207 matches
-
de 210.013 mp se înscrie astfel: în coloana "ha" se înscrie "21", iar în coloana "ari" se înscrie "00,13". ... (7) În cazul în care într-o localitate se întrebuințează alte unități de măsură decât hectarul, cum ar fi: jugărul, prăjina fălcească, pogonul etc., toate declarațiile date în asemenea unități de măsură se transformă în hectare, ari și mp, avându-se în vedere următoarele echivalențe: ... a) pogon = 0,50 ha = 50 ari = 5.000 mp; ... b) 1 jugăr = 57,55
NORME TEHNICE din 27 august 2015 de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264569_a_265898]
-
ar fi: jugărul, prăjina fălcească, pogonul etc., toate declarațiile date în asemenea unități de măsură se transformă în hectare, ari și mp, avându-se în vedere următoarele echivalențe: ... a) pogon = 0,50 ha = 50 ari = 5.000 mp; ... b) 1 jugăr = 57,55 ari = 5.755 mp; ... c) 1 lanț = 5.800 mp ... d) 1 stânjen = 3,60 mp; ... e) 1 prăjină fălcească = 1,80 ari = 180 mp; ... f) 1 stânjen pătrat moldovenesc = 4,97 mp; ... g) 1 acru = 50 ari
NORME TEHNICE din 27 august 2015 de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264569_a_265898]
-
de 210.013 mp se înscrie astfel: în coloana "ha" se înscrie "21", iar în coloana "ari" se înscrie "00,13". ... (7) În cazul în care într-o localitate se întrebuințează alte unități de măsură decât hectarul, cum ar fi: jugărul, prăjina fălcească, pogonul etc., toate declarațiile date în asemenea unități de măsură se transformă în hectare, ari și mp, avându-se în vedere următoarele echivalențe: ... a) pogon = 0,50 ha = 50 ari = 5.000 mp; ... b) 1 jugăr = 57,55
NORME TEHNICE din 25 iunie 2015 de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264570_a_265899]
-
ar fi: jugărul, prăjina fălcească, pogonul etc., toate declarațiile date în asemenea unități de măsură se transformă în hectare, ari și mp, avându-se în vedere următoarele echivalențe: ... a) pogon = 0,50 ha = 50 ari = 5.000 mp; ... b) 1 jugăr = 57,55 ari = 5.755 mp; ... c) 1 lanț = 5.800 mp ... d) 1 stânjen = 3,60 mp; ... e) 1 prăjină fălcească = 1,80 ari = 180 mp; ... f) 1 stânjen pătrat moldovenesc = 4,97 mp; ... g) 1 acru = 50 ari
NORME TEHNICE din 25 iunie 2015 de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264570_a_265899]
-
Publice nr. 534/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21.11.2001. ... (5) Suprafața terenului se exprimă în unitățile de măsură legale actuale: ha, mý, în care se vor transforma unitățile de măsură anterioare: jugăre, stânjeni, pogoane, prăjini, ocoale etc. ... (6) Cât privește categoria de folosință, destinația și descrierea construcțiilor, acestea se preiau din documentația cadastrală și se înscriu în cartea funciară. ... (7) În rubrica observații se vor înscrie mențiuni sau trimiteri la celelalte părți
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE din 13 octombrie 2006 (*actualizat*) a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256936_a_258265]
-
Publice nr. 534/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21.11.2001. ... (5) Suprafața terenului se exprimă în unitățile de măsură legale actuale: ha, mý, în care se vor transforma unitățile de măsură anterioare: jugăre, stânjeni, pogoane, prăjini, ocoale etc. ... (6) Cât privește categoria de folosință, destinația și descrierea construcțiilor, acestea se preiau din documentația cadastrală și se înscriu în cartea funciară. ... (7) În rubrica observații se vor înscrie mențiuni sau trimiteri la celelalte părți
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE din 13 octombrie 2006 (*actualizat*) a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253612_a_254941]
-
punctul central s-a fixat centrul civic cu clădirile cele mai importante, adică primăria, biserica, școala. La desființarea Graniței, în 1872 numărul locuitorilor au urcat la 3175, aceștia locuiau în 322 de clădiri și pe un teritoriu de 21569 de jugăre și 1600 de stînjeni, iar la sfârșitul secolului în 1900 erau 3974 locuitori, din care 3557 români și 467 de alte naționalități. Începutul secolului XX aduce un spor al populației până în anul 1910 care este de vârf în sensul că
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
prin colonizare cu germani, după planul comandantului Timișoarei Neumann. Primii coloniști germani (șvabi) au început să se instaleze în Bulgăruș pe la începutul lui 1769 și proveneau din Lotaringia, Luxemburg, Austria Superioară, Hessa. Fiecare a primit un lot ce casă, 34 jugăre de pământ, materiale de construcții și li s-au acordat diverse privilegii și scutiri de impozite. Epidemia de ciumă din 1831-1836 a ucis un număr mare de locuitori. În timpul deportărilor în Bărăgan, localitatea a fost una dintre cele mai afectate
Bulgăruș, Timiș () [Corola-website/Science/301346_a_302675]
-
sat în comuna Denta din județul Timiș, Banat, România. Breștea a fost înființată în 1842 de circa 110 familii de bulgari bănățeni romano-catolici din Dudeștii Vechi ("Stár Bišnov"). Fiecare cap de familie a primit un lot de casă și 11 jugăre de teren arabil. După 1880 o parte din populația bulgară s-a reîntors în Bulgaria, unde au înființat satul Bardarski Geran. Bulgarii au ridicat biserica romano-catolică în anul 1902. Au rămas majoritari până în ziua de azi (circa 90% la recensământul
Breștea, Timiș () [Corola-website/Science/301344_a_302673]
-
toti trei români,originari din Banat, ultimii doi născuți chiar în localitate. Exista chiar și o bisericuță de lemn. 1772 - Pe harta militară a Banatului, Moschnitza figurează în cercul Timiș, cu 235 de familii și un hotar de 6231 de jugăre și 927 de stânjeni. 1776 - Pe harta Banatului Timișan întocmita de Fr. Grisellini figuraseră două localiăți: Neu Moschnitza (Moșnița nouă) și Alt Moschnitza (Moșnița Veche). În domumentele timpului însă, este amintită o singura localitate: Moschnitza. Aceasta era constituită din 101
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
datora cântecului "Ștefan, Ștefan, Domnul cel Mare". 1884 - Moșnița avea 1175 locuitori, din care 1075 romani, 67 germani, 28 maghiari, 3 slovaci, 2 sârbi. 1896 - Proprietarul domeniului era conteleGYURZ ABRAHAM. 1889 - Comuna prezenta următoarea situație agricolă:241 gospodării țărănești, 6745 jugăre de teren, din care: 1961 - pământ agricol, 146 - grădină, 1 - vie, 388 - pășune, 3271 - pădure, 198 - pământ neproductiv, 603 - pomi fructiferi și un lot de animale format din: 449 - vite cornute, 117 - cai, 350 - porci, 489 - oi, precum și 1780 - păsări
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Kutsu, în Gruiu Popii, și în „Cărbunarea” și care să nu fie puse la dare fiind nobiliare. La 1820 erau în Giomal 95 de iobagi și 2 subzilieri, dintre aceștia 34 de iobagi aveau vii în extensiune de 74/8 jugăre la Broaște, La Tău, la Măzăriști, La Piatra Sacului și la Prag. Din must dădeau decima la „Curte”. La 1845 era Popa aici Trifon, având credincioși 124 familii. Avântul revoluționar care a „răvășit” vechile orânduieli în toată „bătrâna” Europă se
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
atunci nu veni nimeni după ele. Își luă inima în dinți și hotărî să le folosească pentru sine. Cu galbenii își cumpără o trăsură pompoasă și patru cai albi, întocmai ca Mocioni, baronul de la Bulci. Mai cumpără pământ, sute de jugăre și animale de toate felurile, făurindu-și o gospodărie boierească. Frumos era din naștere. Peste noapte deveni și bogat. Așa că îl bătu gândul către însurătoare. Dar cum gologan la gologan trage și cum nu le poți nimeri pe toate bune
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
pictură în ulei de [[Valeriu Pantazi]]]] Cele mai vechi date găsite până acum privind întinderea [[Suprafață|suprafețelor]] de teren ale [[sat]]ului aparțin [[secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]], astfel în anul [[1845]] aceasta era de 4152.27 jugăre, pentru ca în [[1881]] ea să crească la 6417 jugăre așa cum se consemnează în [[recensământ]]ul general din [[1910]] și-n anii următori în diferite publicații cu caracter [[statistică|statistic]]. În linii mari suprafața terenurilor a rămas aceeași cu toate litigiile
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
date găsite până acum privind întinderea [[Suprafață|suprafețelor]] de teren ale [[sat]]ului aparțin [[secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]], astfel în anul [[1845]] aceasta era de 4152.27 jugăre, pentru ca în [[1881]] ea să crească la 6417 jugăre așa cum se consemnează în [[recensământ]]ul general din [[1910]] și-n anii următori în diferite publicații cu caracter [[statistică|statistic]]. În linii mari suprafața terenurilor a rămas aceeași cu toate litigiile cu comunitățile vecine [[Bradu, Sibiu|Bradu]] și [[Avrig]] și
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
de lut și o râșniță din piatră dacice.(V.Lazăr , Repertoriul arheologic al județului Mueș, p.172) Conscripția din 1567 o pomenește cu 8 porți , iar la 1867 o întâlnim cu 148 de gospodării și hotarul în suprafață de 2573 jugăre. Este un vechi sat iobăgesc, stăpânit de-alungul vremilor de diferite familii nobiliare. La 22 noiembrie 1569, Ioan Sigismund Zápolya donează întreaga comună văduvei lui János Tamásfalvi , iar în secolul XVII trece în posesia familiei Toldhalagy. Acestă familie a jucat un
Corunca, Mureș () [Corola-website/Science/300575_a_301904]
-
de oi din Brețcu, care s-au asociat de la 3 până la un număr de 24 de familii. Anunțânu-și gândul lor autorităților competente din acea vreme, li s-a făgăduit și li s-a dat din teritoriul comunei Brețcu peste 9000 jugăre (5179 ha) de pământ, lângă granița din Oituz, cea mai mare parte împădurit și care a fost evaluată la suma de 12000 florini - pengo, urmând ca până la plata în total a acestei sume, acei care vor așeza în noua comună
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
Toți cei care au venit peste numărul de 100 de familii nu mai erau obligați la plata taxei de 5 florini/an și nici nu se mai numeau moșneni. Așa că teritoriul satului Poiana Sărată cuprins în cele peste 9000 de jugăre aparținea celor 100 de familii, întâi vatra satului cu măsura ei, fânețele cu măsura lor date în folosință fiecăruia pe baza „cărții funduare” (1890), urmând ca teritoriul în afară de vatra satului și de fânețe să fie administrat de un consiliu până la
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
rezultă că la sfârșitul secolului XIX Bratca avea 276 de case cu 1225 de locuitori din care 1227 români greco-ortodocsi iar 28 erau maghiari. Se menționează, deasemenea, existența unei biserici din lemn, "școală în regulă" cu un teritoriu de 4647 jugăre, cu păduri seculare, "indistrie de casă și de lemn, prăsire de vite, pomărit". Există deja din 1870 stație de cale ferată precum și oficiu telegrafic și poștal. Are aproximativ 35 m lungime, la o altitudine de 380 m pe versantul stâng
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
În școala de repetițiune [pentru elevii între 12 și 15 ani] au fost înscriși 26 elevi. Dintre adulți știu ceti și scrie românește 106 (65 bărbați și 41 femei), iar românește și ungurește abia 10. Hotarul comunei este de 2513 jugăre, dintre cari 1643 sunt în mâna românilor. Prețul unui iugăr este 400 cor. Vite cornute sunt peste 400. Toți locuitorii se ocupă cu plugăritul. Alegători sunt 62, dintre cari 15 știu ceti și scrie romanește, iar 2 românește și ungurește
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
și David Goldberg erau comercianți în sat; Ioan Margin era și primar. Notar era Vasile Rob. Emil Pocola era învățător, iar Simion Barboloviciu era preot paroh în Bocșa. Cel mai important proprietar de moșii era Fargó Sándor, care avea 170 jugăre). În perioada interbelică a făcut parte din plasa Zălau, în cadrul județului Sălaj (interbelic). Cu ajutorul primit de la Comitetul Central de Construcții Școlare, un nou local școlar (o sala si o locuinta) a fost terminat in 1927. La recensământul din 1930, satul
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
14 evrei, 3 maghiari și un german. Din cei 696 de locuitori, 682 s-au declarat creștini, 657 aparțineau confesiunii ortodoxe, 25 erau catolici iar cei 14 evrei aparțineau Iudaismului. În anul 1908 întinderea suprafeței satului era de 3.217 jugăre. Satul avea o biserică de lemn construită în secolul al XVIII-lea, care, în anul 1939 a fost strămutată pe domeniul poetului Octavian Goga de la Ciucea. Numărul maxim de locuitori al satului a fost atins în anul 1956, cănd trăiau
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
familii nobiliare, din care cele mai multe familia Teleki. La anul 1847, populația localității Plesca număra 192 de locuitori, toți greco-catolici, care aveau o biserică de lemn. Conform recensământului agricol din 1895 existau 66 de gospodării, localitatea având un hotar de 454 jugăre din care arabil - 244, pășune - 91, fânețe - 81, grădini - 5, neproductiv - 99. La sfârșitul secolului XIX averea activă a comunei era de 4.444 de coroane și 24 de forinți, iar impozitul direct către stat era de 728 de coroane
Plesca, Sălaj () [Corola-website/Science/301818_a_303147]
-
folosit de țăranii din Marin, era în 1818 de 302,5 cubuli de semănătură, din care 146 aparțineau iobagilor, opt văduvelor, iar 148,5 cubuli de semănătură erau a străinilor. Conform interpretării și transformărilor utilizate în literatura istorică, pentru un jugăr de pământ arabil (0,5775 de hectare) erau necesari doi cubuli de semănătură. În perioada 1818-1848, suprafața terenului arabil rustical din Marin variază între 294,5 cubuli de semănătură în anul 1831 și 302,5 cubuli de semănătură în majoritatea
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
semănătură. În perioada 1818-1848, suprafața terenului arabil rustical din Marin variază între 294,5 cubuli de semănătură în anul 1831 și 302,5 cubuli de semănătură în majoritatea anilor din acest interval de timp. Suprafața medie de pământ arabil, în jugăre, oscilează în jurul valorii de 2,5 pentru fiecare familie de țărani din Marin. Din produsele obținute pe aceste suprafețe, țăranii trebuiau să plătească toate impozitele, să-și întrețină animalele dar să și trăiască, ei și familiile lor. Situația prezentată în
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]