165 matches
-
există un modern hotel ("Bukovinska zirka") - deschis în anul 2003, un supermarket ("Izvorașul") - cu un restaurant ("Prinț") și mai multe magazine, o bază de odihnă ("Slonecnaya dolina") - în pădurea Boianului, un parc de distracții ("Zorepad"). În sat funcționează compania "Rodnichok" ("Izvorașul"), înființată în anul 1992 de către doi boinceni, Ion Semeniuc și Nicolai Haucă. Compania producea inițial apă minerală și apă dulce gazoasă, apoi din 1997 a început să producă materiale de construcții (ferestre și usi din aluminiu și PVC, profile și
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
români. În sat s-au păstrat tradițiile și obiceiurile din Moldova . În prezent, există o casă de cultură (cu 13 cluburi: melodii solo, voce, teatru, folclor, fanfară, dansuri etc.), două biblioteci, magazine și farmacii. Ființează grupurile folclorice românești "Călușarul" și "Izvoraș". Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Costiceni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Costiceni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/310992_a_312321]
-
Acest început plin de entuziasm tineresc a fost continuat de o cariera artistică și jurnalistică pe măsură. Între 1978 și 1988 colaborează cu numeroase ansambluri profesioniste din Reșița, Caransebeș și mai ales București (Ciocârlia, Doina, Cununa Carpaților, Doina Bucureștiului, Călușul, Izvorașul, Banatul, Orchestra Nicolae Bălcescu, Doina Bârzanei, Caransebeșana, Reșițeana, Semenic). Acesta este o perioadă foarte bogată în apariții la televiziune unde lucrează alături de profesioniști ca Tudor Vornicu, Florentina Szatmari, Eugen Gal, Virgil Comșa, Alex Fabian, Theodora Popescu, Gheorghe Palcu, Marin Traian
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
de la Rudi. Canionul Rudi include, de asemenea, 2 văgăuni foarte adânci, de origine tectonica de lângă comunele Arionesti, Rudi și Tatarauca-Noua pe o suprafață de circa 850 ha ("Văgăuna Lupilor" și "Văgăuna Vanturilor"), "Stâncă Balaurului", "La sihăstrie", "Trei cruci", "Farfuria Turcului", "Izvorașul Verde". Sunt o mulțime de stânci singuratice de diferite forme ciudate, care în zilele cu vânt produc niște sunete destul de melodioase. Din aceste considerente băștinașii le-au numit "Harpa eoliană". "Văgăuna Lupilor" este greu accesibilă din cauza pantelor abrupte și care
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
Acest lanț muntos se întinde din sud-vestul Marocului, de-a lungul coastei mediteraneene până la marginea estică a Tunisiei. Cel mai înalt vârf este Toubkal, în vestul Marocului (4.167 m). Cel mai lung fluviu din lume (curge spre nord), ce izvorașe din ținutul muntos al Africii de SE și se întinde pe 6.693 km, ca în final să se verse în Marea Mediterana. Sahel este o întindere mare de pământ ce trece prin nordul Africii, până la marginea sudică a deșertului Sahara
Africa () [Corola-website/Science/296607_a_297936]
-
concursuri al cîntecului patriotic „Cîntăm eroii neamului", Festivalul sărbătorilor și obiceiurilor de iarnă "V-am ura și-am tot ura", Concursul desenelor „Lumină din lumină” ș.a. În localitățile raionului sunt formate și activează mai multe colective artistice cu titlul „model": „Izvoraș" (Horești), „Haiducii (Costești), „Oleandra" (Țîpala), „Viișoara" (Mileștii Mici), „Opincuța" (Zîmbreni). De un deosebit succes la publicul național și internațional se bucură dansatorii din ansamblul „Enigma" de la Ialoveni". De mai mulți ani activează ansamblul „Edict". În raion funcționează 5 muzee: 1
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
Drepcăuți, Bălășinești, Tețcani. De menționat faptul că un șir de colective artistice, care au titlul onorific "model", din localitățile raionului au participat la diferite festivaluri, concursuri, atât republicane, cât și internaționale. Colectivele de dansuri populare din s. Larga și formația "Izvoraș" din satul Colicăuți au devenit laureate ale ediției a 32-a "La vatra horelor". Ansamblul vocal-instrumental "Amor" din satul Drepcăuți a devenit laureat al festivalului-concurs "Armoniile toamnei". Recent, colectivul de dansuri populare "Marincuța" din s. Larga a participat la festivalul
Raionul Briceni () [Corola-website/Science/297493_a_298822]
-
la cinematograful liceului Hașdeu. Licențiat în teologie și absolvent al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București (în 1952), Dan Moisescu s-a dedicat muzicii populare din primii ani ai carierei sale. O făcuse și în timpul studenției, colaborând la revista "Izvorașul" editată între 1919-1941 la Bistrița, Mehedinți de către preotul și învățătorul Gh. N. Dumitrescu. În colecția revistei apar mai multe cântece culese și transcrise de Dan Moisescu în notație muzicală apuseană. În 1947 pasiunea sa pentru culegerea de folclor se materializează
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
membru al Academiei Române. Sunt 2 areale de vulcani noroioși situate în comuna Cozieni în satele omonime. În satul Fișici (comună Bozioru) se înâlnesc izvoare sulfuroase. Spre satul Nucu, pe drumeagul de căruță ce însoțește în aval Gârla Nucului, se întâlnesc izvorașe minerale ("ciuciure" în limbajul localnicilor), de o mare varietate coloristica, olfactiva și gustativa. În Poiana Cozanei, poteca ce urmărește peretele sud-estic al stâncii, întâlnește câteva izvoare sulfuroase. Brăești: Sulfuroase și feruginoase Este format din vestigii rupestre medievale, aflate mai ales
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
dovadă a faptului că numele noii cetăți nu era încă definitivat. Ea poate fi văzută, totodată, ca o expresie a ambiției coloniei nou înființate de a deveni centrul întregii regiuni colonizate de thasieni. Numele "Crenides" (Κρηνίδες) înseamnă, în greaca veche, „izvorașe” sau „fântânele” și este explicat de istoricul Appian prin existența a numeroase surse naturale de apă în jurul colinei învecinate (κρῆναι εισὶ περὶ τῷ λόφῳ ναμάτων πολλαὶ). Acest nume nu este atestat de epigrafie, ci apare doar în textele literare antice
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
Buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina), numit și izvoraș cu burtă roșie este o broască acvatică de șes fără coadă (anură) din familia bombinatoride ("Bombinatoridae") răspândită din sud-estul și centrul Europei până la Munții Urali. În România se întâlnește pretutindeni în regiunile de câmpie; în Transilvania apare insular în regiunile
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
fără casă. Pentru a stopa inundațiile sezoniere malurile ambelor râuri au fost înduguite. Râul Răuțel traversează teritoriul mun. Bălți pe o lungime de 8.9 km. În limitele administrative ale orașului sunt 4 bazine artificiale acvatice. zăcămintele apelor minerale naturale (Izvoraș) Fondul radioactiv în Bălți este stabil și nu prezintă pericol pentru mediu și populație. În primăvara lui 2011, a fost publicat un studiu cu privire la starea radioactivității în Moldova care a stabilit că în Bălți valoarea debitului dozei ambientale a radiației-gama
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Tagma mincinoșilor - "povestiri pescărești, Ed. Prier, Turnu Severin, 2006. Etnologie: -"Interpreți din Mehedinți," C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Spune, spune, moș bătrân -folclor literar din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică, C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Momârlanii
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
amintim Requiem, Carmina Burana și Messa da Requiem. s-a născut în Buzău pe 11 ianuarie 1978. A început studiul viorii la vârsta de 5 ani la Școala Populară de Artă Buzău. În paralel, a făcut parte din Ansamblul folcloric "Izvorașul" al Casei Pionierilor și Șoimilor Patriei din Buzău, mai întâi ca violonist, și apoi ca solist vocal. Începand cu clasa a V-a, urmează cursurile Școlii de Muzică Buzău. Treptat, se simte atras de muzica vocală și decide să urmeze
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
este cercetător principal la Institutul de Folclor din București. Între 1963-1967 devine lector la Institutul pedagogic de trei ani din București. Între 1967-1971 este șeful secției de muzică populară la Radioteleviziunea Română. A publicat articole și a fost colaborator la „Izvorașul”, „Muzica”, „Progres și cultură”, „Revista de folclor” (devenită „Revista de etnografie și folclor”), „Scînteieri”, „Studii de muzicologie”, „Tribuna școalei”. Moare în anul 1987 la București.
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]