205 matches
-
Crasna a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). În anul 1774, Consiliul Aulic de Război întocmește o listă a satelor Bucovinei luate în evidență de Oficiul Cadastral cezaro-crăiesc și întinderea lor în jugăre și stânjeni. Aflăm că satul Crasna era denumit la poziția 120 a listei Krasna (Ilschy) și avea o suprafață de 12.360 ari și 378.7 stânjeni; iar la poziția 121 apare Krasna (Cameral) ce avea o suprafață de 3167
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
punctul central s-a fixat centrul civic cu clădirile cele mai importante, adică primăria, biserica, școala. La desființarea Graniței, în 1872 numărul locuitorilor au urcat la 3175, aceștia locuiau în 322 de clădiri și pe un teritoriu de 21569 de jugăre și 1600 de stînjeni, iar la sfârșitul secolului în 1900 erau 3974 locuitori, din care 3557 români și 467 de alte naționalități. Începutul secolului XX aduce un spor al populației până în anul 1910 care este de vârf în sensul că
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
și fructe, roșii și morcovi pentru celulele ocupate de criminalii de război; pentru ai noștri nu întâmpinam restricții. Gâlea juca rolul prostului, nu vedea, n-auzea; așa, săptămânal realizam această bucurie și pentru noi și pentru ei. Toamna cele 30-40 jugăre de vie trebuiau culese în timp scurt pentru a realiza mustirea și tragerea vinului în vase. Convingând administrația că e nevoie de un număr mare de muncitori, au fost aduși toți deținuții legionari și o mare parte din criminalii de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc de la pășune pe străzile curate și pietruite. La Ciangăi. Zsok Gergely: gospodărie cuprinsă. 25 jugăre. 7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini agricole. platformă. Casă, grajduri cu lumină electrică. În casă mașină de cusut, plită cu plăci de faianță, ceasornic cu cuc, perine cu cusături frumoase, covoare. Copiii, dimineața, mănâncă scrob cu smântână și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Teleki. În acest moment (la data încheierii conscripției) cele două sate erau datoare contelui Teleki suma de 244 florini și 80 de creițari. Sătenii plătesc dijma în natură după numărul capetelor de persoane, a vitelor și a câblelor din fiecare jugăr de pământ arător. Legea îl obliga pe conscriptor să ia în evidență poartă cu poartă de casă, să specifice apoi de a câta parte de sesiune dispunea (sesiunea reprezentând o gospodărie) capul familiei, și mai apoi de: boi, vaci, junci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aniversarea a 150 dela ridicare, biserica n-a avut, decât terenul pe care s-a ridicat construcția în suprafață totală de 1280 de mp. pe care se află cimitirul parohial. Mult mai târziu va primi dela statul român cele 5 jugăre și 800 stânjeni de teren arabil, numit Eclejie, «Deasupra Morilor» cu care a fost împroprietărită la 5 august 1922, precum și cu 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure în «Coasta Lupoii» cf. procesului verbal de punere în posesie din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mp. pe care se află cimitirul parohial. Mult mai târziu va primi dela statul român cele 5 jugăre și 800 stânjeni de teren arabil, numit Eclejie, «Deasupra Morilor» cu care a fost împroprietărită la 5 august 1922, precum și cu 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure în «Coasta Lupoii» cf. procesului verbal de punere în posesie din 19 mai 1927 la nr top. 3407/ d/7. Consemnăm în continuare înscrisurile de mână făcute de-a lungul multelor decenii pe cărțile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
e de la Șaguna. Alte proprietăți sau bunuri de valoare biserica nu deține decât terenul pe care e edificat sfântul locaș cu cimitirul din jurul său. Abia la 5 august 1922 primește ca și biserica din Streza, o suprafață arabilă de 5 jugăre și 800 de stânjeni pătrați în Eclejie, iar la 19 mai 1927 alte 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure, situată în raza satului Oprea. Slujitorii altarului rămași în amintirea colectivă a parohienilor din Oprea sunt: preotul Stoica Avram
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care e edificat sfântul locaș cu cimitirul din jurul său. Abia la 5 august 1922 primește ca și biserica din Streza, o suprafață arabilă de 5 jugăre și 800 de stânjeni pătrați în Eclejie, iar la 19 mai 1927 alte 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure, situată în raza satului Oprea. Slujitorii altarului rămași în amintirea colectivă a parohienilor din Oprea sunt: preotul Stoica Avram care a păstorit obștea până în anul 1890. După el a ocupat scaunul parohial vreme de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
spre faima obștei noastre, în toate colțurile lumii. La reforma agrară din anul 1922 cele două școli au fost împroprietărite cu teren agricol arător la «Gura Pârâului» astfel: Școala din Oprea a primit la poziția Topo 1190, suprafața de 1 jugăr, respectiv 5755 de mp., iar școala din Streza a fost împroprietărită la pozițiile Topo nr. 1191 și 1196, cu suprafața de 2 jugăre adică 11508 mp. În prezent școala din Cârțișoara dispune de două localuri corespunzătoare din toate punctele de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
arător la «Gura Pârâului» astfel: Școala din Oprea a primit la poziția Topo 1190, suprafața de 1 jugăr, respectiv 5755 de mp., iar școala din Streza a fost împroprietărită la pozițiile Topo nr. 1191 și 1196, cu suprafața de 2 jugăre adică 11508 mp. În prezent școala din Cârțișoara dispune de două localuri corespunzătoare din toate punctele de vedere, cu 8 săli de clasă, spațioase, luminoase și de confort satisfăcător, plus alte două săli pentru grădinița de copii, și acestea dotate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sate ale Cârțișoarei devin proprietare ale unor însemnate suprafețe de teren, pe care le va administra primăria, după cum urmează: Prin Hotărârea Nr 211 din 18ugust 1929 a Comisiunii Ocolului Făgăraș, satul Oprea intră în proprietatea următoarelor terenuri: - pădure 300 de jugăre și 650 stânjeni pătrați, - fânaț 11 jugăre, - pășune 18 jugăre neproductiv, - pășunatele din Laita și Valea Doamnei 1354 jugăre și 913 stânjeni. În afară de acestea satul mai are în proprietate: CÂRȚIȘOARA • Monografie 189 - fosta pădure, ulterior pășunat în Fruntea Malului, cumpărată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
însemnate suprafețe de teren, pe care le va administra primăria, după cum urmează: Prin Hotărârea Nr 211 din 18ugust 1929 a Comisiunii Ocolului Făgăraș, satul Oprea intră în proprietatea următoarelor terenuri: - pădure 300 de jugăre și 650 stânjeni pătrați, - fânaț 11 jugăre, - pășune 18 jugăre neproductiv, - pășunatele din Laita și Valea Doamnei 1354 jugăre și 913 stânjeni. În afară de acestea satul mai are în proprietate: CÂRȚIȘOARA • Monografie 189 - fosta pădure, ulterior pășunat în Fruntea Malului, cumpărată, pentru care există decizia de întabulare în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
teren, pe care le va administra primăria, după cum urmează: Prin Hotărârea Nr 211 din 18ugust 1929 a Comisiunii Ocolului Făgăraș, satul Oprea intră în proprietatea următoarelor terenuri: - pădure 300 de jugăre și 650 stânjeni pătrați, - fânaț 11 jugăre, - pășune 18 jugăre neproductiv, - pășunatele din Laita și Valea Doamnei 1354 jugăre și 913 stânjeni. În afară de acestea satul mai are în proprietate: CÂRȚIȘOARA • Monografie 189 - fosta pădure, ulterior pășunat în Fruntea Malului, cumpărată, pentru care există decizia de întabulare în C.F. Nr 671
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Prin Hotărârea Nr 211 din 18ugust 1929 a Comisiunii Ocolului Făgăraș, satul Oprea intră în proprietatea următoarelor terenuri: - pădure 300 de jugăre și 650 stânjeni pătrați, - fânaț 11 jugăre, - pășune 18 jugăre neproductiv, - pășunatele din Laita și Valea Doamnei 1354 jugăre și 913 stânjeni. În afară de acestea satul mai are în proprietate: CÂRȚIȘOARA • Monografie 189 - fosta pădure, ulterior pășunat în Fruntea Malului, cumpărată, pentru care există decizia de întabulare în C.F. Nr 671/1936, - teren pentru local școală primară C.F. 43 top
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cumpărate dela groful Teleky în 1901, Decizia de întabulare 4487/1904. Satul Sreza deține în proprietate următoarele terenuri: - pășune în golul de munte Bâlea 437, 36 ha - pășune în golul de munte Arpășel 521,19 ha, - pădure la Lupoaia 372 jugăre, primite prin reforma din 1922, luate în primire la 3.11.1929 - arabil, pentru terenul de sport, la Gura Pârâului 3 jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
munte Bâlea 437, 36 ha - pășune în golul de munte Arpășel 521,19 ha, - pădure la Lupoaia 372 jugăre, primite prin reforma din 1922, luate în primire la 3.11.1929 - arabil, pentru terenul de sport, la Gura Pârâului 3 jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin reforma agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri, 9 jug
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
372 jugăre, primite prin reforma din 1922, luate în primire la 3.11.1929 - arabil, pentru terenul de sport, la Gura Pârâului 3 jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin reforma agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri, 9 jug., Arinii Morii, 2 jug., La Moara din jos de sat, 800 stj., Grădina Ocolului Silvic 1200 stj
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a dat lui Ion Folea al lui Gugiu pentru heiul din capul satului, ce i-a fost luat pentru îndreptarea uliței de către comună. - prin ordinul nr. 1615 /3.03.1925 al Ministerului Agriculturii s-a rezervat în jurul lacului Bâlea 200 jugăre teren în scopul Ce rcetării Științifice în beneficiul Universității din Cluj (111,9 ha). Suprafața totală a Văii Bâlea este de 549,26 ha. În 1956 Sfatul Popular al Comunii Cârțișoara preia în proprietate de la Ocolul Silvic Arpașul de jos
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Miniștri nr. 319 publicat în Monitorul Oficial nr. 70 din 23 martie 1925. A fost luată în primire de primarul de atunci, Titu Căpățână prin procesul verbal din 20 august 1928, odată cu grădina și lunca comunală în suprafață de 1 jugăr și 1520 stânjeni pătrați conform Nr. Top de la 315 la 337. A fost dată în arendă în condiții diverse până în anul 1949, când a fost preluată de statul totalitar comunist. În vara anului 1963, moara a fost desființată, localul a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Transilvania și implicit și în Cârțișoara, bunicii noștri au folosit din plin această nouă situație pentru ei, valorificând la maximum sesia luată în primire de la grof, dimensionându-și cât mai realist resursa de hrană ce i-o oferea cele două jugăre de pământ, maximum, ce-i reveneau prin aplicarea prevederilor patentei imperiale. Iar atunci când își dădea seama că ceea ce va obține prin apăsarea fierului în brazdă nu-i era de ajuns, familia sa fiind prea numeroasă, pleca aiurea, singur sau cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din sat, nu i-au delăturat cum au făcut ei când au fost ungurii la putere. În 1922 a venit legea agrară și a împărțit-o la cei ce au fost pe front și la cei ce nu aveau 5 jugăre. Vreau să mai amintesc că ungurii de la noi au fost aduși de grof încă de pe timpil obăgiei, iar nemții au rămas de pe la glăjărie. Astăzi s-au contopit cu românii, nu mai vorbește niciunu altă limbă, decât românește. Pînă a fost
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
românii la sași în 1916 când România a intrat în război de au ars cu toții.... 12 aprilie 1973 Despre foștii coloni Când s-a stricat obăgia și s-a împărțit pământul la iobagi, sa dat și din pădure circa 700 jugăre la iobagii din Streza pe care o foloseau în comun, adecă în fiecare toamnă se făceau sorți cam de la 2 până la 3 stânjeni de blane socotite o soarte . Asta era din parchet. Pădurea era împărțită în parchete, ca în 80
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-i aproba rațiunea și bugetul pe anul trecut. Dacă cineva nu era mulțumit cum s-a administrat, să punea la vot.... În anul 1922 când s-a adus legea agrară am mai căpătat Lupoaia până sus la Buteanu, circa 400 jugăre de pădure din care mai mult brad de care aveam mai multă lipsă, s-a coștatat câte familii suntem și nu avem 5 jugăre de familie, atâta suna legea agrară. Dar astă pădure nu a intrat în administrația foștilor coloni
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
când s-a adus legea agrară am mai căpătat Lupoaia până sus la Buteanu, circa 400 jugăre de pădure din care mai mult brad de care aveam mai multă lipsă, s-a coștatat câte familii suntem și nu avem 5 jugăre de familie, atâta suna legea agrară. Dar astă pădure nu a intrat în administrația foștilor coloni ci în administrația comunei, era adică pădure comunală, și era mai bine că ne da parchet și comuna .... Composesoratul Foștilor Coloni a durat numai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]