373 matches
-
cu ușurință un loc. Nu ieși imediat din mașină, ci rămase să asculte finalul episodului: Jenny izbucnind în plâns de dorul unei schimbări. Ieși, își aranjă sacoul - un tweed contemporan, cum îi plăcea să-l numească -, aruncă o privire admirativă Jaguarului său de colecție, impecabil lustruit, și se îndreptă spre recepție. Bună ziua încă o dată, domnule, spuse gardianul în clipa în care intră în clădirea Ascentis. Nu prea vă putem ține la distanță, nu-i așa? —Ei, haide, Tony. E a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să fie chemat în zona de siguranță. În cele din urmă i se făcu semn să înainteze, astfel că trecu prin înaltele, uriașele porți, ajungând la Ușa 8, așa cum fusese instruit de Tony. După altă scurtă așteptare, punea în portbagajul Jaguarului o singură cutie maro. Încă o semnătură, pentru a confirma primirea, și încărcătura era oficial înscrisă, ștampilată și livrată - și asta sută la sută legal. Când trebui să deschidă cutia, în camera din spate a sălii lui de expoziție de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
întotdeauna am avut o grămadă de... — Nu mai aveți. Gata. Nu mai aveți. Ea se încruntă. — Am discutat cu tatăl tău, după ce ați plecat voi. El a spus că va fi bine. Toată chestia aia cu vânzarea casei și a Jaguarului. Era ridicolă. — A spus tata asta? — Chiar așa. Ellis oftă. — Încerca să nu te îngrijoreze. — Nu sunt îngrijorată. Iar el își iubește Jaguarul acela. Tatăl tău și-a luat unul nou, în fiecare an. Încă de când erați mici. Vânzătorii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
plecat voi. El a spus că va fi bine. Toată chestia aia cu vânzarea casei și a Jaguarului. Era ridicolă. — A spus tata asta? — Chiar așa. Ellis oftă. — Încerca să nu te îngrijoreze. — Nu sunt îngrijorată. Iar el își iubește Jaguarul acela. Tatăl tău și-a luat unul nou, în fiecare an. Încă de când erați mici. Vânzătorii se uitau lung la ei. Ellis o trase pe mama lui într-o parte. — Mamă, lucrurile s-au schimbat. — Oh, te rog. Ellis își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mare interes față de ceea ce crea diferențele dintre specii. Cinci sute de gene nu erau multe, și totuși părea să existe un mare abis între cimpanzei și ființele umane. — Multe specii se pot încrucișa, producând hibrizi - leii și tigrii, leoparzii și jaguarii, delfinii și balenele, bivolii și vacile, zebrele și caii, cămilele și lamele. Urșii grizzly și cei polari se împerechează, uneori, rezultând grolari. Așa că se punea întrebarea dacă cimpanzeii și oamenii pot hibridiza, pentru a crea un ompanzeu. Răspunsul pare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cereți părerea mea personală, da, eu cred că, în cele din urmă, va fi creat. Capitolul 38 Amintirea încă îl obseda pe Mark Sanger ... în mintea lui persista imaginea acelui biet animal, întins pe plajă, noaptea, în Costa Rica, neajutorat, a jaguarului care sărea, îi reteza capul și începea să mănânce din el, în timp ce picioarele sale se mai mișcau încă. Și toate acestea în sunetul oaselor zdrobite. Oasele capului. Mark Sanger nu se așteptase să vadă ceva atât de oribil. Venise pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
depunându-și ouăle pe pământ, acoperindu-le cu aripioarele obosite și apoi curățind frumos nisipul curat, așa încât să ascundă orice urmă a ouălor de dedesubt. Era o ceremonie lentă și calmă, condusă de genele care supraviețuiseră trecerii mileniilor. Apoi apăruse jaguarul, o umbră neagră în noapte. Și brusc, în acea vară, totul se schimbase pentru Mark Sanger. Brutalitatea atacului, viteza și ferocitatea acestuia, îl șocaseră profund. Îi confirma bănuiala că lumea naturală o luase pe căi greșite. Tot ce făcea omenirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
prăbușea. Îi spusese asta chipeșului naturalist Ramon Valdez, care îl însoțea. Valdez clătinase din cap. Nu, señor, așa s-a întâmplat întotdeauna, încă de pe vremea tatălui meu, a bunicului și a străbunicului meu. Ei povesteau mereu despre atacurile nocturne ale jaguarilor. Face parte din ciclul vieții. Dar acum sunt mai multe atacuri, zise Sanger. Din cauza acestei poluări ... — Nu, señor. Nu e nici o schimbare. În fiecare lună, jaguarii omoară între două și patru țestoase. Avem înregistrări de ani de zile. — Violența pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
meu, a bunicului și a străbunicului meu. Ei povesteau mereu despre atacurile nocturne ale jaguarilor. Face parte din ciclul vieții. Dar acum sunt mai multe atacuri, zise Sanger. Din cauza acestei poluări ... — Nu, señor. Nu e nici o schimbare. În fiecare lună, jaguarii omoară între două și patru țestoase. Avem înregistrări de ani de zile. — Violența pe care o vedem aici nu este normală. La mică distanță, jaguarul mânca în continuare din țestoasa mamă. Se auzea încă sunetul oaselor zdrobite. — Ba este normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
atacuri, zise Sanger. Din cauza acestei poluări ... — Nu, señor. Nu e nici o schimbare. În fiecare lună, jaguarii omoară între două și patru țestoase. Avem înregistrări de ani de zile. — Violența pe care o vedem aici nu este normală. La mică distanță, jaguarul mânca în continuare din țestoasa mamă. Se auzea încă sunetul oaselor zdrobite. — Ba este normal, zise Ramon Valdez. Așa e viața. Sanger nu voia să mai discute despre asta. Era clar că Valdez era de partea marilor companii americane care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Nu era surprinzător să întâlnească o astfel de persoană aici, deoarece CIA controla Costa Rica de decenii întregi. Aceasta nu era o țară, ci o filială a intereselor de afaceri americane. Iar afacerile americane nu dădeau doi bani pe mediu. — Și jaguarul trebuie să mănânce, spuse Ramon Valdez. Eu zic că e mai bine să mănânce o țestoasă, decât să fure copiii oamenilor. Asta depindea de cum priveai lucrurile, își spuse Mark Sanger. Întors acasă, la mansarda lui din Berkeley, Sanger se gândea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
spinos pe capul unui cățeluș drăguț. Acele lucrări de artă provocau sentimente puternice. Mulți erau dezgustați. Dar așa și trebuia, își spuse Sanger. Trebuiau să simtă aceeași repulsie pe care o simțise el, urmărind măcelărirea unei țestoase mamă de către un jaguar, pe o plajă din Costa Rica. Acea perversiune oribilă a naturii, acea sălbăticie respingătoare, pe care nu reușea să și-o alunge din minte. Și acesta era, bineînțeles, motivul pentru care făceai artă. Nu artă de dragul artei. Ci artă în beneficiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și pentru animalele care nu sunt în pericol de dispariție. Pentru toți peștii din mare. Vorbim despre o eră a unei filantropii corporative magnifice... la o scară globală. — Deci, acesta este rinocerul negru, pe care vi-l oferă Land Rover? Jaguarul, adus în fața dumneavoastră de firma Jaguar? — Eu n-aș spune-o chiar atât de brutal, dar, da, asta propunem noi. Ideea este că vorbim despre o situație în care câștigă toată lumea. Un câștig pentru mediu. Pentru corporații. Și pentru publicitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în pericol de dispariție. Pentru toți peștii din mare. Vorbim despre o eră a unei filantropii corporative magnifice... la o scară globală. — Deci, acesta este rinocerul negru, pe care vi-l oferă Land Rover? Jaguarul, adus în fața dumneavoastră de firma Jaguar? — Eu n-aș spune-o chiar atât de brutal, dar, da, asta propunem noi. Ideea este că vorbim despre o situație în care câștigă toată lumea. Un câștig pentru mediu. Pentru corporații. Și pentru publicitate. Gavin Koss făcuse sute de prezentări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în zilele precedente. Plaja aceea era unul dintre terenurile de înmulțire pentru țestoase, care veneau din ocean, pe întuneric, ca să-și depună ouăle. Procesul avea loc mai ales noaptea, iar țestoasele erau vulnerabile ... pe vremuri din cauza braconierilor, iar acum, din cauza jaguarilor care bântuiau plaja, negri ca și noaptea. În calitate de șef pentru conservarea regiunii proaspăt numit în funcție, Julio știa foarte bine că, de-a lungul coastei, erau omorâte țestoase în fiecare noapte. Turiștii ajutau la prevenirea acestui lucru. Dacă se plimbau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
negri ca și noaptea. În calitate de șef pentru conservarea regiunii proaspăt numit în funcție, Julio știa foarte bine că, de-a lungul coastei, erau omorâte țestoase în fiecare noapte. Turiștii ajutau la prevenirea acestui lucru. Dacă se plimbau turiști pe plajă, jaguarii stăteau la distanță. Dar felinele atacau de multe ori după miezul nopții, după ce turiștii intraseră în hotelurile lor. Era posibil să îți imaginezi o presiune selectivă evoluționistă, producând un fel de apărare împotriva jaguarului. Când era în liceu, în San
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Dacă se plimbau turiști pe plajă, jaguarii stăteau la distanță. Dar felinele atacau de multe ori după miezul nopții, după ce turiștii intraseră în hotelurile lor. Era posibil să îți imaginezi o presiune selectivă evoluționistă, producând un fel de apărare împotriva jaguarului. Când era în liceu, în San Juan, el și alți studenți făceau glume pe tema asta. Turiștii erau niște agenți ai evoluției? Turiștii schimbau tot ce exista într-o țară, așa că de ce să nu schimbe și fauna? Pentru că, dacă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Altele străluceau doar din când în când. Fiecare sclipire părea să dureze doar o secundă, crescând încet în intensitate și dispărând la fel. — Câte țestoase de genul ăsta ai văzut? întrebă Julio. — Asta e a treia. — Și lumina asta ține jaguarii la distanță? Continuă să privească sclipirea slabă. Avea senzația că acea calitate a sclipirii era ciudat de familiară. Aproape ca a unui licurici. Sau ca o bacterie sclipitoare din valuri. Ceva ce mai văzuse înainte. — Da, jaguarii păstrează distanța. — Stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
lumina asta ține jaguarii la distanță? Continuă să privească sclipirea slabă. Avea senzația că acea calitate a sclipirii era ciudat de familiară. Aproape ca a unui licurici. Sau ca o bacterie sclipitoare din valuri. Ceva ce mai văzuse înainte. — Da, jaguarii păstrează distanța. — Stai puțin, zise Julio. Ce e asta? întrebă el, arătând spre carapace, unde apăruse un model de plăci luminate și întunecate. — Se întâmplă doar uneori. Dar o vezi? — Da, o văd. — Arată ca un hexagon. — Nu știu ... — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
el și Valentina pândeau de la fereastră să-l vadă pe bărbatul care meritase atâtea atenții și care venea să o ia când se lăsa seara. Bărbatul respectiv era cel mai adesea o cruntă deziluzie. Venise un dentist bărbos Într-un Jaguar și durase de la Paști până la Sfânta Marie, un mecanic cu nasul lung ca o stalactită și durase două luni, diferiți muzicieni, care duraseră și mai puțin - și de la o bucată de vreme nu mai venea nimeni. Dar nici unul dintre aceștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
după Poitiers, Bruno pierdu controlul mașinii, un Peugeot 305. Derapând la jumătatea șoselei, lovi ușor parapetul de siguranță și, după o răsucire de 180 de grade, rămase Înțepenit. „Băga-mi-aș! Înjură el printre dinți, ah, băga-mi-aș!” Un Jaguar care venea cu 220 de kilometri la oră frână violent, fu cât pe ce să izbească celălalt parapet și plecă mai departe În vacarm de claxoane. Bruno ieși din mașină și amenință cu pumnul În direcția lui. „Poponarule! urlă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Era un fel potrivit de a expune cazul. - Activitatea ei tipică, am spus, este ca o dată la câteva săptămâni să‑și facă bagajele, fără să‑și uite rochiile de seară, pentru că sesiunile științifice sunt urmate de reuniuni mondene. Pleacă În Jaguarul ei alb și ia parte la conferințele științifice care au loc pretutindeni pe coasta de est. - Și n‑ai spune că, În afară de senzația că ești exclus, Încerci și o oarecare ușurare când o vezi plecând? Ravelstein știa să manifeste compasiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
-l de liliecii-vampiri, și, după alte cinci minute de lectură, stinse lumânarea și adormi. Afară, broaștele începuseră o simfonie monotonă, întreruptă doar de cântecul „bombardierelor“, de chemarea la împerechere a unei bătrâne curci și de mârâitul, îndepărtat, al unui tânăr jaguar. În aer plutea miros de frică. Nu era adus de briză, în dimineața liniștită nu se simțea nici o adiere. Era acolo, dens, inconfundabil și pătrunzător, șerpuind la firul ierbii, prinzându-se de trunchiurile copacilor, de liane și de hățișuri. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și pătrunzător, șerpuind la firul ierbii, prinzându-se de trunchiurile copacilor, de liane și de hățișuri. Era o miasmă acră, agresivă, inconfundabilă, amestec de duhoare de țap și putoare de cocină. Era mirosul fricii în selvă, care alunga chiar și jaguarul și anaconda, împingea în apă crocodilul și cățăra în copaci oameni și maimuțe. Erau porcii sălbatici, „huanganas“ sau pecari, care înaintau, în turme, scurmând nesățioși, devorând tot ce găseau în cale, o armată de neîmblânzit care se apăra pe sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
neîmblânzit care se apăra pe sine cu o furie de necrezut, în stare să înfrunte, să distrugă și să înfulece într-o clipă orice dușman. Nimeni nu îndrăznea să se pună cu cea mai îmbietoare îmbucătură a selvei, până și jaguarul și omul - cele mai de temut animale de pradă - stăteau mult pe gânduri până să pornească lupta. Pe malurile râului Pastaza se istorisea povestea unui vânător care a atacat o turmă de huanganas și și-a căutat apoi adăpost în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]