180 matches
-
și la București, Cluj, Iași sau Timișoara ideile generației '80. Noi, tinerii, aveam relații bune și cu mai "vârstnicii" scriitori Cristian Livescu și Emil Nicolae, transformând întâlnirile în adevărate sărbători intelectuale. Piatra Neamț rămâne, după Echinox, episodul cel mai frumos al juneții mele de poet, spre care privesc și azi cu nostalgie. De ce ai plecat de la Piatra Neamț la Sibiu...? De fapt, n-am plecat ci m-am întors de la Piatra Neamț acasă. Speram că, prin întoarcerea mea, după ani de lipsă de acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vorba și de un pic de lașitate, de o doză mare de comoditate...! Care e raportul tău cu tendința "de centralizare" a culturii? Simți, resimți această tendință? Poate sunt eu mai puțin sensibil sau conștient, dar niciodată, nici măcar mai la junețe, n-am fost cercetat de ideea, necum de obsesia, plasamentului central în folosul afirmării, poate și pentru că pe vremea aceea locuiam și începeam să scriu la Cluj, oraș care era (este) un fel de capitală, în studenție am ucenicit la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
melc după țugul ce intra cu viteză, și pufăind, în gara Todirești, venind dinspre Soloneț: "O să te saturi de umblat cu el". N-am ajuns încă la vorba lui, dar mult nu mai e până atunci. Le-am ratat în junețe, voiajele formatoare. Iaca, le implementez acum, la vârstă matură. Obținând manu militari, prin șuturi bine trase în popoul cui trebuie, lectoratele din Nancy și Strasbourg, nu mai era o dificultate majoră accesul la viza Schengen. Finanțele îmi îngăduiau să execut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
disperări. [...] Mai târziu poetul s-a completat cu cronicarul con tempo raneității lui, cu romancierul și nuvelistul, cu eseistul și cu polemistul - care, cu vremea, au Înăbușit și amuțit suspinul in spirat al Muzei. [...] Eu Însă - mulțumită unor rămășiți din junețea mea spiri tuală Întârziată până la pragul celei de a doua copilării - păs trez mai departe ecoul Îndepărtat al poeziilor lui F. Aderca, cele mai multe de factură cerebrală. [...] Dar romanele, nuvelele, eseurile, foiletoanele, traducerile sau contrafacerile și polemicele lui F. Aderca (tip
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
date la rele, prin dumbrava Domniței Aricia. - Ulcele, ploști și urcioare, harapnice și pungulițe, du cipali și faraonoaice, culese de un vagabond li bertin pe toate drumurile țării. AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-Aș CREDE!), șI ASTA Încă din fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca, dimpreună cu beizadea Sturdza Vițel, patron al sporturilor din acea vreme, la unul care - ca În pânzele cu chermeze ale maeștrilor olan dezi - se cățăra pe o prăjină lungă cât un copac după șunca atârnată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
publicat de asemenea poeme, fragmente de proză și eseuri în reviste din Franța, Germania, Slovenia, Slovacia, Polonia, Finlanda, Canada, SUA etc. HoRor! Cool! Uneori, când mă întâlnesc cu Feli, prietena mea din studenție, ajungem inevitabil la amintiri din prima noastră junețe, petrecută pe vremea întunecatului comunism. Doar că, în loc să ne plângem de milă, ne râdem de milă! Avem chiar, ca bătrânii, momentele noastre preferate de „veșnică reîntoarcere a acelorași...“. Nici nu mai ducem frazele până la capăt. Ajunge să pronunțăm un singur
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
bastioane ale rezistenței împotriva obscurantismului și despotismului. Din toate aceste puncte de vedere, bătrânele universități spaniole mă atrăgeau ca un magnet. La motivațiile de mai sus se adăugau și scurta mea carieră de asistent universitar, cea de atașat cultural în junețe, cea de director al Direcției culturale din MAE, perioadă în care mă ocupasem și de schimburile interuniversitare, precum și faptul că negociasem, în 1991, programul de schimburi cultural-științifice cu Spania, care conținea un capitol consacrat cooperării universitare. După Alcala de Henares
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
samba și alte specialități sud-americane. Sunt un "fan" al muzicii sud-americane și dispun de un impresionant număr de CD-uri și casete, achiziționate din Chile, Argentina, Uruguay, Brazilia, Peru, Mexic și Cuba. Când am învățat primii pași de tangou, în junețe, nu mi-am putut închipui că într-o zi voi călca pe malurile Rio de la Plata, acolo unde s-a născut tangoul și cu atât mai puțin că voi cunoaște locurile unde s-a născut "Magul", Carlos Gardel, Regele tangoului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Arghezi la Examenul de stat, mi-a schimbat încă o dată "macazul" de o manieră neașteptată. Acum, privind retrospectiv lucrurile, pot spune: "Fie numele Domnului lăudat", inclusiv limba germană, pe care la început n-o puteam suferi "fiziologic", considerând-o în junețe, asemenea expresiei unui personaj al lui Creangă, pe numele său Trăsnea, "cumplit meșteșug de tâmpenie" (respectivul referindu-se nu la limba germană, ci la lecțiile de gramatică). Cu media "10" la absolvirea Cursului Postuniversitar de Relații Internaționale, am fost, dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mintală a cărei trăsătură dominantă este delirul sistematizat bazat pe tulburarea cognitivă, dar independent de fundamentul ei afectiv, de Richard von Krafft-Ebing, care nu admite forma acută, dar recunoaște forma cronică primitivă (originară, atunci când debutul se produce în copilărie sau junețe; tardivă, atunci când debutează la maturitate) și forma cronică secundară (cea mai frecventă, ea fiind stadiul final al ipohondriei, maniei și îndeosebi al melancoliei). În Psychopathia Sexualis, with especial reference to the antipathic sexual instinct, a medico-forensic study (1886), când e
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
și pământ cu o culoare asemănătoare cu cea a curcubeului dar mult mai strălucitoare și mai pură. Dar scrierea filozofului grec a fost influențată de scrierile lui Abaris/Zamolxe pe care elenul spune că le-a studiat în Grecia în junețea lui cu mare priință! Dacă i-am acuza de hoție pe ivriți ar fi prea puțin pentru fapta lor ce nu are seamăn în istoria omenirii pentru că mozaicii fac numai ce trebuie și spun numai adevărul, iar cei care le
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Povestiri, Craiova, 1896; Realiste, Craiova, 1896; Alte schițe umoristice, București, [1897]; Epigrame, București, 1900; Ultimele schițe umoristice, București, 1900; Căderea guvernului, București, 1902; Povestiri patriotice, București, 1902; Tuns și frezat, București, [1902]; Din viața mea de medic, București, 1903; Din junețea lui C. A. Rosetti, București, 1903; Din viața regelui Carol, București, 1903; Eminescu intim, București, 1904; Limba literară și toate ortografiile în timp d-o sută de ani în România, București, 1905; B. P. Hasdeu, București, 1908; Alte schițe umoristice
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
Bacalbașa firava „scenetă 20 studiu introductiv 36. „La moartea lui Constantin Bacalbașa. Ce scrie presa“, Universul, an. LII, nr. 27, 7 fe bruarie 1935, p. 11. 37. Universul, an. LII, nr. 37, 7 februarie 1935, p. 1. 38. C. Bacalbașa, „Junețe“, Femeia română, an. I, 5 octombrie 1878, p. 1. umoristică“ Pardon!, cu accente antiliberale (vizat fiind ruginitul șef al partidului, D.A. Sturdza), din care desprindem numai deviza adepților lui Bachus: „Apa trece, vedrele rămân“, precum și un formidabil tablou sonor al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
porunca măria-sa Vodă, răspunde polițaiul... Uite pe mine cum m-a tuns!»“ (I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție îngrijită de Paul Zarifopol, 1932, pp. 131-132). Aceeași scenă, foarte pe scurt, e istorisită și de D. Teleor, în broșura Din junețea lui C.A. Rosetti (Anecdote), București, 1903, care o situează însă în anul 1835. 318. C.A. Rosetti a fost aghiotant („aide de champ“) al domnitorului Alexandru Ghica (1834- 1842) la urcarea în scaun a acestuia și nu al lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acte] Răposatul Dumnealui, [comedie locală în 2 acte] Ce știe satul nu știe, [comedie locală în 2 acte] Dl. Drumăreseu, [comedie locală în 2 acte cu cânt] Copiii, dramă [în 3 acte], traducție Copiii regimentului, comedie [în 2 acte], tradusă Junețea lui Mirabeau, dramă [în 5 acte], tradusă Jean poștașul, [dramă în 5 acte, traducțiune] Trăsnetul, comedie tradusă. Marchizul caporal, id. id. Marchizul Arpagon, id. id. Maura, id. id. Nepotul lui Poupiniac, dramă [în 4 acte], tradusă Muzicele, comedie tradusă, [în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de nisip, vânzătorii pitorești de scoici și fructe și dulciuri pe care Îi contemplase Aschenbach. Eram deja mai În vârstă decât eroul lui Thomas Mann, nu atinsesem celebritatea sa, nici titlul de „von”... Complicitatea noastră melancolică, trăită Încă la vârsta juneții, apoi În anii maturității și cu atât mai mult În senectutea pe care o dusesem din România În America făcea, totuși, din reîntâlnirea În chiar locul său de adio, după mai bine de 20 de ani de la scurtul popas din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
curtea unui boier, că e trimis în exil la o moșie, că se nimerește la inaugurarea unei școli: Mumuleanu începu a simți trebuința a produce și el ceva și patima, cum și prilejul cel mai firesc pentru poezie în vremea juneței este amorul, niște mici madrigale și elegii fură cele dintâi încercări ale sale. După aceasta exilul răposatului boier Filipescu în vremea domnului Caragea îi dete îndestulă pricină a medita și a vedea valurile și necazurile vieției, intrigile societății și deșertăciunea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
odă etc.68. În versiunile târzii ale acestei biografii, reluate în mai toate colecțiile de vieți de scriitori până spre sfârșitul secolului, acestor oportunități li se va spune simplu, prin modernizare, "ocaziuni": Ocaziunea cea mai firească pentru poesie e vârsta juneței (amorul) [...]. După acestea, moartea patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o elegie asupra mormântului acestui patriot însemnat. Cu ocaziunea întemeierei școalei de la St. Sava compuse el oda etc.69. Din punct de vedere sociologic, ceea ce subliniază aceste figuri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la lumea acțiunii și această intermitență se încarcă ambiguu: este o oportunitate care subînțelege constrângerea, blocajul, potențialitatea nerealizată sau realizată parțial. Mumuleanu începu a simți trebuința de a produce și el ceva. Ocaziunea cea mai firească pentru poezie e vârsta juneței (amorul). Cele dintâi încercări poetice fură niște madrigale și elegii amoroase. După aceea, arestarea boierului Filipescu i dete cauză de ajuns a medita și a vedea valurile și necazurile vieței. Însoțind pe arestatul boier la moșia lui Bucovul, talentul său
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în vecinătatea ei la casa lui Liszt are loc zilnic muzică de cameră cu programe variate. Paralel, se desfășoară și un Festival al tineretului în al cărui program (concerte, jazz, rock, workshop-uri teatrale, expoziții) intră și o operă wagneriană de junețe, puțin cunoscută, Das Liebesverbot, într-o producție de debutanți. Emoția pe care o simți urcând, printre copacii seculari, aleea ce duce la Festspielhaus este copleșitoare; e oare starea de așteptare, e duhul locului sau ceea ce vei auzi este într-adevăr
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
adaptarea la relația conjugală devine preocuparea lor, greu de îndeplinit, întrucât pupila muzicianului Marcian este posedată de un adevărat incub, supranumit „Leopardul”, un bărbat ce a devenit ideal prin amintire și aspirație, pe care l-ar fi cunoscut cândva în junețea estudiantină. Astfel, deși are o serie de calități sociale: avocat, flautist, în fine ministru sau consilier al Premierului, Lucian contravine idealului făurit de Ina, pentru că este o incarnare a soțului, a previzibilului, a ritualului sau, mai mult, și deci odios
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
ferești: pe zidul din față, scrijelit cu jurnale porcoase, soarele tremura încă ud. în desișul cu plopi o armată de guguștiuci și de vrăbii pricepeau cît și mine din toate - dar aveau să îmi spună cîte-n stele și-n lună! junețe purpurie junețe purpurie, din curcubeul morții boltit peste mine - cine de sînge te satură, cine te ține departe de amiază? la trap pe ghețuri trăgîndu-l tu, oare craniul meu inima ți-o păstrează? nocturnî cioc! cioc! cioc! bate cineva în
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/8374_a_9699]
-
zidul din față, scrijelit cu jurnale porcoase, soarele tremura încă ud. în desișul cu plopi o armată de guguștiuci și de vrăbii pricepeau cît și mine din toate - dar aveau să îmi spună cîte-n stele și-n lună! junețe purpurie junețe purpurie, din curcubeul morții boltit peste mine - cine de sînge te satură, cine te ține departe de amiază? la trap pe ghețuri trăgîndu-l tu, oare craniul meu inima ți-o păstrează? nocturnî cioc! cioc! cioc! bate cineva în fereastră uneori
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/8374_a_9699]
-
Tineretului, București, 1958, -Iepurii de la Iepureni (în colaborare cu Alexandrina-Camelia Mancaș), ed. Nona, Piatra-Neamț, 1997. -Sine ira, ed. Asachi, Piatra Neamț- 2009, -Bistriță, apă vioară, ed. Asachi, 2010, -Mămăliga, ed. Asachi, 2011, -Teatru, ed. Capriccio, Piatra- Neamț, 2012, -Poezii din junețe, ed. Capriccio, 2012, -Trilogia "Zilele" , ed. Autograf, Piatra-Neamț, vol. I (2013), vol. II (2014), vol. III 2016). Pentru dramatizarea romanului "Baltagul", de Mihail Sadoveanu, a fost distins cu titlul de laureat la Concursul Național "I. L. Caragiale", în anul 1968. A
Mihai-Emilian Mancaș () [Corola-website/Science/305466_a_306795]
-
în care se petrece moartea. Odobescu este de părere că la rădăcina atitudinii ciobanului ar sta regretul de a părăsi viața în floarea vârstei și, deci, substanța baladei nu are nici o urmă de fatalism, ci doar o tristețe vădită a „juneții învinse”. Cât privește intriga de la stână, e socotită nesemnificativă, deoarece a fost grefată ulterior În viziunea lui Aron Densușianu (1895), ciobanul din "varianta Alecsandri", care „stă pasiv ca mielul la junghiere, cu toate că în cântec se zice că el ar fi
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]