3,194 matches
-
sentiment de tristețe, de regret, precum cântul specific poporului român, acea „Doină ce străpunge timp și univers/ doină ce e șoapta Tatălui Ceresc/ doină ce poetul a numit-o vers/ doină ce mai ține neamul românesc ... Da, tulnicul suna a jale ... Nu știam, însă, la acea vreme, dar menționez acum, faptul că cea mai veche scriere din Europa (atestată arheologic în 1961) a fost în satul Tărtăria din comuna Săliștea, pe râul Someș, în acest județ binecuvântat. Profesorul Nicolae Vlassa de la
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
dus clica nesimțită,dar de hoți tot n-am scăpat....... XII. SE SCUTURĂ ÎNGERI DE PLOI..., de George Safir , publicat în Ediția nr. 1773 din 08 noiembrie 2015. Se scutură îngeri de ploi; Se zburlesc tăcuți în pene. E-atâta jale pe la noi, Mulți se duc spre zări eterne! Ieri am stat cu el la masă; Ne-am povestit din amintiri. Astăzi doliu-i văd acasă, Să-ți faci trei cruci și să te miri! Ne pleacă prieteni prea grăbiți; În
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
Băntuind - strigoi - prin sate. Trage clopotul în dungă; Tresar și florile pe câmp. Anii vieții-or să ne-ajungă Desert la viermi, în lutul tâmp... Citește mai mult Se scutură îngeri de ploi; Se zburlesc tăcuți în pene.E-atâta jale pe la noi,Mulți se duc spre zări eterne!Ieri am stat cu el la masă;Ne-am povestit din amintiri.Astăzi doliu-i văd acasă,Să-ți faci trei cruci și să te miri! Ne pleacă prieteni prea grăbiți;În
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
prin rutine de care-al meu destin tot timpul plin e . Și tot ce-apoi în versuri am descris a fost un vis . Doinesc plângând Doinesc plângând, din fiecare gând lacrimi amare-n suflet picurând. Și fluierul meu frânt a jale sună de când uitarea-n mine se răzbună cu àripi de neliniște zburând. Cu degete de dor, din când în când, te-aud la poarta viselor bătând pe când ale-amintirii cornuri sună, iar eu în a tristeței văgăună doinesc plângând. E prea
A FOST UN VIS DOINESC PLÂNGÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1431710822.html [Corola-blog/BlogPost/370282_a_371611]
-
a umezit ochii mamelor prezente. "Mama e o pădure, în care niciun copac nu e uscat. E o pădure veșnic verde, care împrumută rădăcinilor dorul de lumină" - a mai spus autorul: Sâmbure de adevăr, mugur de credință, lacrimă doinind a jale de-atâta dor și neputință. * Rouă desculță a sufletului îmbogățită de lumina, răgazului unui călător obosit, zâmbet cald precum o pâine mirosind a binecuvântare. * Zăpadă albă pe poale cerând Soarelui îndurare, norii înalți catapeteasmă cu setea arsă de iubire. * Cer
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
pui, de găleata cu resturi, de interdicții. Fapt este că, după acele activități importante desfășurate, nouă pui “zburăței” umpluseră găleata, “închinând steagul”. Nu vă mai spun ce a urmat când au venit mămica și tăticul acasă! Mezina supercosmetizată, puii morți, jale mare și botez... Eiii, idee, da’ ce-mi faci tu? Unde mă mai duci? Ce să spun, Dumnezeule? Nebunii și talente ascunse. Eram, în aceeași vară, pe prispa casei: mămica, sora, fratele și eu. Ei înșirau tutun pe sfoară, o
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
Țarină! (Tata și mama). Și în sfârșit am să închei cu câteva versuri pe care le-am considerat că pot fi scrise pe crucea sa precum un epitaf: „Îți mulțumim că ne-ai dat zborul/ și cântecul și bucuria și jalea/ cuvântul și râsul și plânsul-o voce/ a firii tăcute molcome - La Beznea -/ de la Bercani până-n Groi e o lume anume/ în viață și-n moarte-i credința în Tine! (Doamne). Ioan Țepelea, ne-a părăsit răpus de boală, într-
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
trecu prin suflet: Erau chiar părinții lui... Și atunci el înțelese Că n-a fost deloc un vis, Că-ndemnat de’Ncornoratul Pe cei dragi și i-a ucis. I-a jelit cum se jelește Lacrima șuroi curgea, De huiau de jale munți De durerea ce-o avea. Apoi lângă poarta stânei Creștinește i-a-ngropat Și, lăsând slobodă turma, În cei codri a intrat... ............................ Dragii mei, am o rugare Că poveste n-am sfârșit: Să-mi aduceți o bardacă De vinars
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_leonid_iacob_1374423875.html [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
cui suntem? Ai cui mai suntem? Ai cui am fost? Ai cui vom fi? Cine ne dă răspunsul? Noi înșine, frumoasă breaslă! Sunt cuvinte dureroase, ca niște pumnale răsucite. Sunt și cuvinte care vindecă. Și, în momente de restriște și jale, cuvântul care vindecă trebuie adus lângă trupul, și așa hărțuit, al omului. Vindecarea prin privire, prin mângâiere, prin cuvânt. A avea puterea să-l asculți pe cel de lângă tine, înseamnă să-i dai ceea ce nu i s-a dat: importanță
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
A, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016. Azi picură eternitatea-n vale, Ascult un cântec îngânat de stele, Am așteptat seninul tău în cale, Adorm sorbind din patimile grele. Albastra mare tot răsună-n jale, Ascunde-n valuri gândurile mele, Azi picură eternitatea-n vale, Ascult un cântec îngânat de stele. Argint presar în dorurile tale, Arzând mă`nalț ca să ajung la ele, Acolo timpul e zidit în dale, Aici e-un timp străin de
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
timp străin de toate cele. Azi picură eternitatea-n vale... Citește mai mult Azi picură eternitatea-n vale,Ascult un cântec îngânat de stele, Am așteptat seninul tău în cale,Adorm sorbind din patimile grele.Albastra mare tot răsună-n jale,Ascunde-n valuri gândurile mele,Azi picură eternitatea-n vale,Ascult un cântec îngânat de stele.Argint presar în dorurile tale,Arzând mă`nalț ca să ajung la ele,Acolo timpul e zidit în dale,Aici e-un timp străin de
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
ești mulțumit de corpul tău, dacă te simți confortabil în pielea ta, atunci trebuie să acorzi importanță și hainelor ce sunt peste corpul tău, pentru că și acestea trebuie să-ti transmită aceeași stare ca și corpul, o stare de bine. Jalea revine în secretariat, cu un costum de protecția muncii aruncat peste el în grabă, fără a se fi ținut cont nici măcar de micile detalii care să-l pună în valoare. Graba cu care acționează îl face să piardă detaliile, îl
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1466737832.html [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
ușa, se va deschide si tu o să treci dincolo, în biroul șefului ! Ușa se deschide rotindu-se după latura orizontală de sus și formează o deschizătură între latura orizontală de jos și pragul de jos, de aproximativ jumătate de metru Jalea se apleacă, vrea să arunce o privire pe sub ușă și se grăbește să-și satisfacă curiozitatea lăsată liberă. Nu reușește și atunci se întinde peste plăcile de granit ce formează pardoseala și privește de la acest nivel pe sub ușă un fel
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1466737832.html [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
pietroiul cioplit sub forma unui cub cu latura de doi metri, privește la cel care se trage pe sub ușă și are o stare generată de lipsa de respect față de cel ce se află intins pe jos. Directionează lumina reflectorului spre Jalea, astfel încât dacă acesta vrea să privească în direcția lui să nu-l poată descoperi. - Cine te-a trimis pe tine aici, omule ? pune el întrebarea către omul de jos, aflat întins pe pardoseală. Jalea aude întrebarea, care vine de sus
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1466737832.html [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
pe jos. Directionează lumina reflectorului spre Jalea, astfel încât dacă acesta vrea să privească în direcția lui să nu-l poată descoperi. - Cine te-a trimis pe tine aici, omule ? pune el întrebarea către omul de jos, aflat întins pe pardoseală. Jalea aude întrebarea, care vine de sus, dintr-o zonă greu de pătruns cu privirea pentru el. Încearcă să se repoziționeze pe verticală ca să descopere și zonele care se află la o înalțime mai mare de un metru. - Ce faci, omule
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1466737832.html [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
acum, dacă te ridici în picioare înseamnă că vrei să te iei de piept cu mine ! Asta vrei ? -Nuuu ! Am venit... să mă angajez... la voi... și vreau să vorbesc cu șeful. Măăă...pricep laaa...la toate care este, răspunde Jalea, fără sa observe cu cine vorbește. - Noi, aici, lucrăm cu oameni recomandati de persone influente sau cu oameni pe care i-am crescut noi. Nu putem să riscăm un proiect pe care-l ducem cap-coadă cu oameni nerecomandați, nerecunoscuți. Aici
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1466737832.html [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
mai usca din igrasia comună, nelipsită și greu de învins. Este un spațiu părăsit de fapte bune. Totul este și arată exact așa cum a vrut majoritatea care a votat și a ales cine să conducă, din 1990 și până astăzi. Jalea se aproprie de strung si cu glas domol, prelung zice ; - Hai !...hai afară ! Își dă seama că nu este ascultat. Este și prima dată în viața lui când trebuie să dea ordine cuiva și acel cineva să facă ce zice
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1466737832.html [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
țară de aur, Azi cu aurul furat De ferocele balaur Al săracului bogat...! La mulți ani țară de doliu, Azi din Tricoloru-ți fă-ți, Peste patru zări, lințoliu, Milioane de bucăți...! La mulți ani icoană sfântă Azi zvârlită la gunoi, Jalea ta mă înspăimântă, Ca după un lung război...! La mulți ani țară vândută Azi și ieri din interes, Ori pieri dându-te bătută, Ori te bați, n-ai de ales! La mulți ani țară iubită, Aripile ți se frâng, Țara
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_ziua_ta_si_plang_romeo_tarhon_1385836255.html [Corola-blog/BlogPost/344617_a_345946]
-
cea mare, cu răzvrătirea neatârnării, așa cântecul Mariei și-a adunat mlădițele mângâind cerul și-nseninând pământul. Vremea iscusiților Conducători ai Neamului a înfrățit în clipa milostivă durerile cu bucuria, dimineața cu nunta, visurile cu curcubeiele, lacrimile cu fecioarele, dorul cu jalea, legea cu sărbătorile, azurul cu poveștile, rugile sacre cu răzvrătirile sfinte, codrii cu feciorii, apele cu cântecele lor, Oltul cu Nistrul, Mureșul cu Cerna, Crișul cu Jiul, Târnavele cu Prutul, Argeșul cu Siretul, Ialomița cu Bistrița, Dunărea cu Marea, Glia
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
clipa milostivă/ ce ne-a-nfrățit pe veci necazul/ și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața/ Ce-a săvârșit a noastră nuntă,/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îți sărutăm unda căruntă.// În cetățuia ta de apă/ Dorm cântecele noastre toate/ Și fierbe tăinuita jale/ A visurilor sfărâmate./ Tu împletești în curcubeie/ Comoara lacrimilor noastre,/ Și cel mai scump nisip tu-l duci/ În vadul Dunării albastre.// La sânul tău vin în amurguri,/ Sfioase fetele fecioare,/ Și dimineața vin neveste/ Cu șorțul prins în cingătoare
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
echilibru. Coborând printre oameni, pe urmele picăturilor de ploaie, poeta amintește de dezlănțuirea stihiilor naturii ale căror urmări nefaste îi fac pe oameni să sufere: „Se scurge lacrima din cer, / Peste pământul țării mele / Și casele spre vale pier, / Cu jalea vieților în ele. În apa tulbure și tristă / Dispar cu sutele, bătrânii / Sub ochii celor ce asistă / Neputincioși la moartea Lunii. // În hău, un munte se afundă, / Se întrevede infinitul / Și malurile se scufundă, / De parcă a venit sfârșitul. Se-așteaptă
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
veacul trecut, obscur în multe privințe. Am avut și am pierdut printre atâtea bunuri, pe unul dintre cei mai pupulari artiști români din toate timpurile, Gică Petrescu. Ca nimeni atul, el a petrecut cântecul de petrecere prin anii încremeniți în jalea unei Românii plânsă și atunci, plânsă și azi, plânsă până nimeni nu mai știe când...! Cântece, o comoară de cântece de petrecere îndeosebi, rămase pe vechile discuri de vinilin de la Gică Petrescu au fost uitate! Dacă ele n-or mai
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
Erai frumosul nebun, temutul adversar, Ce-o frângea în ale poveștilor palme. O încărcai din slove, în cizmele cu vrăbii Și în vatra cu jar adesea o jertfeai, De ce-ai lăsat-o să te poarte printre săbii Și-n jale să te ducă prin al umbrei plai? Sufletul azi ți-ai logodit cu nemurirea, Glasul amintirii te cheamă înapoi, Să ne reverși în suflet iar tămăduirea, Iar noi nemuririi te dăm de o mie de ori. Referință Bibliografică: Nemuririi te
NEMURIRII TE DĂM DE O MIE DE ORI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/_nemuririi_te_dam_de_o_mie_de_o_cornelia_viju_1329918454.html [Corola-blog/BlogPost/346808_a_348137]
-
urma... Și Crăciunul se apropia...simțeai asta văzând pregătirile făcute de cadrele medicale care se străduiau din răsputeri să aducă în acel loc o fărâmă de bucurie. Dar toate acele decorațiuni de Crăciun nu-și găseau locul acolo, unde plânsul, jalea, neputința, și...moartea își găseau locul. Primisem cu câteva zile înainte de Crăciun vestea că fetița mea nu va mai trăi decât câteva zile. Cu brațele ridicate spre cer, a neputință, cu glasul stins, profesorul îmi dăduse acea veste...vestea morții
DE CRĂCIUN AM ÎNVĂȚAT CE ESTE MOARTEA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1482856572.html [Corola-blog/BlogPost/364165_a_365494]
-
gingaș oleandru. În iarna vieții furtuna-și aruncă Toți fulgii de-argint peste suflet și țară, Iar viscolul șuieră-n noapte spre lună, Când scriu poezie profundă, sprințară. Furtuna și iarna îmi scutură-n minte Idei și cuvinte cuprinse de jale... Mă-ntreb dacă mâine voi fi creativă, Când gânduri vor plânge pe-a versului cale. Răspunsuri găsi-voi în sufletu-mi tânăr Și le voi așterne pe albă hârtie; Ideile toate-nflori-vor sub lună, Iar eu le-oi închide
ÎN IARNA VIEȚII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1482223018.html [Corola-blog/BlogPost/374076_a_375405]