24,388 matches
-
a istoriei sale foarte frământate. Una dintre calitățile principale ale cărții constă în trăirea personală a autorului, în mărturia directă asupra vieții locuitorilor de astăzi precum și din timpul regimului comunist. Asemenea descrieri sunt încă destul de puține și ele vor fi izvoare de cunoaștere pentru istoricii de mâine. Reflecțiile asupra psihologiei bucureștenilor, dar și asupra planului orașului și asupra alinierii străziilor (p.19 sq.) fac, de asemenea, savoarea cititorului. În ceea ce privește viziunea istorică, să cităm opinia autoarei despre chestiunea, uneori controversată, a existenței
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
căci, dacă Brook “a rămas, cum o spune el însuși, la marginea pădurii, Grotowski a vrut să dispară în inima ei pentru a deveni anonim și fecund. Cînd eram tînăr, mi s-a spus că rîul Merl care-și are izvorul în Munții Hindukus curge pînă cînd ajunge în deșert unde, la un moment dat, dispare. Acolo apare o oază” povestește Grotowski. Parabola fundamentală. Cercul e încă o formă de afirmație, fluviul una de dispariție. Această complementaritate explică, poate, de ce Brook
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
de sfântul italian al păsărilor pe care, la începutul acestui serial, am promis că o voi înfățișa cititorilor, iat-o: Surori ale mele, păsări, Dumnezeu vă susține (vous sustante s.n.), fără ca voi să semănați și să secerați; El vă dă izvoare și gârle ca să beți din ele când sunteți însetate, coline și munți ca să vă găsiți adăpost în ele arbori, înalți ca să vă faceți acolo cuiburile; și fiindcă nu știți nici să coaseți nici să toarceți, tot El vă procură vestmintele
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
prin faptul că pornește, oarecum proustian - dar amintirea are gustul dureros al Holocaustului -, cu evocarea unui tablou atîrnat pe unul dintre pereții din casa bunicii, care îl înfățișa pe „jidovul rătăcitor“. Primele capitole ale cărții sînt consacrate studiului comparativ al izvoarelor și posibilelor surse ale legendei despre Ahasverus. E remarcabil prezentată aici elucidarea unei contradicții: în teologia creștină, promisiunea nemuririi ocupă un loc esențial, dar, în chip paradoxal, pentru evreul care asistase la Patimile lui Iisus, nemurirea devine pedeapsă perpetuă; însă
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
Lipsește zile întregi de acasă uneori, și, o dată, este găsit pe Tîmpa într-o stare jalnică, cu capul gol, în cămașă, cu pantalonii rupți de la genunchi în jos, ca să se încalțe cu ei, iar cu pălăria bea apă dintr-un izvor 9. Cauza îmbolnăvirii sale o explica Bariț ca și în cazul lui Avram Iancu, cu care un destin crud l-a așezat într-o paralelă biografică, prin „morbul nostru național, carele este ilusiuni pierdute, ilusiuni nobile, sublime, sacre, care ca
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
Dumitru Hurubă Ce vremuri erau când miorițele lăi-bucălăi se adăpau din izvoare cristalin-murmurânde în timp ce rumenii ciobănași cântau din fluiere de os!; când Vitoria Lipan, în calitate de Penelopă autohtonă, cumula funcțiile de ministru al justiției și de criminalist - cu succese mult mai notabile decât... Pardon? Mă scuzați: mi s-a părut că aud mârâitul
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
narațiunii. Pe scurt, un "editor" de ocazie moștenește un manuscris, de la un oarecare Erich Alois Paulus, coleg de școală cu el, sub numele de Emil Anton, dispărut fără urmă într-o noapte, în Alpi. Școala Romanescu, din demult demolata zonă Izvor, este un avatar al aceleia unde a predat, dacă a existat vreodată, Zaharia Fărîmă. Povești care nu se leagă, nume schimbate, "alunecări" în timp și spațiu transformă "explicația" editorului, care doar "postfațează" romanul propriu-zis, într-o posibilă cheie de lectură
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
Ion Buzași Recunoscut unanim ca izvor de inspirație al poemului Epigonii, nu înseamnă că Lepturariul... este singurul. Vrem să propunem ipoteza altui izvor, legat de momentul blăjean al biografiei eminesciene, de importanță secundară, nu lipsit de însemnătate totuși. Este vorba de cartea lui Timotei Cipariu, Elemente
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
Ion Buzași Recunoscut unanim ca izvor de inspirație al poemului Epigonii, nu înseamnă că Lepturariul... este singurul. Vrem să propunem ipoteza altui izvor, legat de momentul blăjean al biografiei eminesciene, de importanță secundară, nu lipsit de însemnătate totuși. Este vorba de cartea lui Timotei Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860. Lectura manualelor de poetică era una din preferințele lui Eminescu
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
Traian Vedinaș, Timotei Cipariu, Arhetipuri ale permanenței românești, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988, p. 107), cartea lui Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860, cu semnătură proprie, cu localizare și datare "M. Eminescu, Blaj 1866" este un al doilea izvor de inspirație al poemului "Epigonii" după Lepturariul... lui Aron Pumnul.
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
înaintea voastră,/ Duhuri ale arhaicului, pentru că nu mai sunteți/ Nu mai sunt". Suprarealismul aparent al poeziei lui Miron Kiropol este doar o provocare exterioară, căci dedesubtul ei curge o freatică religiozitate ca mod de a fi și ispăși revelația zeului, izvor de imagini indelebile (poetul e și pictor, dovadă coperta acestei cărți ce-i aparține), tot atâtea enciclice ale frumuseții duhovnicești, vânate de prihana și cruzimea istoriei. Prozodia fără cusur a lirismului ancien style este reabilitată ca descântec muzical și metafizic
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
sale, ocazie de a trăi "contrastul puțintel desuet" dintre ființele vii și "entitățile mecanice" (pe teren românesc, ne putem gândi la Urmuz); o odaie se umple subit de pălării, făcând ca invizibilul să devină vizibil; Toate ne lovesc pe la spate: - Izvoarele ce curg între frig și stupefacție. - Pieptenii care nu piaptănă pe nimeni. - Cataloagele marilor magazine"... Am spicuit absolut la întâmplare doar un mic număr de exemple ilustrative pentru acest univers de bazar obiectual și intelectual, în care secvențe de realitate
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
cinci brațe ale sfeșnicului reprezentau cele cinci simțuri ale omului: "văzul, auzul, gustul, mirosul și pipăitul care ne fac să descoperim lumea făurită de Cel de Sus". Al șaptelea braț evoca "focul divin neistovit, adevărul fără de început și fără de sfîrșit, izvorul infinit al tuturor celorlalte lumini". A șasea lumînare, cea rămasă stinsă "e semnul duhului omenesc, zămislit ca să auzim și să înțelegem". Ea trebuie să rămînă neaprinsă pentru a ne reaminti că "duhul ne este îndărătnic, că rămîne orb la înțelepciune
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
țară proza, cea mai ținută sub obroc, a fost și aceea care a încercat pe mai multe căi să-și sape albii de existență, cu unele remarcabile rezultate. Până de curând, lirica basarabeană s-a îmbibat mai cu seamă din izvoarele cele mai la îndemână, spre deosebire de aceea din dreapta Prutului, de orientare occidentală - franceză la începuturi și încă multă vreme și cu propriul patrimoniu de sincronizare. Pe când vecinătatea rusă s-a făcut simțită în chiar sensibilitatea basarabeană. însă nu aceasta ar fi
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
liliacului bătrîn Ti-oi da să-mi gusti obrazul de răcoare Cu buze-ngenuncheate, de păgîn. Ori de mă vei strigă peste ulcele De straja-oi pune vîntul de temut Ca să-ți alunge vorba cu sperietorile Și să te scalde În izvoarele de mut. Iar de te-i prinde În calusul patimilor M-oi Împărți În patru corzi de scripca Să-mi luneci clipele pe-arcusul horelor CÎnd mi-oi ciupi din suflet cîte-o părticică. A ÎNFRUNTA TIMPUL! am trăit simplu, nu
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
vorba de o apocalipsă a separației lumii cerești și a celei terestre, ci de una a amestecului lor inextricabil în ceea ce numim realitatea noastră cea de toate zilele. Dacă ne gîndim bine, "netrăitele" evocate sub pana Constanței Buzea reprezintă un izvor al oricărei creații întru cuvînt, căreia îi acordă acea arzătoare nostalgie ce, în egală proporție, o apropie și o îndepărtează de absolut. Al oricărei creații bizuite pe cuvîntul care, după cum spune poeta e pururi "îngrozit că pornește și nu mai
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
acesta că autorul Accentelor "nu este un simplu cronicar", după cum nici cronica anilor literari 1996-2003, astfel cum se profilează din foiletoanele strânse acum în volum, nu este deloc "simplă". Textele captează pulsația actualității, într-adevăr, dar proiectează și istoric, depistează izvoare spirituale, indică itinerarii morale și estetice, deslușesc cauzalități, sunt disociative și comprehensive, cu tot polemismul și cu tot umorul lor deseori amar, care le dă culoare și le asigură atractivitatea.
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
valoare culturală inimaginabilă " și dacă acestui nou îi datorăm toate infirmitățile noastre, lui îi datorăm, în schimb, faptul că avem totuși o existență națională, o fizionomie. Aportul acesta nu ni-l aduce însă generația de la "48 " el datează de la întîiele izvoare ale istoriei românești: cronicarii au fost adevărații creatori. România actuală, de origine obscură, traco-romano-slavo-barbară, își datorește existența și apartenența ei actual europeană grație unei erori fecunde devenită, în slujba instinctului de conservare, o idee fixă: e ideea originii noastre latine
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
Costin și Ion Neculce, însoțite de un studiu introductiv, de glosare, de concise schițe biobibliografice și de bine selectate repere istorico-literare. Gabriel Ștrempel a asigurat îngrijirea ediției și întreg aparatul critic. În prefață, Gabriel Ștrempel realizează o privire sintetică asupra izvoarelor narative moldovenești de la istoriografia slavo-română din secolul al XV-lea și până la cronicile versificate din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pentru textele lui Grigore Ureche și Miron Costin (inclusiv De neamul moldovenilor) sunt preluate edițiile de Opere
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
lui Gabriel Ștrempel este ediția din 1852-1854 a lui Mihail Kogălniceanu, care reunește în trei volume Letopisețele }ării Moldovei, fiind "cea dintâi imprimare la noi a literaturii istorice, cea dintâi sistematizare a textelor, cea dintâi încercare de privire critică asupra izvoarelor noastre narative". Pentru prima dată de la Kogălniceanu, ediția lui Gabriel Ștrempel (primind astfel și un discret atribut omagial față de inițiatorul cercetărilor) adună, printr-un efort sintetic, cele mai reprezentative scrieri istoriografice de la începuturile literaturii noastre într-un singur volum - printr-
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
despre o lume îndepărtată și greu de atins. Oamenilor le plac astfel de istorii."), o tigroaică cu cap de femeie zice ghicitoarea Sphinx-ului, un membru al echipajului este transformat de o vrăjitoare într-o broască țestoasă, apar cavalerii Sf. Graal, izvorul cu apă vie, se traversează o mare de aramă și o alta de argint (feerice pasaje), apare și o posibilă Circe. Evident, dincolo de faptele de eroism, pământenii din viitor asigură partea amuzantă a cărții întrucât ei nu înțeleg mai nimic
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
Ploaie. / Pămîntul să mă aștepte.// Trage ușa, înger tăcut, / Și închide cuvîntul / În tăcere... " (Alintări) Dacă în Banat și în Mehedinți umezeala poetică se regăsește mai curînd în evenimentul meteorologic, Moldova are o sensibilitate mai aproape de aceea a căutătorului de izvoare, avînd reprezentări subtile, freatico-peisagistice ale umidității. Un alt debutant din Oglinda literară, de data aceasta un bărbat, invocă o lume a umezelii obscure, mai degrabă igrasioase decît la vedere. El șoptește insinuant și senzual: Încet, te rog, încet / sărută-mă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
stăpîne,/ în fața strălucirii tale./ în drum mi se desfac prăpăstii,/ Și-n negură se-mbracă zarea,/ Eu în genunchi spre tine caut:/ Părinte, -orînduie-mi cărarea!// în pieptul zbuciumat de doruri/ Eu simt ispitele cum sapă,/ Cum vor să-mi tulbure izvorul/ Din care sufletul s-adapă./ Din valul lumii lor mă smulge/ Și cu povața ta-nțeleaptă,/ în veci spre cei rămași în urmă,/ Tu, Doamne, văzul meu îndreaptă" (Rugăciune). Tonul patetic trasează imaginile unei dureri ce-și pierde inserția istorică
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
un text fără greșeală, scris pentru performanță actoricească. Spectacolul era impecabil, m-a marcat ori de cîte ori l-am văzut, la Teatrul Maghiar din Cluj, în celebrul turneu de la București, unde a fost găzduit de Bulandra, dar la Sala "Izvor", la Budapesta. Vlad Mugur nu le prea oferea actorilor lui formidabili momente de respiro. Chiar și la masă sau după reprezentații, în fața berilor tentante și reci, în discursul său plin de parabole, tot despre Scaunele vorbea, despre ce ar fi
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
Afacerea "Pe Donul liniștit" Cum am văzut, zvonurile începuseră să circule încă de prin 1928-1929, imediat după publicarea primelor două volume, dar au fost brutal înăbușite. Deși îndoiala a plutit mereu deasupra acestei opere, îndoială întărită în timp de "secătuirea" izvorului inspirației și de valoarea mult scăzută a puținelor scrieri ce i-au urmat, atacuri pertinente, care să cuprindă și analiza operei, au început să apară târziu, abia pe la mijlocul anilor '70. Acuzele erau în esență trei: "Primul - vârsta. Se subînțelege competența
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]