceva

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
care nu voim a o recunoaște, de vreme ce e neadevărată, nouă ni se impune vederea aceasta anormală prin Tractatul de Berlin. Nu există dar români de rit izraelit, pentru că nu există izraeliți cari-n familie să vorbească românește, pentru că nu există izraeliți cari să intre în relații de căsătorie cu românii, {EminescuOpX 292} c-un cuvânt pentru că evreul e evreu, se simte evreu și pîn-acuma nici n-a voit să fie altceva decât evreu. Daca numărul lor ar fi neînsemnat sau daca

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
străinătatea e amăgită. Ei bine, străinătatea se poate informa cu cea mai mare ușurință. Puterile n-au decât să trimită o comisie care să meargă din oraș în oraș și să se convingă că nu există nici umbră de român izraelit, afară doar de câteva rare, foarte rare escepții, pe care le-am putea cita anume. Îndealtmintrelea statele mari ale Europei cugetă cu desăvârșire tot în modul acesta când e vorba de evreii lor. Legile restrictive cari au existat pîn-acuma zece-cincisprezece

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
din No. 225 al gazetei "Journal officiel de la Republique Francaise" proiectul dezbătut și admis în ședința de la 21 iulie 1871, care a avut de obiect abrogarea decretului d-lui Creinieux din 24 octomvrie 1870 ce declara de cetățeni franceji pe izraeliții indigeni din Algeria, proiect prezentat de cătră d. Thiers și de cătră ministrul de interne Lambrecht. Iată espunerea de motive: Numărul izraeliților s-au sporit în mod considerabil în regența Algeriei după cucerire: ei au venit din țările vecine pentru

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
avut de obiect abrogarea decretului d-lui Creinieux din 24 octomvrie 1870 ce declara de cetățeni franceji pe izraeliții indigeni din Algeria, proiect prezentat de cătră d. Thiers și de cătră ministrul de interne Lambrecht. Iată espunerea de motive: Numărul izraeliților s-au sporit în mod considerabil în regența Algeriei după cucerire: ei au venit din țările vecine pentru a-și pune bunurile și persoanele lor sub garanția unui guvern regular. Îndealtmintrelea ei au păstrat obiceiurile și instituțiile tradiționale, cari au

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
colectivă. Inițiativa acestei măsuri a venit de la franceji chiar. La începutul anului 1870 d. E. Ollivier, pe atunci ministru al justiției, au prezentat Consiliului de Stat, fără nici o instrucție prealabilă, un proiect de lege cu scopul de a conferi naționalitatea franceză izraeliților indigeni. Consiliul a provocat o anchetă locală, a cerut avizul mareșalului Mac-Mahon, guvernatorul general, pe al șefilor Curții din Algeria, al prefecților, al generalilor comandanți de divizie și, după ce au constatat rezultatele, au amânat proiectul, care pe de altă0 parte

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
îndestul de scurt dacă este în voința și în interesul populațiunilor cărora li se acordă; dar aceea de care e vorba nici n-a fost dorită, nici a fost primită măcar cu toate consecuențele ei. Când a izbucnit insurecțiunea arabă, izraeliții nu s-au dat la serviciul militar decât c-o estremă repugnantă. Toată lumea știe că-n Algeria - afară de câteva escepțiuni foarte puțin numeroase - temperamentul și obiceiurile izraeliților se-mpotrivesc în mod absolut la încorporațiunea folositoare în șirurile armatei noastre; aciia

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a fost primită măcar cu toate consecuențele ei. Când a izbucnit insurecțiunea arabă, izraeliții nu s-au dat la serviciul militar decât c-o estremă repugnantă. Toată lumea știe că-n Algeria - afară de câteva escepțiuni foarte puțin numeroase - temperamentul și obiceiurile izraeliților se-mpotrivesc în mod absolut la încorporațiunea folositoare în șirurile armatei noastre; aciia cari au intrat în armată, în mic număr, n-au voit a se acomoda cu ordinarul soldatului în campanie, pe motivul că legea lor religioasă se opune

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
imposibilă; căci afară de aceea cu cel mai mare număr al lor nici înțelege, nici vorbește franțuzește decât într-un mod foarte imperfect, mai cată a se ține în samă că arabii nu vor suferi niciodată cu răbdare de a vedea izraeliți indigeni șezând între judecătorii lor. Insurecțiunea a izbucnit în momentul chiar în care populațiunile musulmane pe la finele lui ianuarie 1870 au văzut izraeliți împlinind funcțiunea de jurați. Atunci abia populațiunile acelea, care nu fuseseră izbite de declarația teoretică de la 24

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cată a se ține în samă că arabii nu vor suferi niciodată cu răbdare de a vedea izraeliți indigeni șezând între judecătorii lor. Insurecțiunea a izbucnit în momentul chiar în care populațiunile musulmane pe la finele lui ianuarie 1870 au văzut izraeliți împlinind funcțiunea de jurați. Atunci abia populațiunile acelea, care nu fuseseră izbite de declarația teoretică de la 24 octomvrie, au înțeles ca puteau deveni justițiabilii evreilor indigeni și, daca această interpretație a faptelor s-ar contesta, aducem aminte că califul de la

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
aducem aminte că califul de la Medjana, Si-Mokhrani, retrimițând crucea sa de ofițer al Legiunii de Onoare, ne-a dat de știre că preferă a nuri cu armele-n mână decât de a suferi afrontul adus rasei sale puindu-i pe izraeliți deasupra ei. A li se atribui acestor din urmă dreptul de a fi jurați e și prematur și periculos, și a fost cel puțin una din cauzele insurecțiunii. Din punctul de vedere al alegerilor inconveniențele nu sânt mai mici; ele

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
și periculos, și a fost cel puțin una din cauzele insurecțiunii. Din punctul de vedere al alegerilor inconveniențele nu sânt mai mici; ele purced din cauze analoage celora pe cari le-am arătat mai sus. Nu ne putem aștepta de la izraeliți ca să dea voturi dictate, fie de considerațiuni politice, fie prin apreciarea intereselor municipale văzute din punctul de vedere al generalității locuitorilor unei comune. Căci, precum am spus-o deja, ei formează și vor forma un corp aparte, considerîndu-se ca înzestrați

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
populațiunea izraelită e de 5653 suflete; la Constantina populațiunea franceză e de 7887 suflete; populațiunea izraelită e de 4396 suflete. La Flemcen populațiunea franceză e de 3264 suflete, populațiunea izraelită e de 3185 suflete. E lesne de văzut că voturile izraeliților, ne-mprăștiindu-se nicicând ca celea ale francejilor, consiliile municipale ar putea să nu conție în realitate decât izraeliți indigeni sub titlul de consilieri franceji. Alături cu aceștia ar veni apoi să se așeze consilierii străini și musulmani, pentru că arabii

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
suflete. La Flemcen populațiunea franceză e de 3264 suflete, populațiunea izraelită e de 3185 suflete. E lesne de văzut că voturile izraeliților, ne-mprăștiindu-se nicicând ca celea ale francejilor, consiliile municipale ar putea să nu conție în realitate decât izraeliți indigeni sub titlul de consilieri franceji. Alături cu aceștia ar veni apoi să se așeze consilierii străini și musulmani, pentru că arabii și străinii vor păstra totdauna numărul candidaților cari li se cuvin, și nu e cu neputință ca naturalii franceji

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
francez, situația aceasta e rea; dar ea e și mai rea din puntul de vedere al tradițiilor, datinelor și antipatiilor populațiunilor musulmane, cari nu vor pricepe nicicând cum se relegă 2500000 de musulmani la rangul de simpli supuși, pe când 35000 izraeliți se ridică la demnitatea de cetățeni franceji. Această inegalitate nu e tolerabilă; ea trebuie să dispară prin retragerea drepturilor politice, neînțelepțește acordate. Trebuie oare mănținută, din contra, dispoziția decretului de la 24 octomvrie, în virtutea căreia statul real și statul personal al

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
se ridică la demnitatea de cetățeni franceji. Această inegalitate nu e tolerabilă; ea trebuie să dispară prin retragerea drepturilor politice, neînțelepțește acordate. Trebuie oare mănținută, din contra, dispoziția decretului de la 24 octomvrie, în virtutea căreia statul real și statul personal al izraeliților indigeni sânt regulate. după legea franceză? Noi credem că decretul delegațiunii din Tours trebuie abrogat în întregimea lui. Statul civil al izraeliților decurge din același izvor ca și statul lor religios și li se impune lor cu o autoritate aproape

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]