572 matches
-
Articolele Autorului Sfârșit de vară-n Apuseni Ce coama verde-au munții și tunetul nechează, Azi, vara-n Apuseni ascult cum curge-n streșini, Miroase-a fan uscat și a parfum de cetini, În tronul Lui de sus, azi, Domnul jubilează. Cum viața curge lin ca-n raiul cel ceresc, Rămas e gol răbojul cu păcate - Că-s oamenii smeriți și plini de bunătate, De relele din lume cu grijă se feresc. Și le e lungă ziua, prinos de-alergătură Trudind
SFÂRŞIT DE VARĂ-N APUSENI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360767_a_362096]
-
290 de lei ( 2 900 000 de lei vechi). ( I. B.) Concert simfonic Sâmbătă, 22 octombrie, de la ora 18,30, Catedrala romano-catolică (Domul) din Timișoara va găzdui un concert simfonic susținut de trei coruri bisericești din Dieceza de Timișoara: Corul „Jubilate“ din Arad-Micălaca, condus de Chirilovici Gizella, Corul „Laudate Dominum“ din Recaș și Corul de tineret „Exultate“, sub conducerea cantorului Bajkai Róbert. În program figurează piesa muzicală „Missa Brevis“ de Conrad Paul Wusching. Cele trei coruri vor fi dirijate de Cosmin
Agenda2005-43-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284344_a_285673]
-
9 decembrie, sub bagheta dirijorală a lui Nicola Giuliani, orchestra, Corul Ion Românu și soliștii Ramona Eremia (soprană), Nemeti Gergely (tenor) și Geani Brad (bariton) vor interpreta un program muzical cuprinzând: W.A. Mozart - Uvertura „Nunta lui Figaro“ și „Exultate, Jubilate“, G. Puccini - „Messa di Gloria” pentru tenor, bariton, cor și orchestră. Concert de jazz l Cu sextetul austriac Criss-Cross Între evenimentele muzicale cele mai însemnate ale anului la Timișoara se anunță a fi concertul pe care Consulatul Austriei îl organizează
Agenda2005-48-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284415_a_285744]
-
în orice prezent, nici măcar ca pete, fiindcă-i lumină. Soare sclipitor e-n orice speranță și chiar dacă-s ploi și vreodată ninge, tristețea o ții mereu la distanță, nu te atinge. Simți că viața ta e cu totul alta decând jubilezi că a ta ursită ți-a redăruit, cu iubire, dalta de har sfințită. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sufletul tău Dalta / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1770, Anul V, 05 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol
SUFLETUL TĂU DALTA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384699_a_386028]
-
nicio clipă de șefie? Și cum a suportat toate mojiciile? Ehei!... A apărut și știrea, de mult timp pusă la dospit: „Liviu Dragnea vrea să pună botniță presei: Defăimarea pe Facebook va costa și 100.000 de lei.” Aleșii vor jubila, după ce și-au asigurat viitorul pecuniar, dacă și libertatea de exprimare va fi pusă sub control. Cred că suntem singura țară în care penalii fac legi ! Cum nu sunt deloc semne că partidele se vor reforma s-ar putea să
TABLETA DE WEEKEND (141): DANSUL SUBVENŢIILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384036_a_385365]
-
Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Un ultim zbor Un ultim zbor. Arìpile-s întinse și-albastrul cer în ochi mi s-a prelins. Cine-a crezut că flăcările-s stinse și-a jubilat crezându-mă învins? N-am fost așa de tânăr niciodată și-atât de mult nicicând n-am cutezat, ca-n clipa asta binecuvântată când cred imens și sper cu-adevărat! Speranțele-mi surâd,visând destinse, de când al meu destin a
UN ULTIM ZBOR AM BIRUIT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383214_a_384543]
-
succintele dări de seamă asupra misiunilor Centrului, de genul celei dedicate asasinării lui Alexandru cel Mare, pe care mi-o livrase Eveline. Nici ele nu erau de lepădat, până la urmă. Suspectându-mă de păcatul trufiei, trebuie să recunosc că am jubilat din nou, constatând că nu puține figurau În rândul evenimentelor de care mă ocupasem și eu În buclucașul studiu despre pseudoaccidentele istoriei. Acum Începeam să-i Înțeleg oarecum pe centromani: coincidențele erau frapante și, cu un pic de imaginație, puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Între timp portarul venise lângă ei ca „să-l apere pe domnul regizor“ de asaltul „diletanților“. - Ce vrea? întrebase el scurt. - O vrea pe Nina de nevastă, gemuse domnul Fischer, cu vocea schimbată de lipsa apei. Portarul zâmbea îngăduitor. Dudu jubila în inima lui: insulta domnului Fischer fusese aproape un semn de familiaritate, un semn de slăbiciune care putea însemna „da“. - Am ținut-o în brațele mele când era copil, povesti Dudu portarului. Imaginea noastră a ajuns de mult până la Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
află că tocmai pula lui Cioran stă în joc, își dădu seama instantaneu de gravitatea situației. Transpirat, tremurând, scoase pana din călimară și semnă actul care îl făcea din acea clipă pe Luca Dinulescu autorul tuturor scrierilor lui Cioran. Dinulescu jubila. Cioran semnă. - Du-tei-n pula mea, Ciorane, zise apoi Luca bucuros, cu un accent țigănesc. Sau, mă rog, du-te-n pula ta, continuă el, aruncând pula lui Cioran în fața acestuia. Apoi înșfăcă actul și fugi pe ușă, lăsând în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Dinulescu, sau ce? am auzit din nou și iată că acum îmi era chiar frică, pentru că nu îi făcusem absolut nici un rău acestei așa-zise scriitoare. Am căutat sprijin în ochii lui Maro, care era peste măsură de înfuriat. Euripide jubila, frecându-și mâinile cu satisfacție, în vreme ce privirile celorlalți oameni mă săgetau furioase. - Vă rog foarte mult să-l lăsați în pace, spuse răspicat cel pe care acum simțeam că îl pot numi prietenul meu, altfel se lasă cu un scandal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
intervine sentimentul justițiar, divin și înălțător. Dar spre ce ne-a dus trezirea acestui sentiment înalt? La ură animalică, la bucuria crimei. „Dar e împotriva celor răi - ni se va replica.“ „N-are importanță, răspundem noi, important este că a jubila la vederea sângelui de om e posibil numai atunci când ești însetat de sânge, când ești stăpânit de ură și de răutate.“ Și, dacă aceste sentimente joase, dezgustătoare au apărut în sufletul nostru doar pentru că au fost zguduite trăirile noastre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
am încropit o echipă cu cine nu jucaseră niciodată pe un teren de fotbal (un Boghian, altul decât fostul învățător, și doctorul Dumitrescu, cu niște dioptrii prea mari, încât nu prea vedea mingea). Am pierdut cu 1 la 3, adversarii jubilau, urmau meciurile oficiale. în meciul oficial din luna august, pe terenul comunei Traian, am câștigat cu 2-1, deși am fost rău bătuți la picioare. Era acolo, în echipa lor, un tractorist care demola tot. Ajunsă la picioarele lui Ilie Vraciu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obțină notele cele mai bune din școală. Nefericit, Închis În perimetrul școlii, nepopular atât printre profesori, cât și printre elevi - iată cum a fost Amory În primul trimestru. De Crăciun Însă s-a Întors la Minneapolis cu gura pecetluită și jubilând În secret. — Oh, la Început am fost cam ageamiu, i-a spus cu glas protector lui Frog Parker, dar m-am descurcat de minune: cel mai ușor jucător din echipă. Ar trebui să pleci și tu la școală, Froggy. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
liber, unde oricum nu‑i nici urmă de libertate. Peisaje fade se întind în ploaie, nu li se văd limitele, dar acestea există totuși, și anume în capetele locuitorilor. Minți înguste au descoperit cei doi frați și în metropolă și jubilează fiindcă ei au depășit deja cu ceva timp în urmă aceste limite. S‑au năpustit cu dinții lor ascuțiți asupra cordonului ombilical vinețiu, ce‑i ținea legați de anumite locuri predestinate, și l‑au secționat. Urma de sânge li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fără de care, înainte va fi prea devreme, iar după, prea târziu. Hedonismul celebrează clipa și n-are încredere în trecut sau în viitor: a merge să cauți în altă parte decât în această dimensiune punctuală a timpului ocaziile de a jubila ar fi o eroare. Și tot așa, te înșeli căutând ocaziile de plăcere altundeva decât acolo unde se află: e de-ajuns să te mulțumești cu cele care se prezintă. îți alienezi independența spiritului și libertatea de a acționa dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
descreierat copleșit doar de clipa de față. Cei doi par să ofere nu atât două concepții opuse, cât două variațiuni pe aceeași temă. Hedonismul lor prezintă o diferență de natură, și nu de intensitate. Pentru că filosoful ascet plăpând și bolnăvicios jubilează la plăceri instantanee: blândețe, prietenie, conversație, filosofia practicată, bucuria, veselia, tot atâtea plăceri dinamice; la fel, filosoful risipei și al marii sănătății, în măsura în care propune o metodă filosofică pentru a ajunge la plăcere, nu trăiește asemeni animalelor, doar în dimensiunea imediată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
împietrit,// O, select, / Intelect/ Nunta ne-am sărbătorit"... (Idem). Metafora îi revelă identitățile elementelor și îi botează descoperirile Necunoscutelor: "Mercur, astră aurită,/ Cu peri doi împodobită/ Lungi/ Cu pungi/ Pe boamba mare,/ Oarbă de cercetătoare" (Idem). În aventura cosmică, poetul jubilează în cântece de laudă peste univers ca peste sufletul său prin care trece ca printr-un labirint căruia îi știe secretul. El este unicul dezlegător al tainei, revenit în univers să fecundeze în Creație. Fiind un "voyant", poetul a înaintat
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
plăcută de beatitudine și îmi croiam planuri în minte cum să continui restul dimineții. Următorul gând era, să pun de o cafea și să o sun pe Diana care locuia un etaj mai jos, să o invit la mine. Deja jubilam la surpriza ce îi voi face când va afla că-s deja acasă. M-am îmbrăcat în grabă după ce am închis fereastra, constatând în treacăt că deși strălucea soarele, frigul era totuș pișcător în acea dimineață. Am luat telefonul cu
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
Vischer, Eminescu, Caragiale și alții ar fi plagiat din plin. Al .Grama în 1891, la numai 3 ani de la moartea lui Eminescu, publică o broșură „M. Eminescu. Studiu critic” unde poetul național este acuzat de plagiat. Doar Al. Macedonski a jubilat și l-a felicitat pe autor! În 1901, în două aricole consecutive publicate în „Revista literară” și semnate cu pseudonimul CAION, adevăratul nume de „confrate” fiind C.Al. Ionescu, îl acuză de plagiat pe Ion Luca Caragiale în „Năpasta”. Acuzație
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]
-
cuminte, Privind curios la ce-a pătruns în minte, Că umbrela de ploaie era doar de umbră, Și moșulică doar în sufletu-i se accumba... Se apropie împiedicat, dar cumva sigur, Pare că știe ca-i doar o ploicică, desigur, Jubilând mai face oricum cate-o piruetă, Bucurând, dar slab îi el cât o eprubetă... Acum chiar langa mine-i, aud și muzichie, Mă întorc, mă uit unde/ce poate să ‘învie', Doar nu poate să cânte ploaia vreo vină, Sau
OAMENI BUNI.. ÎN UMBRĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360956_a_362285]
-
de trădare Apoi, în urma unui simulacru de proces fu condamnat. Sir Thomas More urcă pe eșafod unde-aștepta al său casap Și-ngenunchind, acesta îl lovi decapitând pe eruditul literat La podul Londrei fu atârnat pentru trădare al său cap Ann Boleyn jubilă, la fel și Henric regele cel blestemat. Sfârși la fel John Fisher* episcopul ce laolaltă cu More s-a-mpotrivit Sfârși pe eșafod și Boleyn Ann în numai câțiva ani pentru trădare Nesățiosul Henric muri-ngrășat peste măsură de-o boală care-n
UN OM PENTRU TOATE ANOTIMPURILE.( A MAN FOR ALL SEASONS) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363173_a_364502]
-
tentat să pună mâna pe telefon și să-l sune pe Galiț, gândul la închisoare fu suficient pentru a-l opri. Nu era un nenorocit de informator și nici un distrugător de familii, chiar dacă avea suficientă afurisenie în el încât să jubileze la mătăniile pe care Preda le făcea neostoit la picioarele lui. Până la urmă, important era să nu se mai fure în firma lui și să nu mai fie privit ca un fraier ușor de dus de nas. Îl mai lăsă
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
dispreț Opoziția-i Neșansa privind de sus ca din cerdac Și nu vrea să lase țara și nici poporul ei sărac E nespus de fericită și tot statornică-n desfrâu Când bătrâni primesc ca pensii câte un buzunar de grâu Jubilează și îndeamnă să fim mândri aplaudaci Să rămână viața noastră negoț al hoților cârmaci Să se mire-ntreaga lume cum o țară anormală A știut să rupă-n paișpe teritoriu, legi și școală Sunt prospere doar partide, pentru ele viața
LACRIMI PE PÂINE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368438_a_369767]
-
ateu// Singurătatea mi-a rămas pustie/ Când uneori tăcerile vibrau/ Vedeam în neguri viața cum învie/ Și trâmbițele morții cum mureau// Eu urmăream comete călătoare/ Și-n universuri stele scânteiau/ Din haos se născuse un alt soare/ Când fără margini jubilau” (Neamului străbun). Fior și reverb simți când vorbești despre țară și neam, dar și când citești versuri care îți spintecă sufletul de dor și de jind. Adeseori, poetul strecoară meditații filozofice de tip aforistic, care pot fi însușite ca atare
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
ZBOR Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Un ultim zbor. Aripile-s întinse și-albastrul cer în ochi mi s-a prelins. Cine a râs de flăcările-mi stinse și-a jubilat crezându-mă învins? N-am fost așa de tânăr vreodată și-atât de mult cândva n-am cutezat, ca-n clipa asta binecuvântată când cred imens și sper cu-adevărat! Priviți-mi dar speranțele destinse în care-al meu destin
UN ULTIM ZBOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368548_a_369877]