1,000 matches
-
puhoi/ Și s-așează pe la noi;/ Și cum vin cu drum de fier/ Toate cântecele pier/ Zboară paserile toate/ De neagra singurătate/ Numai umbra spinului/ La ușa creștinului/ Codrul geme și se pleacă/ Săraca, țară, săraca!// Cine ne-a adus jidanii/ Nu mai vază zi cu anii/ Și să-i scoată ochii corbii/ Să rămâie-n drum ca orbii/ Cine ne-a adus pe greci/ N-ar mai putrezi în veci/ Cine ne-a adus Muscalii/ Prăpădi-l-ar focul jalei
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
băgă în grajd. Apoi veni la mine: -Tu ești proprietarul? -Da, zic eu, dar ce vreți să faceți? Primarul se dădu mai lângă mine și-mi șopti la ureche: -Mă, zice el încet să nu-l audă nimeni, ăștia sunt jidani moldoveni, îi bag în casă la voi pentru un timp, avem ordin de la stăpânire... au fugit și ei de seceta asta din Moldova... Femeia, înzorzonztă cu ii și cu panglici, era pe măsura bărbatului, oacheșă, dălângă, cu picioare rotofeie, grasă
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
ceva de luat, să cerem la el, altfel o pățim! Într-una din seri mă chemă la gard Ioniță, vecinul, și-mi spuse: -Băăă, la ăștia nu e lucru curat, babornița aia citește toată noaptea Tora, legea lui Moise, e jidani, ăla citește o ditamai cărțoaia de Marx, e comunist; Prințesa dansează la patefon de-o găsesc dracii, despuiată ca o naiadă... e balerină... și ăia micii joacă pocăr pe bețe de chibrite! -Cum ai aflat, nea Ioniță? - îl întreb eu
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
motorizată să rețină un tren la marginea orașului. Stătuseră prin porumburi pe rambliul căii ferate o zi întregă tot așteptând să treacă trenul. Pe seară reușiseră să desfacă două traverse și să scoată liniile din șuruburi. Trenul era încărcat cu jidani, direcția Germania, în față un vagon era plin cu nemți înarmați care trebuia să-l păzească; era ultimul tren care mai putea trece... Ei primiseră o misiune precisă: să oprească trenul, să imobilizeze pe nemți și să elibereze deținuții... Oamenii
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
publica articolul "Din amintirile mele". Or, până după al doilea război mondial, ziarele Adevărul și Dimineața au fost cele mai puternice și viclene organe de presă evreiești din românia. Iată situația descrisă de A.C.Cuza în 1905: "În ziaristică, tot jidanii au introdus la noi în țară tonul violent și trivialitățile presei-revolver, prin care înjosesc orice discuție și batjocoresc instituțiile și demnitarii țării,. În frunte, stă, firește, organul jidovesc Adevărul, al cărui comitet de redacție se alcătuiește din următoarele ilustrații cușer
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
Publicat în: Ediția nr. 891 din 09 iunie 2013 Toate Articolele Autorului − Salut, Vasilică! − Hai să trăiești, Mitică! − Ce faci? − Am ieșit de la schimbul trei. N-am închis un ochi toată noaptea! Am avut o comandă specială, niște piese pentru jidani, zise Vasilică căscând de somn. Și mi s-a stricat și mașina, strungul. − Pentru jidani? Adică pentru... o vrei? Dar cine o să primească bani frumoși? − Pe dracu! Ăăă... poate tu... "o vrei!" Ha, Ha, Ha! Ăștia sunt cei mai zgârciți
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346282_a_347611]
-
să trăiești, Mitică! − Ce faci? − Am ieșit de la schimbul trei. N-am închis un ochi toată noaptea! Am avut o comandă specială, niște piese pentru jidani, zise Vasilică căscând de somn. Și mi s-a stricat și mașina, strungul. − Pentru jidani? Adică pentru... o vrei? Dar cine o să primească bani frumoși? − Pe dracu! Ăăă... poate tu... "o vrei!" Ha, Ha, Ha! Ăștia sunt cei mai zgârciți dintre partenerii noștri! Știi cum zic ei? − De unde să știu eu?! N-am lucrat niciodată
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346282_a_347611]
-
pentru... o vrei? Dar cine o să primească bani frumoși? − Pe dracu! Ăăă... poate tu... "o vrei!" Ha, Ha, Ha! Ăștia sunt cei mai zgârciți dintre partenerii noștri! Știi cum zic ei? − De unde să știu eu?! N-am lucrat niciodată cu jidanii! Cum zic? − Spun că dolarii nu cresc în măslini! Au dreptate și ei, dacă ar fi crescut în măslini, cred că erau vandalizați de mult. Bieții măslini! Nu știi ce au pățit lebedele din Austria? Ai bani la tine? Am
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346282_a_347611]
-
Chopin chiar plâng. Marșul funebru mă tulbură. Nu mă sperie moartea, ci pregătirea ei. Pac și gata, moartea este simplă. Ce mi se părea ciudat era că dușmanii nu erau mereu aceiași. Ba foști legionari, ba foști comuniști, ba sioniști, jidani adică, ba chiaburi, unii erau de fapt țărani săraci, vagabonzi unii, țigani, fugari peste graniță, monarhiști, sectanți, scandalagii, hoți din comerț, dar cel mai greu era cu sectanții. De obicei se lăsau omorâți, nu semnau nimic. În fața mea nu a
SUNT SUPĂRAT, DE CE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348483_a_349812]
-
comuniști. Pe cine judecați voi, bă, mucoșilor? Că de ce l-au împușcat pe Antonescu. Așa au vrut rușii, asta e, câștiga Hitler nu eram nici eu colonel, eram acolo, învățător, ca tata, o fi fost mai bine? Unii zic - bă, jidanii conduc lumea. Altă prostie, am avut pe mână câțiva, cu unii am vorbit, oameni deștepți, cuminți, niciunul nu m-a enervat. Voiau să plece în Palestina. Nu știu de ce nu-i lăsa. Așa era ordinul. Mie îmi place ordinul, adică
SUNT SUPĂRAT, DE CE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348483_a_349812]
-
face și mai periculoși în ochii autorităților române, care văd în aceasta focarul propagandei bolșevice și baza unei acțiuni expansioniste spre Basarabia. Un mare număr de comuniști din Basarabia sînt de origine evreiască, în măsura în care amalgamul rezultă din amestecul termenului de jidan cu cel de bolșevic. Interzicerea partidului comunist îi determină pe militanți să se regrupeze într-o uniune a țăranilor revoluționari sau în Blocul muncitorilor și țăranilor, care participă la alegerile pentru Parlament. Trădarea lor inițială este că au cerut reîntoarcerea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Gide”, prezidat de Mihai Ralea, ziarele îi anunțaseră ca vorbitori pe Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Emil Gulian, Alexandru Vianu, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, I.I. Cantacuzino. După o instigare din ziarul „Calendarul” al lui Nichifor Crainic, unde se asocia „Gide” cu „jidan” și se denunța recenta vizită a scriitorului în URSS, manifestanți legionari conduși de Mihail Stelescu forțează intrarea și produc o busculadă; Comarnescu e pălmuit, sala e „încărcată de electricitate”, dezbaterea nu poate continua. De atunci, precizează diaristul Comarnescu, „la simpozioane
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
-ntregi. MARIA Cumplită prevestire mai faci tu, frate Roman. ROMAN Ce vrei? Uitat-ai oare c-ai blestemat pe Vodă Și că de-a lui sămânță legași acel blăstem? Nu s-a-nnegrit doar luna și soarele în ceruri Pe când îl răstigniră jidanii pe Cristos? Și ei au vrut să facă lucru-mprotiva firei, Au vrut să deie moarte celui fără de moarte... Dar astăzi, când se naște un monstru pe pământ, Cu inima cea neagră ca Vodă Mihnea Sânger {EminescuOpVIII 139} Și-atît de otrăvită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
om găsi nume... Dar cine vine acolo?... SC[ENA II] LEIZER ZOLFANGEZIND. CEI DE SUS LEIZER E guten tag. Dimiavoastre sunteți de ici de la Curți? VULT[UREANU] Noi... INTENT [ATIONEM] Se-nțelege! mai întrebi. (încet ) Sst! poate aflăm ceva de la jidan. LEIZ[ER] Zol și zan gezind. Pot la mine sa vorbești cu chiconă Costachi Suppapuc. INTENT [ATIONEM] Da... da' ce cauți d[umnea]ta la dînsul? LEIZ[ER] Nimichi... nimichi... Pentru vom așa bogat nimichi. // Eu sunt hoteler de pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
amândouă părțile pe-o absolută bună credință, și le comparăm apoi cu procederile vestitului Uhrinovski și vedem țara plină de arendași și proprietari evrei, ni se face silă și... scârbă de-o cădere atât de cumplită. Ajunsese lucrurile că întindeau jidanii oameni bătrâni și cinstiți la pământ și le scuipau în gură!! Aceasta sub un guvern liberal, sub legi liberale, în județul cel mai roșu din Moldova, în Dorohoi. Această stare dinlăuntru nu poate ținea înainte căci, afară de neajunsul ei în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oficioasă a republicei din cafeneaua Procope, "Pseudo - românul ", își dă părerea asupra novelelor lui Slavici, ba criticul - [... ]- spune chiar alb pe negru că autorul nu-i place când face spirit. Ceea ce aștepta criticul spiritual al "Pseudo-Romînului" sunt calambururi, proprii autorilor jidani din Germania și din Franța, vorbele de șic din romanuri scrise pentru cocotele din Paris, lucruri cari învederat nu se pot găsi în scrierile unui autor român. Ba criticul gazetei cafenelei Procope combate chiar teoria estetică, emisă de d. Maiorescu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și nobilă neam de neamul ei - să nu vă fie cu supărare -, încît vă asigur că între strămoșii din Țara de Sus a Moldovei, de cari nu mi-e rușine să vorbesc, s-or fi aflând poate țărani liberi, dar jidani, greci ori păzitori de temniță măcar nici unul. Deși eu însumi nu dau în genere nici o importanță acestor lucruri, ele sunt reale și se pot schimba tot atât de puțin ca și evreul d-voastră fizic și intelectual. Actele aceste de flagelare le
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
in abstracto, Fundescu, înjură în "Telegraful", ci țiganul din el; nu talentul înnăscut al d-lui Xenopulos își dă în coloanele "Pseudo-Romînului" un aer de superioritate, luând cam peste picior novelele lui Slavici sau o teorie a lui Maiorescu, ci "jidanul " din el își dă aceste aere. Caracterul - din nefericire - se moștenește. Un popor bătrân și unul tânăr sunt două ramuri din copacul omenirii, dar cari s-au despărțit de mult și s-au deosebit de mult. Vai de poporul tânăr, cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ba a citat chiar cazul inspectorului liniei Lemberg - cernăuți-iași -Roman, care are o mie de fiorini pe lună. Iată în adevăr cazul ce se potrivește cu noi într-o singură privire. Și acea linie trece prin țări sărace, pline de jidani, cu populația rurală istovită de camete și de beție, reduse la producere agricolă și lipsite de industrie. Ei bine, o mie de fiorini hârtie sunt cam 2 000 de franci, ceea ce-a propus d. Lățescu pentru directorul nostru general
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adversus hostem aeterna auctoritas esto! zice fragmentul din legea Duodecim Tabularum și nu ne îndoim că poporul român va ști, într-un secol poate, să șteargă până și urmele rușinii sociale de-a fi fost stăpânit de greci și de jidani. Mulți ochi ce strălucesc încă nu se vor închide până nu vor fi văzut rasa română, care se destinge de promiscuitatea radicală, învingînd în această țară și impuindu-și, îndărătnică și mare cum a fost odinioară, modul ei de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
134 {EminescuOpXIII 135} și este încă ventilul de siguranță al relelor sociale din statele vecine; roșii sunt în mare parte elementele rele și decrepite de cari împărăția turcului s-a curățit prin acest ventil. Ei sunt pentru generația trecută ceea ce jidanii sunt pentru cea actuală: necurățenia socială a unor state străine. Oare nu e mirare că toți jidanii sunt liberali, tot așa precum toți roșii sunt liberali? Cu toate acestea lucrul e foarte firesc; aceeași cauză, aceleași efecte. Străini și unii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în mare parte elementele rele și decrepite de cari împărăția turcului s-a curățit prin acest ventil. Ei sunt pentru generația trecută ceea ce jidanii sunt pentru cea actuală: necurățenia socială a unor state străine. Oare nu e mirare că toți jidanii sunt liberali, tot așa precum toți roșii sunt liberali? Cu toate acestea lucrul e foarte firesc; aceeași cauză, aceleași efecte. Străini și unii și alții, liberali și unii și alții. [8 iulie 1882] ["CINE-AR CITI FOILE... Cine-ar citi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lăsat ucise cu mult curaj. Iată un lucru însă pe care oricine, nu numai în România dar și aiurea, o putea ști de mai nainte, afară de roșii. Aceștia judecau armata după ei înșiși: presupuneau că ea consistă din băieți de jidan, ca redacția "Pseudo-Romînului", și de aceea au rămas uimiți de ceva ce pe român nu l-ar fi ui-mit nicidecum. 135 {EminescuOpXIII 136} Daca, înainte de război, ar fi întrebat cineva pe I. S. I. Arhiducele Albrecht cum e soldatul român
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a angaja cu de-a sila pe fiece locuitor în socoteala dărilor pe cari le avansa arendașul. Căci cine nu poate rămânea dator nici în daraverile sale private, nici ca datornic al statului este românul. Daca un grec sau un jidan nu-și poate plăti datoriile dă faliment și s-a încheiat. Daca nu-și poate plăti dările, i se constată insolvabilitatea și s-a încheiat asemenea. Țăranul trebuie să plătească. Un om poate fi oricât de necinstit în țara aceasta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
morală pentru a ridica securea și a se scăpa de asupritori. În toate provinciile Daciei lui Traian poporul autohton e o vită menită a ține în spate populații străine. În Ardeal muncește pentru ungur, în România pentru greco-bulgar și pentru jidan, căci zeci de mii de zile de lucru abia acopăr pensia reversibilă a unui grecotei. șampania băută cu comunarzii din Paris, mătasa ce îmbracă cocotele capitalei, monoclele ce armează ochii pornoscopilor, toată mlaștina aceasta etnică și morală, toată adunătura asta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]