446 matches
-
lângă maluri, când steaua sus pe cer străluce, stând pe gânduri, sau ziua-n Soare, sub un zbor de fluturi. Veneau iubiții jos la râu, cu ochii visători, își împărțeau surâsuri, din amurg și până-n zori. În altă zi, o jună, norocul și tristețea își jelea, spălând în râu o albitură; aflase că iubitul o trăda. Se frământa, sărmana; pe loc, se hotărî și jură, Neîntârziat, să-și schimbe dragostea pe ură. Îmi mai spunea această piatră despre-o mamă. Pe
CÂND PIETRELE VORBESC... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341114_a_342443]
-
un spațiu numai al lui. Nu pot să trec peste aceste două cuvinte femei + tren fără să amintesc de un obicei absolut normal: machiatul în tren. Complet, de la fond de ten, umbre, contur, rimel, ondulatul genelor, odată am văzut o jună care s-a dat cu loțiune pe picioare, ca la plajă, de la gleznă, până hăt, sus. Rămânem în tren și vedem și un exemplu, ca să nu zică nimeni că generalizez (sigur ați făcut-o până acum de cel puțin câteva
Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio () [Corola-blog/BlogPost/337786_a_339115]
-
motivul refugierii familiei sale la Chișinău. Datoria provocată de eșecul arendarii va atârna greu și va fi achitată abia în 1831. La Chisinău, Negruzzi, în vara anului 1822, îl întâlnește pe poetul Aleksandr Sergheevici Pușkin care umbla însoțit de o jună înaltă, Calipso Polifroni, conform însemnărilor sale din Scrisoarea VII. „Puskin - scrie Negruzzi - mă iubea și găsea plăcere a-mi îndrepta greșelele ce făceam, vorbind cu el frantuzește. Câteodată ședea si ne asculta ore întregi pe mine și pe Calipso vorbind
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
vrut să fie zeu încă din timpul vieții asta e treaba lui, colegiul sacerdotal l-a nominalizat ulterior în rândurile celor din înălțime. Și-apoi...titulatura de zeu se mai ia și cu forța! Nu credeți? Pe Jupiter și pe Juno! Eu doresc deci preamărirea și deificarea încă din timpul vieții, mă înțelegeți prieteni? Cetățenii Romei vor fi martori la traiul de zi cu zi alături de un zeu pe care îl vor putea vedea vorbind, mâncând, dând edicte sau aruncându-i
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
cât și cea editată la Oradea (1881-1906). Un loc special îl ocupă panoul și vitrina „Eminescu și Familia”. Lângă chipul poetului este imprimată poezia De-aș avea, apoi nota redacțională care însoțește debutul: „Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice transmise nouă ne-a surprins plăcut”. Pe același panou, citim mărturisirea lui Iosif Vulcan, făcută cu o justificată mândrie: „Într-una din zilele... un nou și remarcabil talent ne surprinse
MUZEUL MEMORIAL IOSIF VULCAN DIN ORADEA de LUMINIŢA CORNEA în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374867_a_376196]
-
tu, Veronico, ești Zâna Mirandoniz sau Elena lui Paris, o zână pe care-o visez de-o viață și care mi-a populat copilăria și adolescența mea blestemată și acum îmi pare c-am găsit-o:Trece albă, dulce, mlădioasă, jună, / Albă ca neaua, noaptea, păru-i de aur, / Lin împletind în crinii mâinilor... Referință Bibliografică: EMINESCU ȘI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1208, Anul IV, 22 aprilie 2014. Drepturi de Autor
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
său preferat, aromatizat cu whisky vechi. Când i s-a propus să predea la facultate în calitate de profesor a refuzat. Prefera să fie mereu în sala de operație cu bisturiul în mână și plin de sânge, decât înconjurat de juni și june ignorante, care au venit la medicină doar că așa a dorit mămițica sau papa - să se facă doftori. Ieșind din garaj, Mircea s-a întâlnit față în față cu Crivăț, maidanezul lor găsit într-o iarnă pe un ger de
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
prin mine cald și să respiri, Izvor să-mi fii de viață și speranță Când Dumnezeu se duce în vacanță. Să mori cu mine-n fiecare seară Într-un lan necosit de secară, Să te dezbrac timid ca pe-o jună Seară de seară, de rochii de lună. Să te frământ cu dor ca pe-o pâine Lumină să-mi fii pentru ziua de mâine, Să te ard fără milă în orice cuvânt Ca pe-o mireasmă purtată de vânt. Tu
POEZII DE GAVRIL MOISA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348301_a_349630]
-
rămână, cu zâmbete din colțul gurii. Când vede inelul pe mână. În mit și-n legendă se spune despre o fecioară vrăjită, ce-n soare a văzut un june. Și privindu-l, a fost răpită. El, cu raze înșelătoare învăluia juna sfioasă. Pe trupul zvelt punea candoare, să pară cât mai grațioasă. Iar sentimentele iubirii, cu vraja lor înrobitoare, poartă în vălul fericirii pe pământeană și pe Soare. Altă legendă povestește despre vremea înșelătoare că, tot cu vrajă păcălește, ascunsă în
MITUL DRAGOBETE ȘI LEGENDA DOCHIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377844_a_379173]
-
pe de-o parte, iar, pe de altă parte, sunt subiectul unor legende frumoase și vechi, demne de povestit la gura sobei în serile lungi de iarnă. În mitologia greacă, portocala reprezintă „mărul de aur” care a fost dăruit de Juno lui Jupiter în ziua căsătoriei lor. O legendă veche povestește că o alergătoare foarte frumoasă, pe nume Atlanta, a promis că se căsătorește doar cu flăcăul care va reuși să o întreacă într-o cursă deschisă. Fiind foarte rapidă, nimeni
LEGENDELE PORTOCALELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377893_a_379222]
-
avut marea națiune din zilele lui Condillac, o deseamnă ca subjugătoare libertății contra căreia s-au declarat chiar și bărbați liberali ca Bardoux, Parieu și alții, trebuie să conțină ceva îngrijitor, mai cu seamă luând în considerațiune starea actuală a junei Republice. În adevăr se pare că guvernul francez n-a purces cu destulă precauțiune. Nici un liberal nu va vedea bucuros învățămîntul predat atât de congregațiunile autorizate cât și de cele neautorizate. El are cele mai varii îngrijiri și stricăciuni și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întreagă pe de-o parte bântuit de grija de-a păstra averea strămoșilor ca razim al influenței politice, pe de altă parte amestecat ca factor de căpetenie în toate mișcările politice ale patriei sale. Studiind în Heidelberg, în timpul în care Juna Germanie își stabilea idealele ei politice, ca curent opus stării monarhiei absolute ce domnea în Europa în urma sfintei alianțe, M. K. Epureanu păstrase, din studiile sale în științele politice și juridice, idealul constituțio- [... ] {EminescuOpXI 328} 16. MANOLACHE KOSTAKI EPUREANU, "Timpul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a produs o reacție binefăcătoare într-o parte a țării. Partea cea mai integră a armatei s-au esprimat cu indignare în contra acelor ofițeri ce comiseseră o îndoită călcare de jurământ și o parte a junimii, mai cu seamă partidul junei drepte din Iași și din București, e convinsă înainte de toate și din principiu că stabilitatea liniștită a dinastiei e întîia condiție pentru dezvoltarea priincioasă a țării. Când prințul Grigorie Sturza, mult timp căpetenia așa-numitului comitet conservator-liberal din Iași, a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numitului comitet conservator-liberal din Iași, a început în București o agitație, la finele anului 1879, sub pretextul "Democrației naționale" - precum se numea foaia sa - și când adevăratele sale scopuri în privirea dinastiei părură cam neclare, a fost numaidecât părăsit de juna dreaptă, a cătat să iasă din comitet și a fost paralizat prin împrejurarea că deja la finele anului 1880 a trebuit să-nceteze cu foaia. Un sâmbure sănătos de cristalizare monarhică și dinastică există așadar în țară; el se dezvoltă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
același leat cu Alupi, practica, savuros, mici interludii picant-picarești, spre deliciul celorlalți, din echipa lui Tonitza, la mînăstirea Durău. Știindu-l pe Călin dotat, slavă Domnului, bărbătește, dar candid în ale amorului, îl introduce într-o chilioară, la o smerită jună. Văzînd că, după o oră, dotatul Călin nu iese, Baba își lipește urechea de ușa păcatului: stupoare! Călin îi oferea smeritei detalii scrupuloase despre cum se prepară... grundul pînzei. Cel puțin bizară (să nu-i spun altfel) e orientarea programului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stînci îi amplifica rîsul ca-n basme. Nefericitul Craiu rîzînd... Goi, cu Mercedesul alături, din care ies, bubuind, ritmurile lumii, și-au ales, pentru asfințitul ăsta otrăvitor, platoul de la Repedea, se rostogolesc îmbrățișați, babo! babo!, o alintă junele judokan pe juna judokană, moșu! moșu!, îl alintă ea și rîd în gîlgîituri excitate și rîd și se rostogolesc dement pe ultima pată de zăpadă. 16 martie Viața e de acceptat așa cum e, să nu-i căutăm "salvatori" în indivizii tarați genetic, dispuși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ai cretanului din Toledo. Nu există, cred, în istoria artei, un al doilea caz la fel de răzvrătit. Ce reconfortant! Un film de-o rară cruzime (rară pentru unul ca mine ferindu-se, higienic, de grozăviile zilei, nu și pentru junii și junele care, în timpul rulării, consumau, plictisiți, alune și Coca). Băieții nu plîng niciodată, ăsta era filmul. Avertizat, n-aș fi intrat la el. Mi-am zis: hai, rezistă! încă o experiență nu strică. Și n-a stricat. Repulsiei pînă la vomă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
împușcă americanii pe astea! La o masă de bistro, vedeta filmului în pregătire, macho irezistibil (și pentru frumoasele de acum, de la bar, sorbindu-l), el și regizorul. Ins moral, complicat, moale, cu problemă în familie, prin îndrăgostirea subită de o jună metisă. De altfel, masculul-vedetă îi și sugerează soluția: să-i zăpăcească el nevasta, ca regizorul să scape de chinuitoarele remușcări în amorul lui extraconjugal. La care acesta, perplex: "Cum să fac un asemenea tîrg!" Buuun. Și urmează scena, picanta scenă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
personaj întreținea, în presa bucureșteană, un serial cu voiajele (optimiste) pe întinsurile patriei și, venind rîndul Iașilor, cel ce fusese desemnat/ primise sarcină să-l însoțească era junele pe post de desenator la unicul "organ" local. (Dacă nu cumva chiar junele insistase să-i revină lui sarcina.) L-am însoțit așadar vreo două-trei zile pe bizarul hidalgo mai ales în locurile de închinare la reperele veșniciei. La Bojdeauca din Țicău asta chiar mi s-a părut a face peregrinul: a cerut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
puteau împiedica galantul apetit întreținut, constant, de triumviratul Ursachi-Andoni-Gheorghiu în vămuirea trăpașelor ce traversau, pe la vecernie, Piața, notele obținute de acestea făcînd parte, firește, din rigorile meseriei. Ce fascinante erau foaierele Teatrului, candid cotropite în pauze de adorabila faună a junelor și junilor aflați aici nu atît pentru vreo înscenare de piesă moscovită, cît pentru însăși parada unui unic fashion pe puncte. În plin stalinism, impozantul edificiu din preajma Pieței Unirii, în veche structură baroc-neoclasică, numit nu 1 Mai (nici, vai, 2
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căderea într-o nedorită fandaxie. Nereușind, of, nereușind (... s-o ia de obsesie!) desprinderea totală de morbul vineției sinteze. Era de plecat, nu?, chiar de la minunata sală arhiplină. Mirarea se impunea cu impacientă necesitate: cum, Dumnezeu, o lume atît de jună și la urma urmei atît de (relativ) prosperă se repede (cu o dezarmantă candoare) spre o artă ce propagă, senin înverșunat, promiscuitatea! Îmi mai băgasem nasu-mi bergerac și în alte asemenea sclipicioase gale și știam cam ce-i de văzut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de William Lisle Bowles. ¶ Apare Un studiu experimental asupra naturii și propagării căldurii de John Leslie, în care se arată că transmiterea căldurii prin radiație se face după aceleași legi valabile pentru propagarea luminii. ¶ K.L. Harding descoperă al treilea asteriod, Juno. ¶ W. Olbers descoperă al patrulea asteroid, Vestă. ¶ Nicolas Appert deschide prima fabrică de conserve. ¶ Richard Trevithick construiește o locomotivă cu aburi care trage 10 tone de fier pe o distanță de 16 km. ¶ George Cayley construiește planoare, astfel punînd bazele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
într-o fîntînă-l duce la stîncă ta care atrage; 15 Sprinceana încruntîndu-ți șezi, stăpîna a acestor ape mari". Nu răspunse, ci brațele și le întinse și mădularele și le-aruncắ departe. "Sau vrei răspuns să îmi dai tu, Femeie, cea mai juna, înveșmîntată-n verde lucitor? Cu truda și cu luare-aminte împărți șiroiu-n patru. Regină-a ăstor înfricoșătoare rîuri, vorbeste și glasul lasă-mă să ți-l aud". 20 Și Urizen sulița își ridicắ, ele un zid de stînci nălțară. Un țipat scoaseră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
drept opt galbeni și această sumă abia ajunse pentru cheltuielile înmormîntării lui. Italia după moartea lui îi recunoscu geniul și coronă memoria lui, după cum coronase și pe Tasso la agonia lui!, dar prea târziu. VI După doi ani, o jună engleză, dimpreună cu un bărbat în vârstă și cu un domnișor din cei mai la modă și foarte bine făcut, se ducea la capela catolică din Londra ca să asculte în Vinerea patimilor cântarea unui Stabat necunoscut încă în Englitera, și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se răsfrâng așa de bine și așa de minune toate suferințele Maicei lui Dumnezeu! toată poezia creștinismului, dragostea și resignația! Cu cât muzica sfântă își desfășura notele sale atât de serioase și pătimașe cu atât se vedea pălindu-se fața junei fetițe engleze; ochii bătrânului și ai junelui lord se ațintară asupra ei cu dragoste și îngrijire; ea șovăi. - Henrietta! Henrietta!!! strigă contele de Serei. Henrietta căzuse cu fața în jos, galbenă, descompusă, cu ochii leșinați. Se adunară împrejurul ei; o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]