181 matches
-
arată mai în urmă că nu sunt decât o undă ușoară a iritațiunei juvenile, a cărei vad (fund) sec face imposibilă orce mișcare care-ar vrea să meargă mai adânc. Sbiera-Zagotti, când vorbește de închipuiretatea acelor juni cari, în focul juneții lor, iau instinctul imitărei și sumulațiunea drept veritabile. Prognosticul cel greu pentru veritabilitatea (autenticitatea) talentului de reprezentațiune dramatică constă așadar esențialmente în înrudirea fiecărui individ cu o mulțime de circonstanțe și personalități în care individul se continuă, cum am zice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca și slăbiciunea și impotența acestui stadiu, disproporțiunea lui față cu tipurile cele mari dramatice să iasă din ce în ce mai mult la lumină, și ridicarea la conștiință de arte să fie din ce în ce mai neapărată. Plângerea cumcă lipsesc naturi eroice, pline de putere și junețe, din cari poezia vieței să respire, cum am zice, din toți porii, trebuie așadar să amuțească înaintea legei spiritului lumei, care ordonă ca fiecare activitate spirituală să se regenereze din adâncurile conștiinței de sine, o lege căria trebuie să i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din paradisul primei simțiri pline de inspirațiune și fără de-a-și fi înlocuit pierderea acestei lumi prin câștigarea unei a doua, a lumei conștiute, el balansează între puterea naturei și puterea spiritului. Numai forma vieței a rămas, fondul vieței însă (junețea) a fugit, și denăuntru el nu s-a renăscut. Actorul astfel a devenit rutinier, care se mai poate încă întrebuința ca utilitate; în arte, categoria cea mai săracă. Este aceasta soartea tuturor reprezentatorilor cari n-au trecut neciodată peste treapta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
afară” în interesul tagmei partinice și al ocrotirii corupților. Exsanguinat, fără personalitate, dispus la toate compromisurile politicii murdare. Nu degajă încredere, nu emană forță. O marionetă de partid. 2. Profesorașul boem: Profesorașul de țară, fostul rocker cu plete, susținut de ”junețea atractivă”, care vrea mai mult decât poate duce deoarece i s-a indus ideea că discursul bine ticluit, ceva mai bun decât cel al corifeilor limbajului de lemn, poate agonisi adeziune și simpatii. Veșnic absent de la ore, de aceea ”chiulangiu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
duseră pe furiș în camera unde dormea rapsodul Broanteș. Broanteș, ia-l de unde nu-i! — Măria-Ta - grăi spătarul Vulture privind cu ochi critic așternutul gol - mă tem că tânărul nostru dă obol acelor nevoi de care și noi în junețe, într-o joi, avut-am parte, dumneata cu Luxița, fata boierului Salcie, iar eu cu jupâneasa lui, masiva Luxandra. Aproape că-mi aduc aminte - roși Barzovie-Vodă. Și ce-i de făcut? — Să ieșim în urbe - propuse spătarul. Dăm noi cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și la București, Cluj, Iași sau Timișoara ideile generației '80. Noi, tinerii, aveam relații bune și cu mai "vârstnicii" scriitori Cristian Livescu și Emil Nicolae, transformând întâlnirile în adevărate sărbători intelectuale. Piatra Neamț rămâne, după Echinox, episodul cel mai frumos al juneții mele de poet, spre care privesc și azi cu nostalgie. De ce ai plecat de la Piatra Neamț la Sibiu...? De fapt, n-am plecat ci m-am întors de la Piatra Neamț acasă. Speram că, prin întoarcerea mea, după ani de lipsă de acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vorba și de un pic de lașitate, de o doză mare de comoditate...! Care e raportul tău cu tendința "de centralizare" a culturii? Simți, resimți această tendință? Poate sunt eu mai puțin sensibil sau conștient, dar niciodată, nici măcar mai la junețe, n-am fost cercetat de ideea, necum de obsesia, plasamentului central în folosul afirmării, poate și pentru că pe vremea aceea locuiam și începeam să scriu la Cluj, oraș care era (este) un fel de capitală, în studenție am ucenicit la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
melc după țugul ce intra cu viteză, și pufăind, în gara Todirești, venind dinspre Soloneț: "O să te saturi de umblat cu el". N-am ajuns încă la vorba lui, dar mult nu mai e până atunci. Le-am ratat în junețe, voiajele formatoare. Iaca, le implementez acum, la vârstă matură. Obținând manu militari, prin șuturi bine trase în popoul cui trebuie, lectoratele din Nancy și Strasbourg, nu mai era o dificultate majoră accesul la viza Schengen. Finanțele îmi îngăduiau să execut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și trebuia să acopăr patru pagini; deci vreo 40.000 de semne cu spații. Blocajul era total: cum să scriu? Cafelele nu mai aveau nici un efect, iar medicamente cu amfetamină n-aș fi luat nici moartă, după crunta pățanie din junețe cu Silutin-ul, blestemat fie-i numele în veci! Deci cum să fac? Sâmbătă la prânz m-am perindat cu un taxi prin toate magazinele, în căutare de Red Bull. Nici picătură, din cauza sesiunii. La o benzinărie mi-am văzut visul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
fiice care i-ar fi semănat. Neștiutul lor Înaintaș fusese onest. Nu furase, nu omorîse, Își respectase bunica, o adorase, le predase studenților etica. Fusese bun cu animalele. Zburdalnic În tinerețe, dar și unii dintre sfinți - se știa - fuseseră, În junețe, ajunși de păcat. Nu-și Împărțise viața cu nimeni: Nu-mi face nimeni program! Trebuia totuși să fie punctual la cursuri; o rigoare aparentă, orarul avînd o anume flexibilitate. Chiar și zilele În care trebuia să predea și le stabilea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Thomas ajunsese aproape o pildă pentru cine vroia să afle calea cea bună. Nu prea dreaptă, a lui; de la o vreme, poate tot mai strîmbă, chiar dacă din alte motive. La Amsterdam, poteca sfîrșise Într-o fundătură. Fusese mai neîntinat În junețe; episodul olandez, chiar dacă Îi mai revenea deseori În gînd, devenea tot mai cețos, Îndepărtat, lui Thomas chiar i se părea, uneori, că altcuiva i se Întîmplase totul, el fiind doar martor; doar se Încărcase cu mîrșăvia unui necunoscut ce-și
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
-vă ființă? Ce foc făr-a se stinge, ce drept fără să-mi miță, O, oameni morți de vii! Să vă admir curajul în vinure vărsate, În sticle sfărâmate, hurii nerușinate Ce chiue-n orgii? {EminescuOpI 24} Vă văd lungiți pe patul juneții ce-ați spurcat-o, Suflând din gura boala vieții ce-ați urmat-o, Și arși pîn-în rărunchi; Sau bestiilor care pe azi îl țin în fiară, Cum lingușiți privirea cea stearpă și amară, Cum cădeți în genunchi! Sculați-vă!... căci
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Zaharia Trahanache „sugerează bătrânețea și chiar decreptitudinea și tot ce are mai greoi și mai ticăit venerabilul președinte”<footnote G. Ibrăileanu, op. cit., p. 225. footnote>. Agamiță Dandanache e bătrânul ramolit, senil, din aceeași categorie cu Leonida. Rică Venturiano evocă „dezinvoltură”, „junețe”, „aventură”. Acest nume și multe altele sunt construite din silabe stridente. Prin sonoritate Ipingescu, Pristanda sugerează inferioritatea, imbecilitatea, iar Cațavencu „ redă perfect pe demagogul latrans”<footnote G. Ibrăileanu, op. cit., p. 226. footnote>. Lichelismul, demagogismul, inferioritatea, debilitatea fizică sunt sugerate de
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
publicat de asemenea poeme, fragmente de proză și eseuri în reviste din Franța, Germania, Slovenia, Slovacia, Polonia, Finlanda, Canada, SUA etc. HoRor! Cool! Uneori, când mă întâlnesc cu Feli, prietena mea din studenție, ajungem inevitabil la amintiri din prima noastră junețe, petrecută pe vremea întunecatului comunism. Doar că, în loc să ne plângem de milă, ne râdem de milă! Avem chiar, ca bătrânii, momentele noastre preferate de „veșnică reîntoarcere a acelorași...“. Nici nu mai ducem frazele până la capăt. Ajunge să pronunțăm un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
vehement și o putere de expresie cosmică. După 1914, întreaga literatură ungară părea desrădăcinată. Atunci prima voce o luă mișcarea Tett, al cărei director era Ludwig Kassak. Puternic învrăjbită cu evenimentele politice de atunci, revista lor a fost confiscată. Cu ajutorul juneței pe care o cîștigase în juru-i, Kassák scoase noua revistă Mà (Astăzi), unde se întîlniră toate talentele tinere. Aerul încărcat roșu al revoluției împleti tinerețea cu ideologia revoluției care ar fi putut realiza cîndva idealul artiștilor de la Ma. Și lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
15} Aici espatriatul o patrie găsește, A suferinței cale spinoasă s-a finit, Divina fiică, care-Adevărul se numește, Care puțini o-adoară, multimea-o-ocolește, 30A vieței mele repezi frâu iute a oprit. "Îți răsplătesc, îmi zise, în viața viitoare. "O, Dă-mi junețea ta! "Nu-ți dau nimic acuma făr d-astă îndreptare". Luai avisu-acesta pe viața viitoare 35Și îi jertfii plăcerea din tinerețea mea. "Dă-mi mie acea femee scumpă inimei tale - "Dă-mi mie Laura ta! "De gropi dincolo-amaru-ți luce cu-ncămătare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fruct răscopt de-amorului căldură fără milă, Ai mai gemut odată clar ca omul care moare, Apoi te lăsași patimei ce te ardea, Sibyllă, Și-n lupta noastră te-am adus sub greul vieții mele, Pecetea-am rupt, ce pîn-acum junețea ți-o sigilă - Un corp am fost îngemănat trăind o viaț-obscură, Demonic-dulce, amoros, spasmotică, febrilă, Și sufletele noastre-atunci pe buze atârnate S-au contopit în sărutări, în desmierdări, în milă, Parc-am trecut noi amândoi în noaptea neființei, Ne-am
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de zile Amarul mi-au păscut. De este dar o crimă De-a fi iubit de tine, De ce-ai fost criminală De-ai zis că mă iubești? Dar asta nu e crimă Să sufăr azi mânie Să-mi veștejesc junețea De ce tu. nu-mi vorbești? Ai vrut să faci cu viața-mi Perfida-ți încercare, Să faci și tu ca toate 469 {EminescuOpVI 470} De sexul femeiesc; Dar cruda ta cercare Și fără remușcare, Perfide sunteți toate, Îți zic: nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
zicîndu-ți: te iubesc. Îmi mai aduc aminte c-odată pentru mine Viața ți-ai depus-o, că trebuia să mor, Onoarea și viața au fost atunci de tine De tot desprețuite pe lîng - al meu amor. Rămâneți suvenire amorul din junețe În care cu plăcere cu tine am trăit, Ca să-ți aduci aminte vr-odată-n căruntețe Să-ți zici cu lăcrămioare, ah, cât am mai iubit.
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
puterii supreme, absolute, sub acoperirea docilului Bazileu. Regimul instituit de neîncoronata regină Dracula e un despotism absurd, grotesc. Ca unealtă îi slujește tânărul amant, căpitanul de securitate Bob Orlando, o pușlama isteață, răsfățat al femeilor. Prin el septuagenara își retrăiește junețea aventuroasă, punctată de momentul trecerii de la fetie la o feminitate orgiastică cu participarea unui ofițer neamț, în timpul războiului, între șinele dintr-o gară rurală. În dramaturgie N. s-a revelat prin piesele parabole Echipa de zgomote și Scoica de lemn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
în volumul antologic Amintiri despre Eminescu, Editura Junimea, 1971, pag. 20-24. 95. PETRU VINTILĂ, Eminescu roman cronologic, Edit. Cartea Românească, 1974, pag. 37. 96. IACOB ONEA, Eminescu în Blaj, "Epoca", București VIII, din 15 martie, 1903. 97. N. PETRA-PETRESCU, Din junețea lui Eminescu, Amintiri, în Anuarul III al Soc. pentru crearea unui fond de teatru român, pe anii 1899-1900, Brașov, 1900. 98. M. EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS, vol. V, pag. 26. 99. IDEM, ibidem, vol. I, pag. 454-461. 100. IDEM, ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
despre ,, Calea aceasta” care se propovă- duia în acele locuri, pe care ivritul o numește a ,,pierzării”, fiind total diferită de Calea lui Moșe. Pe toți ivriți care s-au dat în ,,Calea pierzării”, Saul i-a pedepsit amarnic în junețea lui cum scrie la 26,22: ,,Am aruncat în temniță pe mulți sfinți, căci am primit puterea aceasta de la preoții cei mai de seamă; și, cînd erau osîndiți la moarte îmi dădeam și eu votul împotriva lor.” În același text
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton: să-ți iei de-o seamă soața/ și pe potriva ta - căci bătrânețea/ Nu face casă bună cu junețea.”906 Dacă la Giovanni Boccaccio avem portretizări relativ sumare ale personajelor, descrierile fiind de multe ori schematice sau sărăcăcioase, Geoffrey Chaucer sesizează și notează elementele care individualizează portretul, detaliile amănunțite care spun multe despre caracterul eroinei, despre poziția socială pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și pământ cu o culoare asemănătoare cu cea a curcubeului dar mult mai strălucitoare și mai pură. Dar scrierea filozofului grec a fost influențată de scrierile lui Abaris/Zamolxe pe care elenul spune că le-a studiat în Grecia în junețea lui cu mare priință! Dacă i-am acuza de hoție pe ivriți ar fi prea puțin pentru fapta lor ce nu are seamăn în istoria omenirii pentru că mozaicii fac numai ce trebuie și spun numai adevărul, iar cei care le
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Semna și Nedea, Popnedea. Istoria, punct de plecare pentru „nuvele” ori „romane” precum Radu al III-lea cel Frumos (1864), Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș (1882), Fata de la Cozia (1887), Maria Putoianca (1892), Bătălia de la Călugăreni (1894), Junețea lui Mihai Viteazul (1895), Mihai Viteazul și călăul (1895) ș.a., ori Războiul pentru Independență din 1877, „exploatat” în Amazoana de la Rahova (1879), Prizonierul român de la Plevna (1879), Santinela de la Grivița (1889), Căpitan Buzdugan (1890), Primul rănit (1890), Botezul de sânge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]