263 matches
-
într-o anumită „clasă” de risc. Se va nota dispneea de efort, dispneea nocturnă, ortopneea, toate sugerând o insuficiență a cordului stâng. Inspecția va decela culoarea tegumentelor și mucoaselor (cianoza, paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
să stea întins 2 minute. Persistența ortopneei la externare se asociază cu un risc înalt de reinternare. În tabelul 27.1 este prezentată valoarea diagnostică a markerilor clinici ai congestiei. Examenul clinic al bolnavului evidențiază: raluri subcrepitante, turgescență a venelor jugulare, edeme periferice, galop ventricular stâng sau drept, precum și sufluri cardiace (cel mai frecvent de Im). Edemele la pacientul cu IC reflectă presiunea crescută de umplere la nivelul atriului drept (AD). Un factor important de confuzie este dat de caracterul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
exces volemic, dar absența lor nu este un marker sensibil al absenței congestiei. Presiunea venoasă jugulară este, alături de ortopnee, unul dintre semnele cele mai specifice ale congestiei, având mare acuratețe atunci când este măsurată de un medic cu experiență. Refluxul hepato‑jugular poate fi folosit pentru a evidenția creșterea presiunii în sistemul venos, fiind credibil și sensibil totodată. Manevrele dinamice sunt mai rar utilizate în practica zilnică. În mod normal, la trecerea din clinostatism în ortostatism există o ușoară scădere a TA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
cu insuficiență cardiacă acută Pacienții spitalizați pentru ICA de novo au o evoluție mai bună comparativ cu cei spitalizați pentru agravarea unei IC cronice. Elementele clinice care evaluează evoluția favorabilă sunt reducerea gradului de dispnee, dispariția edemelor, a turgescenței venelor jugulare și dispariția zgomotului de galop ventricular. La aceste elemente clinice se adaugă dispariția semnelor radiologice pulmonare ale stazei (edem interstițial) și dispariția pleureziei. Criteriile după care un pacient cu ICA poate fi externat rămân a fi evaluate prin studii clinice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
prin studii clinice riguroase. Echipa medicală trebuie să arate prudență privind externarea prematură a unui pacient cu ICA. Câteva dintre criteriile care trebuie avute în vedere la externarea acestor pacienți sunt:dispariția semnelor clinice de congestie (ortopnee, distensie a venelor jugulare, edeme);tratamentul diuretic administrat inițial i.v. schimbat cu administrarea pe cale orală și stabilirea terapiei optime pe termen lung stabilă minim 24 de ore ca doze și preparate;documentarea înainte de externare a FE a VS;testarea capacității de mișcare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
umplere redusă. Se asociază frecvent cu insuficiența tricuspidă. Rareori apare fibrilație atrială [1]. Etiologia leziunii este aproape în toate cazurile reumatică, dar cauze posibile sunt malformații congenitale, mixoame de AD, tumori metastatice. SIMPTOMATOLOGIE [1] Unde de tip „a” în pulsul jugular produc un anumit discomfort în această regiune, oboseală, tegumente reci (semne de debit cadiac scăzut) și discomfort în hipocondrul drept atribuit hepatomegaliei. Semnul primar visibil este o undă „a” gigantă pe panta „y” a pulsului venos jugular. Distensia venoasă jugulară
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
a” în pulsul jugular produc un anumit discomfort în această regiune, oboseală, tegumente reci (semne de debit cadiac scăzut) și discomfort în hipocondrul drept atribuit hepatomegaliei. Semnul primar visibil este o undă „a” gigantă pe panta „y” a pulsului venos jugular. Distensia venoasă jugulară accentuată în inspirație (semnul Kuss- maul). Faciesul poate deveni întunecat și venele scalpului se pot dilata în poziția înclinată a capului. Pot apare congestia heaptică și edeme periferice. La auscultație, stenoza tricuspidă poate produce un clament de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
obicei, apar hepatomegalia, ascita și edemele periferice [8]. SIMPTOME, EVALUARE Anamneză: - oboseala la efort, dispnee, palpitații - durere abdominală în hipocondrul drept (stază hepatică, leziuni hepatocelulare și icter). Examen obiectiv Presiune venoasă crescută cu unde „v” largi în sistolă în venele jugulare, distensie jugulară, edeme periferice, ascită. Cardiac: - șoc apexian normal sau diminuat, - suflu pansistolic la marginea stângă a sternului inferior se accentuează în inspirație, cu iradiere limitată Abdomen: ficat pulsatil, ascită. Diagnostic: clinic, ecocardiografic, hemodinamic. Imagistică: • Radiografie AP: AD crescut în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
preferențială a cateterelor metalice sau din teflon, aplicarea unui pansament ocluziv la nivelul cateterului. Pentru prevenirea infecțiilor cateterului venos central trebuie să fie îndeplinite următoarele cerințe: utilizarea cât mai limitată, montarea de către un chirurg experimentat, abordarea preferențială subclavicular și nu jugular, fixarea eficientă, protecția cateterului cu pansament ocluziv, menținerea cateterului maxim 72 ore. 15.7 Infecțiile nosocomiale transmise prin sânge și derivate (INS) Etiologia INS este foarte diversă. Manifestările clinice care pot fi asociate cu INS variază în funcție de timpul care a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
reumatismală): - fatigabilitate (prin debit cardiac scăzut); - disconfort în hipocondrul drept datorită hepatomegaliei de stază; - anorexie, grețuri, vărsături, eructații datorită congestiei venoase a tractului gastrointestinal; - uneori lipotimii, dureri precordiale. Examen obiectiv - Cianoză de stază, uneori cianoză periodică / „icter galben - albăstrui” (verde-oliv); - Jugulare turgescente; - Vene dilatate pe extremități; - Ficat mărit, sensibil la palpare; - Edeme periferice, meteorism, ascită (hipertensiune portală) în formele severe. Auscultație - Zgomot I întărit, clacment de deschidere a tricuspidei, uruitură diastolică, suflu presistolic la focarul tricuspidei (la baza apendicelui xifoid) care
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
20]. TABLOU CLINIC Tabloul clinic aparține insuficienței cardiace [10]. Semne și simptome funcționale: - scăderea toleranței la efort, fatigabilitate; - dureri în epigastru și hipocondrul drept, exacerbate de efort; - anorexie, grețuri și vărsături; - scădere în greutate. EXAMEN OBIECTIV - Inspecție, palpare, percuție: - Vene jugulare turgescente și pulsatile (puls venos accentuat în a doua jumătate a sistolei ventriculare); - Reflux hepato-jugular; - Edeme periferice, ascită în forme severe; - Subicter/icter; - Cianoză periferică uneori; - Cardiac: -pulsații vizibile parasternal în sp. ic. III-IV; -matitate precordială mărită - HVD. - Abdomen mărit
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
shunt-ului devine bidirecțională sau dreapta-stânga [10]. SIMPTOMATOLOGIE Variabilă, fiind frecvent prezente episoadele cianotice, palpitații (fibrilație/flutter atrial, tahicardie ventriculară), hemoptizii, tromboembolism pulmonar, angină, sincopă, endocardită bacteriană, insuficiență cardiacă. EXAMENUL FIZIC Cianoză centrală, degete hipocratice, uneori „cianoză diferențială”, PVC crescută (turgescență jugulare), semne de HTP, edeme periferice doar în condițiile decompensării cardiace drepte. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma: undele P înalte, ascuțite, SAD, HVD și deviația axială dreaptă sunt elementele patognomonice; uneori pot fi prezente aritmii supraventriculare; 2. Examenul radiologic: dilatarea arterelor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în cantitate mare, stânjenind umplerea diastolică a ventriculilor și scăzând debitul cardiac. Cauza tamponadei cardiace este, în primul rând mecanică (compresiunea exercitată de lichid) și, în al doilea rând, prin irigare coronariană deficitară. Clinic vom constata: presiune venoasă crescută (vene jugulare turgescente, hepatomegalie de stază), tahicardie, puls paradoxal, hipotensiune arterială, fenomene ce caracterizează sindromul de insuficiență cadiacă hipodiastolică. Dacă fenomenele compensatorii nu sunt suficiente, apare tamponada cardiacă: prăbușirea tensiunii arteriale și stare clinică de șoc [10]. Investigații paraclinice [10] - Examenul radiologic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este mai strânsă. Se aude mai bine xifoidian. Uneori se poate auzi și vibranța pericardică mezosistolică (suflu de ejecție în focarul aortic sau pulmonar). Semne extracardiace: ficat mare, sensibil, de consistență fermă. La compresiune se constată reflux hepato-jugular; turgescența venelor jugulare, care denotă o presiune venoasă periferică și centrală crescută, ascită precoce, abundentă și recidivantă. Frecvent se realizează o circulație colaterală toraco-abdominală, care alături de turgescența jugularelor, denotă hipertensiunea venoasă în teritoriul cav inferior, și mai ales, cav superior. Pulsul este mic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
extracardiace: ficat mare, sensibil, de consistență fermă. La compresiune se constată reflux hepato-jugular; turgescența venelor jugulare, care denotă o presiune venoasă periferică și centrală crescută, ascită precoce, abundentă și recidivantă. Frecvent se realizează o circulație colaterală toraco-abdominală, care alături de turgescența jugularelor, denotă hipertensiunea venoasă în teritoriul cav inferior, și mai ales, cav superior. Pulsul este mic și rapid, dispărând adesea în inspir profund („puls paradoxal Kussmaul”) [10]. Examinări paraclinice Examen radiologic toracic: cordul are de obicei dimensiuni normale; pulsațiile cardiace sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pulsul carotidian crește abrupt și apoi scade în mezosistolă, pe măsură ce se dzvoltă gradientul, urmând apoi o a doua creștere. Acest aspect poate fi apreciat la examenul fizic, dar poate fi demonstrat mai clar prin înregistrările indirecte ale pulsului; - pulsul venos jugular poate prezenta o undă „a” proeminentă, reflectând complianța scăzută a ventriculului drept secundară hipertrofiei masive a septului inter-ventricular. -auscultație-zgomotul I este normal - zgomot IV deseori prezent - corespunde impulsului presistolic apical; - zgomot II dedublat; - zgomotul III poate fi prezent; - semnul auscultatoric
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se aseamănă cu pericardita constrictivă [10, 20]. ETIOLOGIE 1. Cauze miocardice - noninfiltrative - idiopatice, sclerodermie; - infiltrative - amiloidoza, sarcoidoza; - boli prin stocaj - hemocromatoza. 2. Cauze endomiocardice - endomiocardofibroza, sindromul hipereozinofilic. TABLOU CLINIC Simptome subiective: - dispneea, fatigabilitatea; - dureri anginoase la efort. Semne obiective: - distensia jugularelor; - zgomote III și /sau IV patologice; - suflu de insuficiență mitrală/tricuspidiană; - semnul Kussmaul - accentuarea inspiratorie a distensiei jugularelor - în formele cu afectarea VD; - semne de insuficiență cardiacă stângă sau/și dreaptă. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examenul radiologic toracic: - Semne de congestie venoasă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
prin stocaj - hemocromatoza. 2. Cauze endomiocardice - endomiocardofibroza, sindromul hipereozinofilic. TABLOU CLINIC Simptome subiective: - dispneea, fatigabilitatea; - dureri anginoase la efort. Semne obiective: - distensia jugularelor; - zgomote III și /sau IV patologice; - suflu de insuficiență mitrală/tricuspidiană; - semnul Kussmaul - accentuarea inspiratorie a distensiei jugularelor - în formele cu afectarea VD; - semne de insuficiență cardiacă stângă sau/și dreaptă. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examenul radiologic toracic: - Semne de congestie venoasă pulmonară, dilatarea atriilor; - ECG-microvoltaj, modificări difuze de fază terminală, aritmii. - Ecocardiografia - Îngroșarea pereților ventriculari și septului interventricular; - Endocard
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
secreții bronșice în exces, bronhospasm; - ralurile pot fi auscultate de regula bazal bilateral, dar și unilateral, mai frecvent pe partea dreaptă; - raluri numai la nivelul plămânului stâng - pot semnifica embolism pulmonar la acest nivel. D. Hipertensiunea venoasă sistemică: - inspecția venelor jugulare - prezența jugularelor turgescente; - refluxul hepatojugular (hipocondrul drept compresat ferm, timp de 1 minut, expansiunea vv. jugulare = reflux hepatojugular pozitiv, util în diferențierea dintre hepatomegalia din ICC și cea din alte cauze). E. Hepatomegalie congestivă: - deseori apare înaintea edemelor și rămâne
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în exces, bronhospasm; - ralurile pot fi auscultate de regula bazal bilateral, dar și unilateral, mai frecvent pe partea dreaptă; - raluri numai la nivelul plămânului stâng - pot semnifica embolism pulmonar la acest nivel. D. Hipertensiunea venoasă sistemică: - inspecția venelor jugulare - prezența jugularelor turgescente; - refluxul hepatojugular (hipocondrul drept compresat ferm, timp de 1 minut, expansiunea vv. jugulare = reflux hepatojugular pozitiv, util în diferențierea dintre hepatomegalia din ICC și cea din alte cauze). E. Hepatomegalie congestivă: - deseori apare înaintea edemelor și rămâne după dispariția
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Pacienții pot acuza gust metalic. Infecțiile dento-alveolare extinse regional sunt: celulita difuză sau localizată la nivelul țesutului subcutanat al feței și gâtului, adenita, adenoflegmonul, osteita acută sau subacută a maxilarelor, sinuzita maxilară, spondilodiscita cervicală, tromboflebita sinusului cavernos sau a venelor jugulare, cu embolii septice pulmonare (sindromul Lemierre). Angina Ludwig este o celulită rapid progresivă a regiunii sublinguale și submandibulare, cu potențial fulminant, apărută în 90% dintre cazuri după infecții sau extracții dentare recente, mai ales a molarilor inferiori 2 și 3
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mai ales Fusobacterium necrophorum, întâlnită mai frecvent la adolescenți și adulți tineri. Sindromul debutează ca o angină cu abces amigdalian sau periamigdalian, care poate drena în loja faringiană laterală, unde sunt situate artera carotidă și vena jugulară internă. Tromboflebita venei jugulare interne se însoțește de durere, disfagie, tumefiere și redoare a gâtului. Sepsisul apare după 3-10 zile de la debut, odată cu metastazele septice ale plămânului sau altor localizări. Rareori, infecția se extinde de-a lungul carotidei în mediastinul posterior sau erodează artera
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
preferențială a cateterelor metalice sau din teflon, aplicarea unui pansament ocluziv la nivelul cateterului. Pentru prevenirea infecțiilor cateterului venos central trebuie să fie îndeplinite următoarele cerințe: utilizarea cât mai limitată, montarea de către un chirurg experimentat, abordarea preferențială subclavicular și nu jugular, fixarea eficientă, protecția cateterului cu pansament ocluziv, menținerea cateterului maxim 72 ore. 10.6 Infecțiile nosocomiale transmise prin sânge și derivate (INS) Etiologia INS este foarte diversă (Tabel 10.2.). Tabel 10.2 Etiologia infecțiilor nosocomiale transmise prin sânge și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
DZ ce necesită tratament 5. Undă Q pe EKG Intervenție chirurgicală Figura 14: Algoritm de investigare preoperatorie 116 CRITERIU PUNCTAJ I. istoric Vârsta >70 ani infarct miocardic în ultimele 6 luni 5 10 II. examen fizic galop ventricular sau turgescenta jugulara stenoza aortică valvulară strânsa 11 3 III. E.K.G. modificări ritm de bază altele decât Es atriale Es ventriculare > 5/minut 7 7 IV. elemente generale PaO2<60mmHg, PaCO2>50mmHg, K<3mEq/l sau HCO3<20mEq/l, uree>50mg% sau creatinina
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
3 câmpuri, au fost mai frecvente în leziunile T1 și T2 dar nu în leziunile mai avansate. 3. cei mai frecvenți ganglioni cervicali invadați au fost lanțul ganglionar de pe nervul recurent și ganglionii cervicali profunzi de pe fața posterioară a venei jugulare interne. Ganglionii supraclaviculari au fost afectați mai rar, dar au avut un prognostic mai grav. observații au arătat că un număr mare d ezecția în bloc cu limfadenectomie izolată mediastinală și abdominală. În ativ 1/3 din pacienți, stadiul real
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]