4,323 matches
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 16 alin. (1) din Constituție, art. 26^1-26^5 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturi nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, precum și principiul puterii de lucru judecat, așa cum a fost acesta clarificat prin Decizia instanței supreme nr. 1.777 din 25 iunie 2015. ... 29. Se încalcă și principiul retribuției egale pentru muncă egală, consacrat de art. 6 alin. (2) din Codul muncii, art. 23 din Declarația Universală
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
acest scop, poate pronunța soluții obligatorii pentru instanțele judecătorești nu poate conduce la concluzia că acestea din urmă sunt, în mod formal, îndatorate să urmeze soluții cu privire la chestiuni de drept pronunțate în practica judiciară. Principiul puterii de lucru judecat îi interzice unei instanțe judecătorești să repună în discuție o soluție judecătorească definitivă; în schimb, acest principiu nu îi impune unei instanțe judecătorești să pronunțe, cu privire la o anumită chestiune de drept, o soluție identică cu soluția dată aceleiași
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
respectării legilor și al uniformizării jurisprudenței, iar instanța de casare judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este corespunzătoare din punctul de vedere al dreptului, prin instituirea recursului în casație acordându-se prioritate principiului legalității în raport cu principiul autorității de lucru judecat. În acest context, Curtea apreciază că nu se poate susține că părțile din procedurile care privesc executarea pedepselor se află în situații similare cu subiecții procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercită o acțiune în procesul penal, ceea ce
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Cu privire la admisibilitatea excepției, reclamantul a arătat că, întrucât Guvernul poate adopta orice fel de măsuri în baza unor norme care încalcă puterea de lucru judecat a deciziilor Curții Constituționale, precum și mai multe prevederi din Constituție, se impune sesizarea Curții Constituționale cu prezenta excepție. Astfel, prevederile atacate nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale; excepția a fost ridicată în fața
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
nr. 138/2000, art. 404 din Codul de procedură civilă prevedea că „o hotărâre judecătorească care nu s-a executat timp de 30 de ani de la data sa nu se va mai putea executa și va pierde puterea de lucru judecat“, text care a ridicat o serie de controverse juridice legate de aplicarea acestuia în materie de executare silită în concurs cu prevederile Decretului nr. 167/1958, sub aspectul termenului de prescripție, de 3 ani sau de 30 de ani, aplicabil dreptului
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
În această situație, dacă dreptul este imprescriptibil - astfel cum este dreptul la acțiune ipotecară, în regimul Codului civil actual -, creditorul va putea obține un nou titlu executoriu, pe cale jurisdicțională, fără a i se putea opune excepția autorității de lucru judecat [art. 707 alin. (2) teza a II-a din Codul de procedură civilă]. ... 198. Așadar, în cazul în care contractul de ipotecă și-a pierdut puterea executorie, prin intervenirea prescripției dreptului de a obține executarea silită, creditorul garantat va avea
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
de autoritate de lucru judecat, inclusiv sub aspectul modalității de individualizare a pedepsei. Instanța opinează că reducerea pedepsei în maniera propusă de către autorul excepției ar conduce la reaprecierea fondului cauzei definitiv judecate și, implicit, la încălcarea autorității de lucru judecat a hotărârii de condamnare, echivalând totodată cu o nouă cale de atac, neprevăzută de lege. Prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, consacrate în cuprinsul art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]
-
vedere, pe de o parte, necesitatea asigurării principiului legalității sancțiunilor de drept penal, iar, pe de altă parte, particularitățile procedurii în cadrul căreia se face aplicarea legii mai favorabile, particularități ce trebuie să țină seama de principiile autorității de lucru judecat și securității raporturilor juridice. Totodată, apreciază că textele de lege criticate nu contravin nici principiului proporționalității sancțiunilor de drept penal, întrucât scopul acestora este tocmai acela de a așeza o pedeapsă aflată în curs de executare și care depășește limitele
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]
-
din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 30 decembrie 2014. ... 14. Prin Decizia nr. 365 din 25 iunie 2014, precitată, Curtea a constatat că, având în vedere importanța principiului autorității de lucru judecat, al securității juridice și al separației puterilor în stat, legiuitorul a limitat aplicarea legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive numai la acele cazuri în care sancțiunea aplicată depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, fără
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]
-
la termenele stabilite de instanțele de judecată în mai multe dosare care au ca obiect liberarea condiționată sau în cazul imposibilității analizării persoanei la fiecare dintre aceste termene, întrucât hotărârile judecătorești nu se pot concilia sau încalcă autoritatea de lucru judecat a altei hotărâri rămase definitive, se vor solicita lămuriri suplimentare organelor judiciare emitente. În cazul în care termenul de reexaminare propus de către comisia pentru liberare condiționată s-a împlinit în cursul judecății cererii în primă instanță, situația persoanei private
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
ca obiect înlocuirea măsurii privative de libertate cu măsura educativă a asistării zilnice sau punerea în libertate ori în cazul imposibilității analizării persoanei la fiecare dintre aceste termene, întrucât hotărârile judecătorești nu se pot concilia sau încalcă autoritatea de lucru judecat a altei hotărâri rămase definitive, se vor solicita lămuriri suplimentare organelor judiciare emitente. În cazul în care termenul de reexaminare propus de către consiliul educativ sau de comisia prevăzută la art. 146 din Lege s-a împlinit în cursul judecății
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
care acest refuz nu poate fi atacat în justiție, se încalcă dreptul la un proces echitabil. Precizează că, într-un proces anterior tot cu Casa Județeană de Pensii Timiș, s-a pronunțat o hotărâre - care beneficiază de autoritate de lucru judecat - prin care s-a stabilit obligația acestei instituții de a răspunde cererii formulate de către autorul excepției. Cu toate acestea, entitatea administrativă nu a răspuns cererii formulate în anul 2019 de către autorul excepției de acordare a tratamentul balnear, acesta
DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258377]
-
avut în vedere faptul că aceleași verificări sunt realizate și de către notarul public ale cărui atribuții nu pot viza decât analizarea aspectelor formale ale hotărârii arbitrale. ... 29. În plus, s-a arătat că hotărârea arbitrală are autoritate de lucru judecat și că o verificare a fondului litigiului soluționat pe calea arbitrajului ar pune sub semnul întrebării însăși rațiunea procedurii reglementate de art. 603 din Codul de procedură civilă. Față de caracterul necontencios al acestei proceduri, ea este compatibilă doar cu
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
instanța de judecată poate proceda la verificarea „respectării condițiilor“ de către tribunalul arbitral, respectiv dacă este vorba despre condiții de fond sau de formă, ele trebuie stabilite în strânsă legătură cu efectele, menționate anterior, ale hotărârii arbitrale (îndeosebi efectul lucrului judecat, al obligativității și opozabilității), precum și cu modalitatea în care ceea ce tranșează un tribunal arbitral ar putea fi modificat ori desființat altfel decât prin intermediul căilor de atac legale. ... 64. Astfel, singura posibilitate de exercitare a controlului judecătoresc asupra
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
planul efectelor hotărârii arbitrale, a accepta posibilitatea efectuării altor verificări de către instanță decât cele de ordin formal, în procedura reglementată de art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ar constitui o gravă atingere adusă autorității de lucru judecat, care se atașează hotărârii arbitrale ce tranșează un litigiu. ... 75. Aceasta întrucât, hotărârea rămânând definitivă în absența atacării ei cu acțiune în anulare, înseamnă că ea este obligatorie și înzestrată cu autoritate de lucru judecat, ce nu mai poate fi
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
atingere adusă autorității de lucru judecat, care se atașează hotărârii arbitrale ce tranșează un litigiu. ... 75. Aceasta întrucât, hotărârea rămânând definitivă în absența atacării ei cu acțiune în anulare, înseamnă că ea este obligatorie și înzestrată cu autoritate de lucru judecat, ce nu mai poate fi pusă în discuție. Or, s-ar ajunge la situația contrară dacă s-ar accepta ca, într-o procedură distinctă de căile de atac, să se facă verificări de fond care să poată invalida hotărârea arbitrală
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
ale acestora, de către arbitri care se bucură de garanții de independență și imparțialitate, întocmai ca judecătorii (art. 562 din Codul de procedură civilă) - are trăsături și efecte specifice, care îl diferențiază de cel convențional, respectiv executorialitatea, autoritatea de lucru judecat (separat de obligativitate și opozabilitate) și, de aceea, verificarea sau controlul unui act jurisdicțional nu se poate realiza niciodată în aceleași condiții sau pentru aceleași motive pentru care un act convențional este supus analizei de valabilitate. ... 83. Astfel fiind, este
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
în contra dispozițiilor legale exprese și în contra rațiunii instituirii arbitrajului, ca formă de justiție alternativă, consacrată și de art. 146 lit. d) din Constituție, la care părțile sunt libere să apeleze. ... 88. Punându-se în discuție autoritatea de lucru judecat a hotărârii definitive arbitrale, se aduce atingere, de manieră nepermisă, securității și stabilității raporturilor juridice, întrucât așteptările legitime ale părților sunt în sensul definitivării disputei lor judiciare, câtă vreme s-a pronunțat un act jurisdicțional definitiv, nesusceptibil de anulare sau
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
fază, deopotrivă necontencioasă și ulterioară definitivării hotărârii arbitrale. ... 91. În concluzie, potrivit argumentelor arătate, care țin de efectele hotărârii arbitrale și de posibilitatea modificării ori desființării lor numai prin intermediul căilor legale de atac, de necesitatea respectării autorității de lucru judecat a unei hotărâri arbitrale definitive, precum și de interpretarea unitară a textului pentru cele două posibilități deschise părții, de a se adresa instanței de judecată sau notarului public, rezultă că este corectă prima orientare jurisprudențială, care a stabilit că pe
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
în vedere faptul că prescripția dreptului de a cere executarea silită nu poate să înceapă a curge cât timp efectul întreruptiv al cererii de chemare în judecată nu este epuizat, adică până când hotărârea nu a intrat în puterea lucrului judecat. Numai în acest moment, după epuizarea căilor de atac la care este îndreptățită partea adversă, reclamantul poate avea certitudinea dreptului câștigat. ... 42. În sprijinul acestui argument sunt dispozițiile art. 637 alin. (1) din Codul de procedură civilă referitoare la executarea
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
unui drept, în mod culpabil și neglijent, are o atitudine pasivă și nu își exercită dreptul într-un termen prevăzut de lege. ... 65. Așadar, începutul prescripției este reprezentat de momentul dobândirii de către hotărârea judecătorească a deplinei puteri de lucru judecat, cu atât mai mult cu cât „executorialitatea“ este unul din caracterele puterii de lucru judecat, și nu invers. ... 66. De altfel, din modul în care instanța de trimitere a formulat punctul de vedere asupra problemei de drept se constată că
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
dreptul într-un termen prevăzut de lege. ... 65. Așadar, începutul prescripției este reprezentat de momentul dobândirii de către hotărârea judecătorească a deplinei puteri de lucru judecat, cu atât mai mult cu cât „executorialitatea“ este unul din caracterele puterii de lucru judecat, și nu invers. ... 66. De altfel, din modul în care instanța de trimitere a formulat punctul de vedere asupra problemei de drept se constată că judecătorul nu se confruntă cu o veritabilă dificultate în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale la
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
procedură civilă, judecătorul nu are nicio dificultate în determinarea momentului de la care începe să curgă termenul de prescripție, de vreme ce, așa cum rezultă din considerentele anterior reținute, în ambele reglementări, începutul prescripției este legat de puterea de lucru judecat a hotărârii judecătorești puse în executare. ... 71. Instanța de trimitere a arătat în cuprinsul încheierii de sesizare că, în cazul executării silite a hotărârilor judecătorești, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii definitive a acestora, în reglementarea
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
de interpretare și de aplicare a aceluiași text de lege de către instanțele inferioare. Asemenea soluții interpretative, constante și unitare, care nu privesc anumite părți și nici nu au efect asupra soluțiilor anterior pronunțate, ce au intrat în puterea lucrului judecat, sunt invocate în doctrină ca «precedente judiciare» (...). De altfel (...), potrivit art. 329 alin. 2 [în prezent, art. 517 alin. (3)] din Codul de procedură civilă, deciziile pronunțate (...), ca urmare a soluționării recursurilor în interesul legii, se publică în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
de altă parte, asupra executărilor silite în cadrul cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești în soluționarea unor contestații la executare. Or, legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfințite pe calea hotărârilor judecătorești, acestea bucurându-se de autoritate de lucru judecat. Totodată, se consideră că art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul de proprietate al creditorului, întrucât anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire. Or, aceste debite intră în sfera drepturilor
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]