932 matches
-
Acvariu” ca să dezbată teme politice: arheologul Paul Becheru (prietenul nepoatei unui „nemuritor” al regimurilor, ideologul Bibi Ianculescu), profesorul de filosofie Rafael Cârlan și inginerul Valer Negrea-Negrescu. „Planul de rezervă” al lui Crăciun riscă însă deconspirarea precoce, fiindcă discursurile inofensive ale „junilor turci” întâlnesc, prin intermediul inginerului, un om de acțiune al clasei muncitoare, maistrul Nelu Părăluță. Această legătură primejdioasă are un deznodământ aproape previzibil: Valer este detașat la „gura Iadului” (o mină de uraniu radioactivă) de la Surulești, celălalt este internat cu forța
Dragoste în vremea holerei roșii by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4963_a_6288]
-
că miza critică se diluează. Dimpotrivă, se susține. Mai este ceva cu acest studiu, ce se vede privind à l’envers opera de vizionar a lui Maiorescu. E un angajament critic care face loc, care întreține o așteptare. „Să prepare junei generațiuni un câmp liber pentru îndreptare” sunt cuvintele cu care se încheie Cercetarea critică. O misiune pe care Maiorescu și-o asumă înaintea tuturor și pe care și-o va vedea împlinită prin direcția nouă și prin Eminescu, mai ales
O viziune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4969_a_6294]
-
amânarul (217), iar neîndemânarea lui de a frige hribii nu-l împiedică de a-și da ifoase profesionale de Moschion sau de Labdacus (220). Tovarășul de drum al scriitorului este interpelat ca frumosul meu Adonis (59), frumosul meu Telemac (62), junele și grațiosul meu faun (69). Când ezită să se scalde pentru că e înfierbântat și plin de sudoare, el se vede pus în gardă să nu se considere din greșeală, drept Alexandru Machedon supus riscului de a muri de friguri (69
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
de calcar, unde pârâul face un cot limpede și adânc. Scriitorul se lasă numaidecât purtat pe aripile imaginației și crede că a ajuns în tărâmul mitic al nimfelor. El se adresează partenerului său în termenii cei mai avântați: Iată-ne, junele și grațiosul meu faun, [...] sosiți la locul unde nimfele acestor păduri obișnuiesc a-și dezvăli, câteodată, comorile lor de grații; desfă deci cununa de iederă și de lăuruscă ce încinge fabuloasele tale tâmple, [...] și hai să cercăm dacă aceste unde
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
și monedă de schimb. În Cele trei zeițe (poemă pedagogică), a aceluiași Caragiale, un incoruptibil, altminteri, profesor de matematici pierde la poker banii de vacanță (unde trebuia să meargă? La băi...) și devine șantajabil de o mătușă înțeleaptă a unui june corigent. Celebra întâlnire Negruzzi- Eminescu, povestită în Amintirile de la Junimea ale primului, are loc într-un popas vienez al memorialistului, pe drumul spre băi. Pe Eminescu însuși băile nu l-au ajutat, însă i-au fost prescrise cu strășnicie. Erau
La băi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4549_a_5874]
-
judecăți de predicție cu privire la personajele din anturajul unei alte respectabile doamne, Helena (Gemma Jones), sexagenară divorțată de soțul ei, Alfie (Anthony Hopkins). După o cură de întinerire cu legume și fitness, acesta a decis să-și schimbe viața alături de o jună țoapă reciclată din call girl în soție respectabilă. Punctual ca un cocoș de țară, doamna Crystal prezice eșecul noului mariaj, iar nesuferitului Roy (Josh Broling), medic fără de arginți (la propriu) și scriitor cu succes limitat, falimentul noului său roman, dar
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
patria. Poezia lui Brodski însoțește uneori declamativ traseul poetului ocupat de lucruri mundane, dragostea, miracolul existenței, literatura ca mod de viață, pisica ieșind din cadru pentru a intra ca personaj de desen animat în ficțiunile ilustrative pentru cariera poeticească a junelui scriitor, plimbările fără scop și flecăreala în timpul „destinderii” hrușcioviste. În spațiul memoriei își fac locul tot felul de nimicuri, de anecdote, de observații și ficțiuni. Cu aceste nimicuri se scrie o altfel de poezie, mai puțin solemnă, dar nu mai
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
a spus că scrie extrem de greu, că fiecare pagină îi cere foarte mult timp, că zăbovește câte o noapte tot corectând câteva rânduri. Tânărul medicinist a păstrat amintirea acestei discuții între cele mai prețioase din viața lui. Studentul de la „România Jună” care a fost prezent la întâlnirea cu I.L. Caragiale este bunicul meu matern, Ioan Vintilă. Ideea că în ochii lui Caragiale s-a oglindit, fie și pentru câteva momente, figura dârză a bunicului meu și mai ales ideea că în
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
ilustrul Kogălniceanu se transformă în trădătorul Kogălniceanu... O noapte la mijloc, nu mai mult!” (Din volumul Lumea ca ziar. A patra putere:Caragiale, cu 248 de reproduceri inedite in curs de aparitie la Editura Humanitas) i. Apud I. Grămadă, „România Jună” din Viena (1871-1911), monografie istorică, Scrisori și telegrame inedite din arhiva societății , Arad, Editura Societății „România Jună”, 1912. Același text cu minima modificare a lui DV. în Dv. se găsește și în I.L. Caragiale, Opere VII, ediție îngrijită de Șerban
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
ca ziar. A patra putere:Caragiale, cu 248 de reproduceri inedite in curs de aparitie la Editura Humanitas) i. Apud I. Grămadă, „România Jună” din Viena (1871-1911), monografie istorică, Scrisori și telegrame inedite din arhiva societății , Arad, Editura Societății „România Jună”, 1912. Același text cu minima modificare a lui DV. în Dv. se găsește și în I.L. Caragiale, Opere VII, ediție îngrijită de Șerban Cioculescu, București, Fundația Regală Pentru Literatură și Artă, 1942, p.355. ii. B.P. Hasdeu, Ziarele în România
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
Vintilă, a fost și el în relație cu lumea caragialiană și, într-o fericită împrejurare, cu însuși acela care a creat-o. Student fiind la Viena, tânărul Ioan Vintilă participase la o întâlnire cu I.L. Caragiale inițiată de societatea „România Jună”, la împlinirea celor 60 de ani de viață ai marelui scriitor. „Ideea că în ochii lui Caragiale, scrie Ioana Pârvulescu, s-a oglindit, fie și pentru câteva momente, figura dârză a bunicului meu și mai ales ideea că în ochii
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
exemple. (Nu e prima oară când mă aplec asupra lor. Am o consolare: învățătura e fiica repetiției.) Întâiul e legat de premisele afacerii Caragiale-Caion. Fiindcă, de știut, se știu îndeobște doar concluziile. Adică povestea acuzelor nefondate de plagiat pe care junele gazetar i le-a adus dramaturgului. Acuze soldate cu faimosul proces. Relațiile dintre cei doi începuseră însă să se strice mai demult. Din vremea când încercările poetice ale lui Caion, trimise lui Caragiale spre publicare, fuseseră ironizate copios de acesta
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
în capitala Lituaniei, Vilnius, de unde a efectuat și două răsunătoare turnee prin orașele transilvane, în 1981 și 1983). Înzestrarea și natura studioasă i-au adus lui Mor, cinci ani la rând, cea mai importantă bursă oferită de Israel-America Musical Foundation. Junele pianist amalgamează diverse stiluri - de la muzica erudită și jazzul clasicizat, până la variantele latino și afro-cubane - dar actualul proiect investighează cu precădere tradițiile muzicale sefardo-andaluzo-arabe. Acestea sunt remodelate în formulări ample, cu specifice repetiții și contorsiuni ornate cu arabescuri. Omri Mor
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
membri sunt învinuiți de complicitate în săvârșirea infracțiunilor de crimă cu premeditare și înșelăciune - fapte pentru care Codul Penal (ce va fi abrogat abia în 1912) stipulează pedepse care merg până la detenția pe viață. În atare circumstanțe, devine explicabilă perplexitatea junilor gazetari atunci când, în locul judecătorului de instrucție care promisese solemn că va fi „negreșit” la ora și în locul stabilite pentru a dejuna împreună, în salon își face apariția un „tip exotic, de o înfățișare foarte hotărâtă și energică (...), îmbrăcat într-un
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
că țăranii fac tot ce pot ca să moară numai și numai spre a compromite comunismul. Așa se face că niște nenorociți, care ajunseseră să se târască în patru labe la cimitir, unde își aveau groapa, ca să nu fie batjocoriți de junii comsomoliști sosiți în haite de la oraș ca să-i prade de ultimul gram de grâu sau de carne, au fost catalogați dușmani de clasă și împușcați pe capete, dacă au avut neșansa de a nu muri de foame la timp sau
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
securistul Ion Scutelnicu, un hibrid rural-urban necioplit, crescut la orfelinat - rămîne relativ discret pînă către final, cînd preia inițiativa și se desparte de trecut rînjind. (Motivul orfanului își are tîlcul lui în context). Reflectoarele cad în special asupra victimei sale, junele artist plastic eretic Emil Faure, pseudonim al lui Vasile Buliga (și el un orfelin, conceput după celebrul Decret 770 din 1966 de o studentă nimfomană cu cine s-a nimerit și crescut la casa de copii unde, spre deosebire de abuzatul Scutelnicu
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
să moară în deșert, înghițiți de nisip sau înghesuiți în grote în care, laolaltă, morți și muribunzi, li s-a dat foc”. Decepția conducătorilor etniei jertfite a fost cu atît mai mare cu cît s-a asociat cu ingratitudinea regimului Junilor Turci pe care l-au ajutat să acceadă la putere, considerînd că va sista prigoana ordonată de sîngerosul sultan Abdul Hamid. Dar n-a fost așa: „Vartkes efendi, viitorul deputat de Erzerum îl ascunsese în locuința sa, în timpul contrarevoluț iei
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
și lipsite de farmec: tatonări, așteptări de limb, deschise tuturor ipotezelor/ ipostazelor și totodată interzicând vehemența și inconcesivitatea volitivă și pasională, care sunt asociate opțiunilor clare, definite și definitive. Cine și-ar putea închipui un Călinescu - fie și acela încă june și de curând întors, precum Jim în Cartea nunții, din stagiul italian - dispus și de acum încolo să compună, să transcrie caligrafic și să pună în pagină o scrisoare „desenând-o” în așa chip încât textul ei să formeze prenumele
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
senzaț ională a morții premature a lui Tutankhamon. Plecând de radiografiile rămășițelor pământești ale faraonului, Naunton a realizat o autopsie virtuală a mumiei pe care a filmat-o. Părerea lui, bazată pe rănile de pe o parte a corpului, este că junele faraon a murit în urma unui accident și anume călcat de un car. Poziția în care se afla ar fi fost în genunchi, detaliu pe care egiptologul nu pare a-l lua în considerare. Să fie vorba de o execuție? Pe
Cum a murit Tutankhamon () [Corola-journal/Journalistic/3044_a_4369]
-
l-au aplicat. Multe contexte își schimbă chiar sensul în funcție de pauza apostrofului. O categorie întreagă, aceea a verbelor de conjugarea I, confundă prezentul cu perfectul simplu dacă nu ținem cont de notația apostrofului. Eminescu, de pildă, are în Almanahul România Jună, pentru Luceafărul, vv. 29-30: Și pas cu pas pe urma ei Alunecă'n odaie Lipsa spațiului nu dă loc la pauză cerând forme conjuncte sudate cu accent pe -ă ca pentru perfect simplu. (Autorul acestor rânduri nu are pregătire lingvistică
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
desferic posedat legat de verb ca un urs târât în lanț aurlând la ceasul sterp strana cu damnați amanți. Jilțul încă gol tresare lemnul de catapeteasmă când o pleoapă întorcând lacrima luminătoare licăre pe tetradrahmă roza-crania mea mare. Îngerul începător june frânghia îmi pune trupului lăsat să piară astrolog pe inorog cu trei trepte în folclor la interpolara scară. Viermi infami - funiculare caravane-n revărsare - "avec leurs visages de femme" scot pe celălalt versant ghilotina/diamant. Singură o lumânare mândră stă
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
ce discreție interbelică a jocului cu inițiale!), tînăra care i-a anturat o vreme despre Demetru. Un iubit din alte timpuri, care-i scrie Ninei scrisori păstrate într-un pachet înfofolit în coală albăstrie, pus deoparte (de ce?) pentru mult mai juna ei prietenă ce-l primește, peste ani, ca pe un ciudat testament. De ce? Fiindcă, spuneam, cartea nu e toată despre cîteva dimineți de duminică din viața a doi bunici (fără nepoți, se-nțelege...), cu taine mici și grave, descoperite în
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
ajunși în primele rânduri n-a însemnat decât multiplicarea modelelor de mai sus. Recrutarea noilor cadre a respectat, la milimetru, metehnele, ambițiile, agendele ascunse și lăcomiile magiștrilor. Lucrul se vede mai puțin în cazul Alianței, dar asta nu înseamnă că junii liberali sau pediști sunt altfel construiți decât antemergătorii. Puțintică răbdare, și piața va geme de replici umane ale principalelor figuri ce populează astăzi emisiunile politice ale televiziunilor. Pesedeii au avut mai mult timp la dispoziție, astfel încât clonele sunt deja destul de
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
totuși...). Sf. Sava (& Bălcescu) al Bucureștilor de ieri și de azi. Atît, deocamdată, despre locul molcomei apocalipse. Ian (Munteanu), a cărui lume se sfîrșește scîrțiind ca balamaua roasă a unei uși de cancelarie, e, întîi (vorbim de anii '80), un june profesor de literatură cu ucenicia în provincie, servit pe tavă unei dăscălimi cu tabieturi. De școală veche. Pe urmă - romanul se joacă, înțelegeți, cu două ,calupuri" de timp - este un funcționar ministerial demisionar întors, după șase ani, la catedră (sîntem
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
Daniel Cristea-Enache Poezia lui Șerban Foarță se scaldă, în ultimii ani, în apele dulci ale consensului critic. Despre multele sale volume, antologii și plachete, din și mai multele comentarii care li s-au dedicat - numai de bine. Bătrâni și juni cronicari, vechi colegi de generație ai autorului și noi aspiranți la gloria literară, critici, eseiști, traducători și publiciști găsesc în versurile lui Șerban Foarță momente de reală delectare estetică și un punct de sprijin într-o lume - axiologic - nesigură. E
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]