1,395 matches
-
două taburete cu picioare rotunde subțiri. Își scoase din buzunarul pantalonului o țigară și o aprinse cu tact. Parcă era prizonier așa cum stătea acolo țeapăn, pe taburetul scorojit. Nu-i cazul să te formalizezi, îi preciză Nina, noi nu ne jenăm să te primim în aceste condiții. Spune-mi vrei o cafea? Uimită de-o asemenea propunere, Carmina clipi neștiind ce să răspundă. În casa soților Alexe nu se făceau decât rareori tratații. Merita să accepte propunerea măcar pentru neobișnuitul situației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
din aripi și croncănind strident, ha, ha, ha, cu popoul, vocea ei plină de rezonanță, ce stupid! Se comportase ca o tâmpită. Acum îi fusese așa de comod, să se simtă normal, femeie, femeie cu adevărat și să nu fie jenată de realitatea aceasta. Cât de simplu se scăldase în boarea de simpatie a Sidoniei, a lui Ovidiu. Traversa strada împreună cu ceilalți oameni și în suflul ei începuse deja să pătrundă o altă aromă. Ea, care mai ieri trecea ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vedea pielea capului galbenă. Vă rog să mă scuzați, murmură Matei, vă rog foarte mult, nu se va mai întâmpla, m-a luat valul, nici nu mi-am dat seama. Nu e chiar o tragedie, încercă ea să-l tempereze, jenată de purtarea lui. Trebuia să vă spun, aste e, mai ies cine știe ce complicații din astea ideologice și ne trezim cu anchete pentru mai nimic. O să fiți binevenit oricând la bibliotecă. Vă rog încă o dată să mă scuzați, da, aveți perfectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
În aceeași situație se află și cerșetorul, care trăiește din mila semenilor, întrucât el însuși, indiferent din ce cauză nu se poate întreține. La pomană mănâncă pe săturate, căci nu-l oprește nimeni, dimpotrivă, gazda îl îndeamnă să nu se jeneze. Autorul anonim al acestei zicale a pornit de la constatarea repetată a faptului că vrabia preferă mălaiul, iar calicul, praznicul. Sensul metaforic al zicalei a apărut însă ulterior, când, un vorbitor cu talent poetic, a aplicat-o nu vrăbiei și nici
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ne-a crescut, mama ... Și acum o văd în curtea casei, trebăluind. Înaltă, mă privea cu niște ochi căprui, cu duioșie. Un zâmbet îi apărea în colțul gurii când privea animalele din curte. Părul castaniu era scurt, pentru a nu jena în mișcări. Era dârză, iar când își punea ceva în gând, nu se lăsa până nu ajungea la țelul dorit. Curtea era curată, plină cu flori de mușețel. Mamei îi plăcea să mă învețe, să-mi arate diferite minunății ale
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
parcă dintr-o toropeală plăcută, Întărită și de zumzetul albinelor care Îi Însoțeau vechiul prieten În drum spre poștă, undeva la granița cu Siria, de unde Îi scria și ei din când În când. Își privea musafirul cu simpatie, dar și jenată la gândul că acesta i-ar fi putut surprinde momentul de slăbiciune și, mai ales, interpreta ca pe un semn de plictiseală ori ramolisment. Bine că n-am sforăit, Își spuse ea, când decise că nu avea motive de Îngrijorare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
al regimurilor totalitare. Ca să rămîi liber trebuie să ai memorie. În toate cărțile Iordanei Marievici apare proletcultul.Care e cauza acestei... fascinații? Șichy a ezitat înainte de-a rosti fascinație. Oi fi vrut să spui obsesie, surioară și te-ai jenat. Știi ce înseamnă MSV, Șichy? Muncă silnică pe viață. Te-ai întrebat cîți au încasat, atunci, MSV? Și cîți au trecut, fără nici o vină, prin pușcăriile comuniste? Știu din cărți: unul din nouă locuitori ai României. De la 12 la 85
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
săreau afară din apă, excitați de torsul liniștit și silențios al bărcii. Santiago, cel care nu vorbea cu nimeni, li s-a adresat tocmai lor, doar ca să le arate delfinii ce dansau pe valuri. Apoi s-a retras imediat, ușor jenat de intervenție și și-a văzut mai departe de ajustarea pânzelor. Atunci s-a ridicat și ea și a pornit-o spre cabină pentru a se schimba pentru masă. Știa că avea să-l revadă pe Santiago la cină, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nou și arătos al marelui scriitor. Totuși, la o privire mai atentă, pare că basmul se adresează mai degrabă cititorului adult decât copilului ce se străduiește să adoarmă. Nici aici regula nu se dezminte și copilul din adult freamătă puțin jenat la atingerea exemplarului cu penaj camuflat din brațele lui. Să-l ia pentru el, pentru copil, ce e deja destul de mare, oare îl poate duce acasă, cum va reacționa consortul, să-l arate copilului? Desigur, mai există posibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ce cândva au iubit această femeie, continuau să-și proiecteze neliniștile pe profilul ei statuar, straniu, de o măreție egipteană. Aproape ca într-un ritual, privirile lor se întâlneau din când în când, trecând prin profilul ei, apoi își lăsau jenați ochii în jos, ea își mișca grațios pe rând capul de la unul la altul, asigurându-i și acum de eterna ei afecțiune și discreție. Dar niciun gest al ei nu avea să știrbească cu nimic memoria soțului ei și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Pacific. Așadar exista acolo telefon? Mi-l imaginam pe tipul din vârful cocotierului coborând în viteza a cincea la auzul soneriei. Asemenea puștilor obraznici, eram uneori tentat să-i sun. Doar nu eu plăteam factura, și-atunci de ce să mă jenez? „Alo, cum se numește țara dumneavoastră? Cât e ceasul acolo?” Neroziile astea mă încetiniră. La ora treisprezece, nu eram decât la litera E. Am coborât în bucătărie și mi-am făcut un sandvici cu creson. Delicios, dar trebuie să cureți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
depășiri la cheltuieli, limitîndu-se la venituri, avea un regim strict de viață. Geamurile nu le deschidea niciodată și era atent ca ușa să fie închisă imediat după folosință. Locuia singur și nimeni nu s-a plîns niciodată că ar fi jenat de existența lui Grigore. Tata, vino să stai cu noi, îl ruga unicul său fiu, Ionel. Eu vreau să fiu stăpîn la mine în casă. Dar nu te-ai spălat de pe vremea lui Ceaușescu, speli rufele cu apă rece și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
N-am. Atunci îmbrac o cămașă de a ta. Nebuna chiar așa face și cămașa parcă era un halat mai scurt. Dar ce mai foșcoteau toate cele pe sub cămașa lui! Îmbracă și tu ceva lejer, îndeamnă ispita nebunatică. Eu mă jenez... Te pomenești că ești virgin... Cam... da. Surprinsă rău, Geta își dă seama că trebuie să schimbe metoda și să adopte tactica pașilor mici. Sîmbătă și duminică Geta a încercat cu hîț la deal, hîț la vale, dar rezultatul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
între două incertitudini. În orgile heruvimilor, cântau cenușa pentru foc, focul pentru vânt, vântul pentru uitare. Aleluia! Deasupra prăpădului, nimeni nu mai ploua pentru nimeni. Dansează, Genia mea, dansează! Este nunta noastră. Am așteptat-o jumătate de viață, nu te jena, nici eu nu cunosc bine pașii. Să imităm ritmul flăcărilor, să ne lăsăm prinși până la mijloc, până la inimă, până la tâmplă. Să imităm vântul, vom zbura cenușă peste crestele munților într-un cuib de pasăre, într-un ou de pasăre, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
păduri este o acțiune profund egoistă care permite actualei generații să crească consumul de lemn, să amelioreze costul bunurilor încorporându-l ca materie primă sau să permită utilizarea unui sol mai fertil în cadrul unei economii agricole. Acțiunea aceasta nu va jena probabil actuala generație, în schimb ea riscă să împiedice orice dezvoltare viitoare, ceea ce este inacceptabil, iar statului îi revine sarcina de a incita popoarele, prin indiferent ce metode, să păstreze rarele resurse. În aceeași ordine de idei, politica halieutică a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
gîjÎia dînsa transsexual, ca dintr-un gîtlej de tulnic ars de băutură. Tocmai evocarea, În acest registru, a nenorocirii de pe Mureș din septembrie ’44 mi s-a părut indecentă. Celorlalți membri ai juriului, nicidecum. Nu aveau cum să se simtă jenați de repetiția aceea agasantă „La Oarba-n jos“, ca și cum recitatoarea ar fi arătat Înspre sine, exhibîndu-și propriile răni. „CÎtă sensibilitate, suspinase o doamnă. Ce soartă!“ Spectacolul se terminase, puțini mai rămăseseră afară de mine și de ei În sala neîncălzită, Între
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
te obosi !" Nu are nici o durere. Realizează că încleștarea fălcilor este dată de un tub rigid care se strecoară printre dinții ce se încleștează fără voia lor. Simte un fel de bandă care îi înconjoară strâns capul fără să o jeneze, ci mai degrabă dându-i un fel de certitudine că nervii care comandă simțurile sunt ținuți la locurile lor. Nara stângă, mereu mai sensibilă ca dreapta, este jenată de o gâdilătură. Cu coada ochiului drept înregistrează defilarea negrăbită a unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
un fel de bandă care îi înconjoară strâns capul fără să o jeneze, ci mai degrabă dându-i un fel de certitudine că nervii care comandă simțurile sunt ținuți la locurile lor. Nara stângă, mereu mai sensibilă ca dreapta, este jenată de o gâdilătură. Cu coada ochiului drept înregistrează defilarea negrăbită a unor picături care cad din înălțimi spre ființa ei de parcă ar fi o scurgere lentă din streașina cerului. Nu îndrăznește să încerce să își miște membrele, de altfel intuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
emoția. Dragoș îi vine în ajutor, deși simte că și lui îi vine greu: Ștefana e mai vorbăreață ca de obicei, desigur pentru a fi cât mai amabilă cu un musafir atât de neașteptat. Dar vă rog să nu vă jenați, să spuneți ce v-ar face mai multă plăcere să mâncați. Apoi, adresându-se Ștefanei : Pe doamna Dora am întâlnit-o în gară, dar nu am făcut indiscreția să o întreb de unde vine. Curiozitatea m-a împins totuși să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ales viața, chiar cu prețul unor grave sechele, chinuri, suferință... pentru fiica ei. Și cum altfel oare ar fi putut să procedeze într-o asemenea situație o mamă? * I-am pus branulă și acul e scurt și subțire, n-o jenează, dar e mai sigur dacă e mânuța legată de pat, e copil și știți ce imprevizibili sunt... Se poate mișca și în somn, adăugă asistenta. Când o să se trezească am să-i explic de ce i-am pus perfuzie, de ce am
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
intelectuală degajată de intelighenția dreptei, pe care comunismul, de pildă, n-a fost în stare a o produce nici măcar într-un grad minim: Dacă am fost fervent antilegionar în tinerețea mea, mulți prieteni ai mei erau legionari, dar nu ne jenam să ne spunem foarte prietenește, pe față, opiniile. Sigur, ei fiind mai fanatici, mai încordați. Oricum, erau inteligenți. Asta e un fapt". Elita tineretului aparținea acestei fascinante mișcări: M-a frapat că, dintre noi, din generația mea și din cea
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
aveau loc reprezentau, ca să ne exprimăm astfel, o hărțuire a inteligenței de către ea însăși. Un regal al unei autodevorări ce anunța parcă, în fosforescența sa, noaptea postbelică în care avea să se cufunde conștiința românească: "Unii dintre ei nu se jenau să scrie texte împotriva inteligenței ca facultate mentală. Era la modă să denigrezi inteligența și tocmai oamenii foarte inteligenți o făceau, cu argumente foarte subtile". A fost cu adevărat un "fenomen crucial în devenirea istorică a vieții intelectuale, sociale și
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
cel care șofase, doamna sa, eseistul Eugen Negrici. Ei urmau a doua zi să plece spre Spitalul Elias, eu, nebun, spre Veneția colocviului româno-italian, apoi la Roma. Taximetristul m-a bombănit tot timpul, tușeam îngrozitor, ,,du-te la spital!", mă jenau coastele frânte, dar m-a lăsat spre dimineață la punctul de frontieră croat; am trecut de la croați la sloveni pe jos, era frig, sacoșa părea de plumb, dar cântau păsările, grănicerul sloven - ce fericită întâmplare - vorbea o italiană impecabilă, era
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
proporție care mă mulțumește. Aș dori, pentru a stabili echilibrul dorit, să iau puțin din bunul celuilalt. Dar e periculos. Nu ați putea să-mi facilitați acest lucru? N-ați putea să-mi dați un loc mai bun? Sau să jenați industria concurenților mei? Sau să-mi împrumutați gratuit capitaluri pe care le-ați luat posesorilor lor? Sau să-mi creșteți copiii pe bani publici? Sau să-mi acordați prime de încurajare? Sau să-mi asigurați bunăstarea când voi avea cincizeci
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
acea ocazie l-am cunoscut pe Ștefan Bănulescu, față de care aveam o mare admirație pentru nuvelele din Iarna bărbaților. După ce m-a ascultat recitind Pasărea tăiată și Ursul, a spus despre mine niște vorbe atît de mari, încît m-aș jena să le reproduc. Nu mult după aceea, am vrut să public Ursul în revista „Luceafărul" - care era condusă de el - și, spre uimirea mea, mi-a fost refuzat . Cele două explicații, primite „pe surse", se situau la poli opuși. Prima
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]