416 matches
-
un lagăr al morții, în atmosfera de teroare și exterminare, încolțește o dragoste nefastă; un fântânar mobilizat dezertează de pe frontul stalingrădean și, întors acasă, se ascunde într-o fântână etc.). Războiul, destinul unei generații mutilate, trecutul mai îndepărtat al neamului jalonează în linii mari nuvelistica lui I. Protagoniștii din Dincolo de ploaie, Dans în trei, Magdalena, plictisiți de existența lor mediocră, nu sunt învinși, nici ratați. Ei fac parte din categoria nonconformiștilor, înscriindu-se în galeria tipurilor tradiționale ale prozei rurale. Un
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
ale meseriei specifice - la marile evenimente ale momentului traversat. De aceea, cărți precum Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă (1997), Discurs istoric și tranziție (1998) ori Istorie și finalitate. În căutarea identității (ed. a 2-a: 2004) jalonează în mod unic o preocupare pentru domeniu care, fără a face rabat de la standardele profesionale asumate, se traduce într-o publicistică vie și sensibilă la interogațiile veacului. Asemenea zonă de interes și astfel de abordări au darul de a deschide
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și interogații. Odinioară, în timpurile încremenite ale comunismului, când marile figuri ale modernității istoriografice românești erau încă ocultate de ultimele reflexe ale stalinismului, el s-a dedicat restituirii exemplare a lui M. Kogălniceanu, Vasile Pârvan și A. D. Xenopol. Monografiile respective jalonează înțelegerea evoluției disciplinei și, într-un plan a cărui geometrie pare deja să se întrevadă mai bine, ele focalizează biobibliografic asupra unor personaje-cheie ale unei linii de evoluție care a fost nu numai istoriografică, ci, adeseori, și general culturală, ba
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ecouri iluministe, al lui G. Barițiu, la democratismul burghez, cu justificate revendicări naționale, dar fără un program de acțiune socială, al Partidului Național Român (pe care, după 1881, gazeta l-a reprezentat o vreme), calea G. de T. a fost jalonată de evenimentele din 1848-1849, de epoca de relativă libertate care a premers dualismului, apoi de anii, caracterizați prin nedreptăți naționale și sociale, ai dualismului austro-ungar. Dar în ansamblul ei, linia politică urmată în timpul secolului al XIX-lea a corespuns pe
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
care marchează hărțile invizibile ale imaginarului unei colectivități. A le desemna ca „amintiri” ar fi oarecum eronat, câtă vreme, spre deosebire de acestea, care evocă un trecut de care s-a produs separația psihologică și care a fost lăsat În urmă, ele jalonează devenirea În continuare, influențând deciziile prezentului, deci, practic, supraviețuind timpului lor. În acest fel, situația este oarecum similară cu ceea ce aduce folclorul din trecut. S-a spus, pe bună dreptate, că tradițiile păstrate În continuare, ale căror origini sunt adeseori
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Legătura dintre cultural și politic este, mai e nevoie să o certific, una din trăsăturile moștenirii clasicității culturii europene, dar nu numai europene. Cunoașterea de sine, Întrebarea despre virtute și interogațiile despre cine trebuie ales să conducă exercițiul politic au jalonat, de la Platon Înspre modernitate, legătura dintre o cultură a sinelui și una a societății. Continuând să vorbesc despre „o conștiință a crizei”, reamintesc chiar Într-o formă succintă modul În care trebuie investigată istoricitatea oricărei dezbateri despre cultură și model
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al aceluiași partid ori grupare politică. S-a glosat Între 1999 și 2004 pe marginea absenței culturii politice În România, arătându-se că reîntoarcerea la partidele politice „vechi” era un semnal prost despre lipsa unei culturi politice „noi”, care să jaloneze preferințele politice ale românilor. Oricum, tranziția politică care a Încheiat Războiul Rece fusese pregătită cu mult timp Înaintea de „gloriosul” an 1989, iar rolul societății civile din țările Europei Centrale (Polonia, Ungaria, Cehoslovacia) nu poate fi decât mereu subliniat În comparație cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
revelând prin contrast suferința personală, care îl opune existenței generale. Împietrit, „tot mai pierdut în durere”, el simte că totul îi este străin, că se face „tot mai frig și mai pustiu”, ceea ce îl conduce la o desfășurare textuală monotonă, jalonată de titluri elocvente: Destrămare, Pustiu, Suflet tulbure, Litanie, Părăsire, Amurg, Stingere, Întunecare. Dezorientarea, senzația de netăgăduit a lipsei oricărei speranțe, o egală trecere a timpului îl fac să se simtă pierdut „în frig și-n întuneric”, sorbit de „vâltorile neantului
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
pseudonimul Sulcină. În pofida tinereții autorului, viziunea poetică predominantă în Flori de mare este pesimistă, sumbră. Pământul e văzut ca o navă „alunecând în gol”, fără țintă, tot mai amenințat de stingere - imagine recurentă în poezia lui S. -, viața omului e jalonată de haos („cu groază privim înainte, cu groază privim înapoi”, Odată) , eul resimte vertijul trecerii, al efemerității și insignifianței individului („noi suntem o fărâmă din Totu-mprăștiat”, o sintagmă antinomică pentru „Marele Tot”). Ulterior percepțiile negative (unele doar reflexe livrești) se
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
aici reziduuri de comunicare). În același timp însă, considerăm că o comunicare lipsită în totalitate de potențialitățile conflictului este neautentică, deci nu îndeplinește atributele așteptate, cele ale eficienței. Cum am putea rezolva practic această dilemă? Un posibil răspuns ar fi jalonat de următoarele direcții: - necesitatea cunoașterii caracteristicilor conflictelor; - dezvoltarea unor legături, unor relații între conflicte și aspectele definitorii ale comunicării printr-un management al conflictelor care să conțină elemente polare, în același timp de stimulare și de stingere a acestora. Referitor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fapte vitejești și pe urmă fu ucis cu pizmă, fără luptă, cuprinzând 1312 versuri în greaca populară, cu reminiscențe savante, dar și cu neologisme de epocă, se constituie într-o cronică a anilor 1593-1601, structurată în capitole, cu titluri ce jalonează principalele evenimente: campania la Dunăre și dincolo de fluviu, bătălia de la Călugăreni, eliberarea Transilvaniei și intrarea lui Mihai în Alba Iulia, „unde ca rege se așază în palat și crai era socotit în tot Ardealul”, intrarea voievodului în Moldova, unde „bogdanii
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
start, condamnate. E cazul studentului eminent Iustin Gheorghianu din Ruptura, descendentul unei familii de academicieni, pornit pe neașteptate într-o călătorie detectivistic-psihologică spre descoperirea adevăratei esențe a mediului său. Drumul spre centru, presărat de martori și deținători ai poveștilor, este jalonat de destinele fracturate ale unor inși aparent ratați, victime ale „instinctului priorității” bunicului și tatălui, adevărații impostori din mediul științific. Alte cazuri asemănătoare apar în Drumuri de fum, unul din cele mai reușite romane ale lui Ș. Dubletul tipologic, încarnat
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
vină tot din Transilvania, unde, sub supravegherea și cu purtarea de grijă a mitropolitului Simion Ștefan, apare în 1648, la Alba Iulia, Noul Testament, în versiune integrală. Cunoscută sub numele Noul Testament de la Bălgrad, cartea este o operă monumentală, care, împreună cu prefața, jalonează atât metodologia transpunerii textului biblic, cât și principiile de formare a limbii române literare, unică posibilitate de dezvoltare a unei literaturi și a unei culturi naționale. Faimosul principiu enunțat de mitropolit, al alegerii în scris a acelor cuvinte care, „ca
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
tuturor marilor măsuri politice de consolidare a noului regim. Sunt detaliate etapele politizării Academiei și a Societății Scriitorilor Români, care dau curs, chiar din septembrie 1944, epurărilor, angajându-se să promoveze tipul scriitorului-luptător social. Câteva capitole prezintă campaniile care au jalonat în această perioadă drumul literaturii spre condiția de instrument al propagandei: promovarea „culturii de masă”, stigmatizarea „turnului de fildeș”, adoptarea modelului literar sovietic, discreditarea modernismului, „lichidarea rămășițelor dușmănoase”, contestarea „crizismului”, abolirea „decadentismului” și cosmopolitismului - etape în acțiunea de „arestare a
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
în 1967. Între 1993 și 2000 e secretar, apoi secretar adjunct al Asociației Scriitorilor din Brașov, care îi acordă premii în 1977, 1982 și 1995. Lovituri din umbră și culegerea de schițe, povestiri și nuvele O parte de continent (1968) jalonează aria tematica în care se va mișca proza lui Ț. Volumul de proza scurtă are aspectul unui repertoriu de exerciții de expresie pe teme date, cu episoade surprinzând amintiri, întâmplări ciudate, momente de modificare imprevizibilă a stării de spirit a
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
a lui T., Mihail Dragomirescu, teoretician al literaturii, apărută în 1981, la origine teză de doctorat, pleacă de la prezentarea unor concepte estetice de bază, spre a întocmi apoi, într-o primă secțiune, o succintă „biografie” a operei lui Mihail Dragomirescu, jalonată de lucrări ce prefigurează sistemul teoretico-literar cristalizat în Teoria poeziei, Știința literaturii și în Integralismul. Voința de sistem - se specifică în monografie - exprimă opțiunea pentru rigoare, oroarea de superficial și improvizație, refuzul de a formula judecăți pe temeiul simplei impresii
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
Cronica”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox” ș.a. Poeziile lui U. definesc un cadru imaginar, caracterizat printr-o concepție clară a articulării, un rol semnificativ în structura de ansamblu avându-l recurența metaforelor și a simbolurilor. Întreg parcursul liricii sale este jalonat de predilecția pentru contraste vizuale puternice în proiecția scenelor de haos apocaliptic, însoțite de violența exprimării, de nostalgii paseiste ce acutizează dezamăgirile prezentului și crizele de identitate ale eului liric. Ca prim context de transpunere a apocalipselor personale, acordate perfect
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
de consfătuiri speciale. Trei la număr, acestea au avut loc la 3-5 august 1950, 20-22 martie 1956 și 26-27 martie 1961. Conducerea Uniunii, călăuzită de organul de resort al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, supraveghea și îndruma de aproape, jalona tematica publicațiilor avute în subordine: „Viața românească”, preluată în 1948, când a reapărut într-o serie nouă, „Tânărul scriitor”, organul special de promovare și îndrumare a debutanților, editat întâi ca buletin intern al cenaclurilor (1951), transformat în 1958 în „Luceafărul
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
a interpretării tipologice și a diferențelor și asemănărilor în ilustrarea unor teme și motive, a unor idei și concepte, ori prin supunerea textelor ce prezintă un denominator comun unei hermeneutici instaurative - prin teoriile germane, începutul acestei orientări în România fiind jalonat de Tudor Vianu, urmat de cei mai străluciți studenți ai săi și de alți specialiști în modurile receptării valorilor simbolice. Semnează articole Al. Balaci (Legăturile lui Nicolae Bălcescu cu Giuseppe Mazzini și Italia, Modernitatea poeziei lui Francesco Petrarca), Ion Brăescu
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
trai s-a produs pe seama pierderii locurilor de muncă cu productivitate ridicată, a scăderii valorii reale a veniturilor populației și a concentrării principalelor surse de trai spre partea inferioară a distribuției veniturilor. Dincolo de dezbaterile din jurul perspectivelor care ar trebui să jaloneze dezvoltarea sau, poate, în încercarea de a le pune capăt, S. Latuch (2004) propune o altfel de perspectivă prin prisma căreia să fie discutat progresul: de-growth. Ceea ce propune această perspectivă este să ne oprim din a distruge (tradiții, identitate culturală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
într-un stil plin de naturalețe epică. Tematica aleasă, definită în general de patru coordonate - ratarea, vinovăția, moartea, însingurarea -, nu conduce spre recurențe obositoare, prozatorul având capacitatea de a prezenta de fiecare dată câte un nou aspect al conflictelor ce jalonează existența. Preocuparea dozării eficiente a elementelor care articulează narațiunea se evidențiază încă de la început: Grădina de vară (1989) reunește povestiri al căror element tematic esențial îl reprezintă ratarea, iar în subsidiar - însingurarea și, eventual, sfârșitul; Eclipsa (1993) focalizează ideea morții
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
de Ioana Bot, în 1994, cu titlul propus inițial de autoare: Eminescu, poet tragic), primul dintr-o serie de referință. Alături de Eminescu și mutațiile poeziei românești (1989) și de Ion Barbu și poetica postmodernismului (carte publicată postum, în 1993), cercetarea jalonează traseul unei investigații de respirație amplă. Din foișorul de observație Eminescu, P. proiectează devenirea poeziei românești de la pașoptiști la Nichita Stănescu într-un plan unic de interpretare: cel definit de relația dintre eul poetic, lume și text. Autoarea nu se
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
de început din Cea mai tânără Ecaterină, în afara celor omagiale, întrețes o atmosferă de vrajă, de magică iubire: „Eu le-am menit cu-atâta dor/ Spre mine toate-ncet le-am tors”. Mai târziu, Drumuri (1977) și Nesfârșitele vămi (1979) jalonează și descriu itinerarul parcurs în căutarea unui ton mai convingător. În Cochilii cântătoare (1982), nod liric ce definește o ținută artistică acum bine structurată, versurile configurează mai degrabă un univers închis în sine, cu ușoare reverberații spre lumea din afară
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
face profesie de credință pacifista, iar în 1925 îl însoțește pe Paul Painlevé (președinte al Consiliului de Miniștri, republican socialist) la sesiunea Ligii Națiunilor. După 1920, când, alături de Proust și Colette, primește Legiunea de Onoare, cursul onorurilor care i-au jalonat biografia se accelerează, trezind elogiile presei internaționale: în 1921 devine membră a Academiei Regale de Artă și Literatura Franceză a Belgiei și i se conferă Marele Premiu pentru Literatură al Academiei Franceze. Un deceniu mai tarziu este, consacrare superlativa în
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
destul de puțin elaborată, fiind mai mult rodul speculării asupra unui proces intuitiv. Este însă mai presus de orice îndoială faptul că nu toate societățile au asupra timpului viziunea societăților moderne. Sunt societăți ce nu atribuie timpului și evenimentelor care le jalonează nici o semnificație specială, în timp ce altele le atribuie o importanță capitală, investindu-și în ele toate speranțele. În general, se pot distinge două tipuri mari de organizări sociale: statice și dinamice sau, după cum se exprima Lévi-Strauss, societăți „reci” și societăți „calde
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]