168 matches
-
au fost oricum construite mai degrabă în spiritul locurilor de unde proveneau meșterii (Serbia în sud, Armenia, Georgia sau Ucraina în Moldova, spațiul central-euro-pean în vest). în esență, ceea ce arhitecți de tipul lui Ionescu-Berechet, Tiberiu Niga sau, puțin mai târziu, Constantin Joja au dorit să facă la Cașin 10 sau, respectiv, la Catedrala din Odessa 11 și Biserica Neamului (proiecte de concurs) 12 a fost să rezolve problema scării și diversității neconvenabile a precedentelor medievale din provinciile istorice. Aceasta s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
directă, nemediată a (re)surselor bizantine și chiar romane părea că poate rezolva convenabil (și într-un singur edificiu) atât problema scării urbane, cât și aceea a subtextului identitar. Mai cu seamă opțiunea romană - în cazul Bisericii Neamului a lui Joja și Goga, al proiectelor lor pentru concursul de la Odessa și, încă mai explicit "latin", pentru că romanic în felul baptisteriului și a turnului din Pisa, cel al lui Tiberiu Niga la același concurs pentru Odessa din 1942 - ne apare astăzi ca
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Traiani și Mausoleul Eroilor" în Arhitectura 1943/44 (număr unic), pp. 52-3. 14 A se vedea opiniile sale separate, ca membru al juriului la Concursul pentru Catedrala din Odessa, care pun în lumină tocmai actualitatea proiectului câștigător al lui C.Joja, publicate în Arhitectura 3-4/1942, pp. 33-8. 15 "Unii au confundat mausoleul cu o biserică oarecare. Alții au copiat ultimele aiureli moderniste sau au confundat mausoleul cu un sarcofag roman." Cegăneanu, în op. cit, p.53. 16 Ibidem. 17 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Doicescu). Curând însă, acest modernism autohtonizant (numit când funcționalism liric, când arhitectură cu specific național) a ajuns la rețete monumentale rudimentare și, sub presiunea directă sau indirectă a ideologiei național-comuniste, la redundanță decorativă prin lucrările teoretice târzii ale lui Constantin Joja și prin județenele de partid&casele de cultură ale sindicatelor proiectate de arh. Nicolae ("Gipsy") Porumbescu și emulii săi în anii șaptezeci și optzeci (cu un apogeu aberant la Satu Mare). 21 Absența spiritului critic, rezistent, deschizător de drumuri - cu un
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
V. Blănaru și M. Schwartz, iar apoi ca revistă literară, socială și politică în 1933, fiind o tribună de luptă antifascistă, în jurul căreia s‐au atașat colaboratori precum Stelian Dumbravă, Ion Palodă (dr. I. Weinfeld), Barbu Zaharescu, Gh. Ivașcu, Atanase Joja, Hari Goldstein, A. Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub direcția gazetarului M. Negreanu. Gh. Ivașcu scotea la Iași revista „Manifest”; Perahim era pictor și procura desene antifasciste pentru Pă reri, Atanase Joja
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Joja, Hari Goldstein, A. Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub direcția gazetarului M. Negreanu. Gh. Ivașcu scotea la Iași revista „Manifest”; Perahim era pictor și procura desene antifasciste pentru Pă reri, Atanase Joja desfășura activitate de gazetar la Galați. Revista începuse cu un tiraj de 500 exemplare ș i ajunsese la 2000, dar în luna iunie a anului 1936, democrația guvernării liberale i‐a suspendat activitatea pentru că: „consecvent liniei luptei de apărare a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Probleme de stilistică, București, 1964, p. 83-125 Jeanrenaud, Magda, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Polirom, Iași, 2006 Jespersen, Otto, Nature, évolution et origines du langage, Payot, Paris, 1976 Jespersen, Otto, La Philosophie de la grammaire, Les Editions de Minuit, Paris, 1971 Joja, Ath., Funcția logico-epistemologică a limbajului, în Ath. Joja, Studii de logică, III, București, 1971, p. 267-284 Joja, Ath., Limbaj natural și limbaj științific, în "Probleme de logică", III (1971), p. 9-26 Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Magda, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Polirom, Iași, 2006 Jespersen, Otto, Nature, évolution et origines du langage, Payot, Paris, 1976 Jespersen, Otto, La Philosophie de la grammaire, Les Editions de Minuit, Paris, 1971 Joja, Ath., Funcția logico-epistemologică a limbajului, în Ath. Joja, Studii de logică, III, București, 1971, p. 267-284 Joja, Ath., Limbaj natural și limbaj științific, în "Probleme de logică", III (1971), p. 9-26 Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969 Kant, Immanuel, Prolegomene la orice metafizică viitoare care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Jespersen, Otto, Nature, évolution et origines du langage, Payot, Paris, 1976 Jespersen, Otto, La Philosophie de la grammaire, Les Editions de Minuit, Paris, 1971 Joja, Ath., Funcția logico-epistemologică a limbajului, în Ath. Joja, Studii de logică, III, București, 1971, p. 267-284 Joja, Ath., Limbaj natural și limbaj științific, în "Probleme de logică", III (1971), p. 9-26 Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969 Kant, Immanuel, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
satisfăcătoare; 2.2.2. Sub rezerva dispozițiilor de la pct. 2.4.3, nici un autovehicul nu poate fi respins fară a fi fost respectate următoarele condiții: a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei trebuie să fie de cel puțin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcționare normale, dacă aceasta este inferioară, sau temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiației în infraroșu trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configurației autovehiculului, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
mereu neexplicit din comportamentul unui obiect individual. În principiu însă, științele generalului sunt capabile să explice totul. Într-o asemenea viziune, mecanismul explicației științifice este de a reatașa individualul la general. Este, de exemplu, punctul de vedere susținut de Athanasie Joja(1965). În aceeași manieră poate fi explicată și istoria. Explicația istoriei poate ficonsiderară că o desfășurare în timp a explicației oferite de științele generalului. Raționând după modelul fizicii, filosofii secolului al XVIII-lea considerau că întreaga istorie este complet explicabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
of Anthropological Theory, a History of Theories of Culture, Thomas Y. Crowell, New York. Huxley, J. (1973), „The evolutionary vision”, în J.N. Deely, R.J. Nogar (ed.), The Problem of Evolution: A Study of the Philosophical Repercussions of Evolutionary Science, Appleton-Century-Crofts, New York. Joja, A. (1965), „Despre logica istoriei”, în Teorie și metodă în științele sociale, vol. 1, Editura Politică, București. Lenin, V.I. (1969), „Karl Marx”, în Opere, vol. 21, Editura Politică, București. Lévi-Strauss, C. (1968), Tropice triste, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Lévi-Strauss
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
applied to a school situation”, în W.J. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Johnson, A.W. (1978), Quantification in Cultural Anthropology. An Introduction to Research Design, Stanford University Press, Stanford. Joja, A. (1965), „Despre logica istoriei”, în Teorie și metodă în științele sociale, vol. 1, Editura Politică, București. Kaplan, A. (1965), The Conduct of Inquiry: Methodology for Behavioral Science, Chandler Publishing, San Francisco. Karnal, J. (1985), Contradictions and Dilemmas. Studies on
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
operau Într-o societate În plin avînt, ce se scălda În binefacerile economice, sociale și culturale ale perioadei interbelice. Unii arhitecți români stabiliți În străinătate, ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunînd o interpretare cvasiprotocronistă (În filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că Își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu o rășina fotosensibila p/st ex 9017.20.39 --- Altele p/st 10 9017.20.90 -- Instrumente de calcul matematic (inclusiv rigle de calcul, discuri de calcul și articole similare) p/st 10 9017.30 - Micrometre, calibre reglabile și joje: 9017.30.10 -- Micrometre, calibre reglabile și șublere p/st 10 9017.30.90 -- Altele (cu exceptia calibrelor fără organe reglabile de la poziția 90.31) p/st 10 9017.80 - Alte instrumente: 9017.80.10 -- Metre și rigle gradate - 10 9017
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
satisfăcătoare; 2.2.2. Sub rezerva dispozițiilor de la pct. 2.4.3, nici un autovehicul nu poate fi respins fară a fi fost respectate următoarele condiții: a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei trebuie să fie de cel puțin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcționare normale, dacă aceasta este inferioară, sau temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiației în infraroșu trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configurației autovehiculului, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239070_a_240399]
-
satisfăcătoare; 2.2.2. Sub rezerva dispozițiilor de la pct. 2.4.3, nici un autovehicul nu poate fi respins fară a fi fost respectate următoarele condiții: a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei trebuie să fie de cel puțin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcționare normale, dacă aceasta este inferioară, sau temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiației în infraroșu trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configurației autovehiculului, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239877_a_241206]
-
satisfăcătoare; 2.2.2. Sub rezerva dispozițiilor de la pct. 2.4.3, nici un autovehicul nu poate fi respins fară a fi fost respectate următoarele condiții: a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei trebuie să fie de cel puțin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcționare normale, dacă aceasta este inferioară, sau temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiației în infraroșu trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configurației autovehiculului, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276478_a_277807]