160 matches
-
mai ridică probleme, ci doar ecuații ce trebuie rezolvate puctual, fără apelul la alt tip de considerente, cum ar fi cele de ordin moral. În mijlocul acestei dinamici în care omul, paradoxal, se sacrifică pe sine, mai precis, jerfește umanismul pentru jubilarea de sine, pentru idolatria propriei surveniri în lume, neașteptat și violent izbucnește o maladie incontrolabilă și devastatoare la nivelul întregii sfere a mapamondului. Desigur, debutul unui astfel de fenomen ar fi apariția unei epidemii. Termenul epidemie este rezultanta unei simbiozei
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
merge în noapte ca pe corăbii cu felinare verzi, aci purificat, alunecă pe o luntre serafică cu un crin la cârmă. Viața poetului este astfel o veșnică trecere din negru în alb (dispozițiune romantică), din crunte melancolii în extaze și jubilări. Vântul bătrân într-o clipă de umoare neagră capătă guri de câini lătrători, se înfurie ca un taur și urmărește pe poet cu chemarea lui dureroasă: hau-hau. Dimpotrivă în momente euforice, clopotele duminicale își propagă pe cer sonoritatea cu atâta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe loc, Înșelător refren, moderat melancolic, o invocare exorcizantă, de fapt: „Nici măcar nu știu dacă tu mă aștepți”. Versul repetă, oracular, incertitudinea, Înainte de a se limpezi tragic: „Nici măcar nu mai știu dacă tu mai exiști”. Intensitatea trăirii traduce o secretă jubilare, răscumpărare Îndelung așteptată, pe care nici Îndoiala sau tristețea nu o pot submina. Poeta ne Îngăduie să fim martorii exaltării sacrificiale, trăire pătimașă a tensiunii „vizionare”, cum spunea Kafka, „dintre om și destin”. Încheierea poemului („Și poate n-o să ajung
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
naturalistă, scriitorul francez se instalează, pentru a crea, În cel mai Înalt fotoliu la care nu e sigur că altcineva poate ajunge. În scopul de a provoca cititorului o senzație mazochistă: vertijul asistării la propria lui dispariție - antropologic vorbind - și jubilării În fața nașterii a ceea ce el tot așteaptă, cu impaciență intensificată la fiecare sfîrșit de secol, adică a Altui Om. Michel Houellebecq scrie cu Înfrigurarea Omului occidental, cu atît mai nervoasă cu cît monopolul imaginarului tern al prudenței și bunăstării devine
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o meditație asupra Apocalipsei. În opinia ei, ceea ce Apocalipsa ne învață este răbdarea. Răbdarea este cea mai aproape de perfecțiune, atât cât o permite firea omenească. Cartea sa, care este scrisă în mare parte în proză, erupe frecvent în poezie sau jubilare, la fel ca însăși Apocalipsa. Importanța viziunilor lui Ioan aparține creștinilor din toate timpurile ca o meditație la prezentul continuu. Aceste treburi sunt eterne și se află înafara considerațiilor umane obișnuite. „Acea iarnă care va fi moartea Timpului pare că
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
a devenit custode al aspirațiilor populare, în timp ce partidele revoluționare rivale s-au discreditat unul după altul, și pericolul contrarevoluției s-a prefigurat. Căderea monarhiei a fost percepută ca o liberalizare fără precedent. Ea a deschis în Rusia o perioadă de jubilare populară și de frământare revoluționară. O frenezie a luării de cuvânt a pătruns în toate straturile societății. Mitingurile erau fapt cotidian și vorbitorii se succedau fără sfârșit. Paradele și protestele s-au răspândit. Zeci de mii de scrisori, adrese, petiții
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
că în timp, „cu cât mai excentrice erau vocalizele, cu atât mai amuzată era audiența.” "Alleluia" are următoarea structură: începe cu o intonare scurtă (aproape silabică) a cuvântului alleluia, reluată apoi de către cor. Ultima silabă continuă cu o melismă (numită jubilare) construită cu repetiții variate, simetrii interne, articulare prin formule cadențiale. Urmează un solist sau o formație mică cu un verset moderat melismatic care folosește uneori jubilarea și de obicei se sfârșește cu o variantă a recitării de la început (aici cântă
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
a cuvântului alleluia, reluată apoi de către cor. Ultima silabă continuă cu o melismă (numită jubilare) construită cu repetiții variate, simetrii interne, articulare prin formule cadențiale. Urmează un solist sau o formație mică cu un verset moderat melismatic care folosește uneori jubilarea și de obicei se sfârșește cu o variantă a recitării de la început (aici cântă și corul). Partea se încheie repetând alleluia în tutti. În unele versiuni arhaice se interpretează de trei ori jubilarea, iar de fiecare dată se cântă o
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
un verset moderat melismatic care folosește uneori jubilarea și de obicei se sfârșește cu o variantă a recitării de la început (aici cântă și corul). Partea se încheie repetând alleluia în tutti. În unele versiuni arhaice se interpretează de trei ori jubilarea, iar de fiecare dată se cântă o variantă mai lungă, aceasta fiind probabil o urmare a cântării improvizatorice. Fragmentul pentru cor „For Unto Us a Child Is Born” din oratoriul "Messiah" de Georg Friedrich Händel conține numeroase exemple de melismă
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
o zi grea, faceți un efort să îl ajutați. Un preparat culinar deosebit, un masaj al spatelui sau un obiect oferit îi poate aduce partenerului în mod instantaneu zâmbetul pe buze. 2. Nu folosiți niciodată expresia "Ți-am spus eu" Jubilarea în cazurile în care aveți dreptate nu trebuie să facă parte din relația dumneavoastră. Dacă greșiți, nu vă fie teamă să recunoașteți acest lucru. Însă, atunci când aveți dreptate, lăsați să treacă de la dumneavoastră. Replici precum "Ți-am spus eu" nu
Cum să fii fercit în cuplu. Vezi zece trucuri care te vor ajuta by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105184_a_106476]