727 matches
-
aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), corb ("Corvus corax"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
peisagistic. Flora ariei naturale protejate este una diversificată și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton, salamandră), pești sau insecte.
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
-arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuști: alun, mur, corn; -plante erbacee: feriga, mușchi, licheni, mierea-ursului, păiuș; -animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocănitoare, gaița, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veverița, mistreț, pisica sălbatică. Pădurile de molid, (numite și "molidișuri"), ocupă regiunile înalte ale Munților Carpați, de la limita superioară a fagului până în zona subalpina. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. În nordul Carpaților, limită inferioară a pădurilor
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
este cel mai reprezentativ, menținându-și adăposturile în numeroase regiuni de la limita superioară a pădurilor de conifere. În pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori, arbuști, ierburi și flori. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), jderul de copac ("Martes martes"), vidra de rău ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele subpământean ("Pitymys subterraneus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pipirig se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,37%). Pentru 2,6% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul sitului (alături de clopoțelul
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul sitului (alături de clopoțelul de munte) vegetează câteva specii
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
Daphne blagayana"). Lumea animalelor este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs carpatin ("Lynx lynx"), căprioară ("Capreolus capreolus"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliac urechiat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: cocoș de
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
nivel european prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Mamifere cu exemplare de: urs ("Ursus arctos" - specie protejată aflată pe lista roșie a IUCN), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
trilogia "Orcii", scrisă de Stan Nicholls. În 2000, opera literară a fost nominalizată la Premiul British Fantasy. Al doilea volum începe cu Coilla și cei trei vânători. Jderița îi păcălește spunându-le că prietenii ei se află la portul Hecklowe. Jderii au scăpat din labirint pentru că l-au luat ostatic pe Tannar. Pe drum regele i-a spus lui Stryke că a patra stea se află la Pădurea Drogan, locul în care locuiește un centaur pe nume Keppatawn. Pentru ceea ce le-
Legiunea tunetului () [Corola-website/Science/323288_a_324617]
-
că a patra stea se află la Pădurea Drogan, locul în care locuiește un centaur pe nume Keppatawn. Pentru ceea ce le-a zis, Tannar a cerut eliberarea, dar a fost refuzat. A încercat să fugă și a fost omorât de jderi. Haskeer se duce la Cairnbarrow pentru a-i da instrumentele lui Jennesta, deși este o nebunie curată. Pe drum a fost răpit de oamenii lui Hobrow. Și ceata s-a confruntat cu adepții lui Hobrow. Au aflat că sunt proscriși
Legiunea tunetului () [Corola-website/Science/323288_a_324617]
-
că sunt proscriși și că regina a pus o recompensă pe ei. Stryke a împărțit ceata în două. El cu Jup și o jumătate au plecat în căutarea Coillei, iar Alfray cu cealaltă jumătate la Drogan. Jennesta a trimis după jderi patrule de dragoni conduse de stăpâna dragonilor, un spiriduș pe nume Glozellan. În acest timp, vrăjitoarea comunica cu surorile ei. Adpar, creatură nyaddă, se războia cu merzii, o rasă vecină. Regina îi cere ajutor în căutarea stelelor. Deoarece Adpar a
Legiunea tunetului () [Corola-website/Science/323288_a_324617]
-
forța mortală. Lekmann, Aulay și Jabbez s-au târguit s-o vândă pe Coilla elfului negustor de sclavi, Razzat-Kheage. Stryke l-a descoperit pe Haskeer și l-a salvat tocmai când era să fie spănzurat. Astfel au recuperat și stelele. Jderii i-au dat voie să se alăture iar cetei, dar sub supraveghere. Jumătatea de ceată a lui Stryke l-a întâlnit pe Serapheim. El le-a povestit că sergentul lor, Coilla, fusese răpită de trei vânători de recompense și dusă
Legiunea tunetului () [Corola-website/Science/323288_a_324617]
-
Coilla, fusese răpită de trei vânători de recompense și dusă la Hecklowe. Apoi, misteriosul om pur și simplu a dispărut. Ajunși la Hecklowe, l-au revăzut pe Serapheim. Urmărindu-l, au ajuns la vizuina lui Kheage. După o luptă grea, jderii au salvat-o pe Coilla și au fugit din port. Ceata s-a reunit la Golful Calyparr, lângă Pădurea Drogan. În timp ce vâna lembari, Stryke a fost prins de Razzat Kheage. Orcul a fost mai bun și i-a ucis pe
Legiunea tunetului () [Corola-website/Science/323288_a_324617]
-
o striclă. Moartea lui Adpar a trimis un fior telepatic, iar Jennesta află că dușmanii ei se află pe tărâmul nyadd. Pornește astfel spre Scarrock cu armata de Mani formată din zece mii de soldați. Orcii fug, dar pe drum, un jder pe nume Kestix este ucis de nyazzi. Se mai întâmplă încă un lucru rău. Ceata este atacată de Hobrow, iar Stryke cade de pe cal. Glozellan vine imediat cu dragonul și îl duce pe un vărf de munte. Acolo, Stryke se
Legiunea tunetului () [Corola-website/Science/323288_a_324617]
-
atacată de Hobrow, iar Stryke cade de pe cal. Glozellan vine imediat cu dragonul și îl duce pe un vărf de munte. Acolo, Stryke se întâlnește cu Serapheim. El îi spune să nu-și piardă speranța și imediat dispare. În final, jderul aude cum instrumentele îi cântă, la fel cum i-a spus și Haskeer că s-a întâmplat. "Paznicul fulgerului" "Războinicii furtunii"
Legiunea tunetului () [Corola-website/Science/323288_a_324617]
-
sau după ce a apucat prada cu gura, o sugrumă prin încolăcire în curbura treimii anterioare a corpului, apoi își desprinde inelele corpului și o înghite Printre dușmanii naturali care se hrănesc cu acest șarpe se numără păsările răpitoare mari, vulpile, jderii. Paraziții acestui șarpe sunt: În perioada nupțială șerpii se întâlnesc în perechi. Împerecherea are loc în România la sfârșitul lui mai, iar în Crimeea de la mijlocul lunii aprilie până la mijlocul lunii mai. Masculul imobilizează femela apucând-o cu gura de
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
și a solului către starea actuală. Fauna Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată. Prin pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Moldovei; căpriorul ("Capreolus capreolus"), care se întâlnește în toate parcelele rezervației; mistrețul ("Sus scrofa"), cel mai numeros paracopitat de pe teritoriul rezervației. În limitele teritoriului dat se întâlnesc și specii rare de animale, introduse în Cartea Roșie: pisica sălbatică ("Felissylvestris Schred"), jderul de pădure ("Martes martes"), chițcan cu abdomen alb ("Crocedura leucodon"), vidra ("Lutra lutra"), nurca europeană ("Lutreola lutreola"). Amplasarea teritoriului rezervației în calea migrațiilor de toamnă și primăvară a păsărilor creează condiții optime pentru dezvoltarea și reproducerea lor. Pe teritoriul rezervației
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
de sunet. A contribuit la realizarea coloanei sonore la un număr mare de filme printre care "S-a furat o bombă" (1962), "Pădurea spânzuraților" (1964), "Străinul" (1964), "Dacii" (1967), "Columna" (1968), "Mihai Viteazul" (1971), majoritatea filmelor lui Sergiu Nicolaescu, "Frații Jderi" (1974), "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975), "Nea Mărin miliardar" (1979), "Burebista" (1980), "Glissando" (1985) ș.a. A scris, în colaborare cu Sergiu Nicolaescu, scenariile a trei filme: "Osînda" (1976), " Ultima noapte de dragoste" (1980) și "Ciuleandra" (1985). a realizat în
Anușavan Salamanian () [Corola-website/Science/313281_a_314610]
-
multe locuri), este ubicuu (prezența lui nu e obligatorie, dar el descrie sentimentele personajelor, descrie acțiunile, pe care le prevestește), preferă istorismul (comentează trecutul personajelor). El e asemenea unui păpușar, rezultatul nefiind oricând veridic. Reprezentanți: Mihail Sadoveanu - "Nicoară Potcoava", "Frații Jderi" etc., Cezar Petrescu - "Calea Victoriei", Liviu Rebreanu - "Ion", "Răscoală" etc. Românul modernist se manifestă prin interiorizare. Lumea e văzută prin ochii unui personaj, ce este naratorul și reprezentantul autorului. Se scrie la persoana I, se folosește adesea fluxul amintirilor (nu se
Teoria romanului () [Corola-website/Science/299180_a_300509]
-
a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice semnalate în arealul sitului: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); broasca-roșie-de-munte, un amfibian din specia "Rana temporaria"); corb ("Corvus corax"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), privighetoare ("Luscinia luscinia"), mierlă ("Turlus merula"), gaiță ("Garulus glandarius"), cuc ("Cuculus canorus"). Flora este
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: - mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder de copac ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veverița roșcata ("Sciurus vulgaris"); - păsări: presura de munte ("Emberiza cia"), gaia roșie ("Milvus milvus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pietrarul cu creasta albă ("Oenanthe
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]