1,719 matches
-
românul în general. Cum se explică, totuși, reacțiile atât de diferite ale celor doi protagoniști în momente limită ale existenței? Nu știu dacă au dreptate cei care susțin caracterul dacic al ciobanului mioritic, dar văd suficiente argumente în favoarea ideii că Junele e tipul latin de erou: el se încadrează perfect în sistemul de valori romane, stabilit încă din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
ideii că Junele e tipul latin de erou: el se încadrează perfect în sistemul de valori romane, stabilit încă din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut colinda Junelui bun, aceasta ar fi putut deveni un
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut colinda Junelui bun, aceasta ar fi putut deveni un pendant al Mioriței. S-ar fi acceptat încă de la mijlocul sec. al XIX-lea, că românii pun în valoare
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut colinda Junelui bun, aceasta ar fi putut deveni un pendant al Mioriței. S-ar fi acceptat încă de la mijlocul sec. al XIX-lea, că românii pun în valoare două tipuri de comportament: de o parte pasivitatea sau resemnarea, de alta, lupta și
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
și universale, cunoaștere datorată, în mare măsură, tot lui Alecsandri, doar Miorița a fost luată în considerare pentru stabilirea profilului psihic al românului, de unde și controversele și caracterul, după unii, jignitor despre felul în care se manifestă poporul nostru. Colinda Junelui bun mai adaugă o trăsătură etnicului românesc, una sublimă în același grad ca testamentul mioritic: ne-uciderea și aducerea Leului învins, nevătămat, în comunitate. Idee unică în literatura universală de inspirație leonină, ea poate da naștere unor interpretări dintre cele
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
bărbat să își ia porecla de Abu... „Tatăl lui Cutare”, pentru a fi sigur că va avea un fiu). Drumul său prin Istanbul, discuțiile despre politică, bani sau sensul vieții, vizita făcută fratelui bolnav (care intrase la Paris în mișcarea Junilor turci) și în general toate temele esențiale ale cărții sunt permanent raportate la Europa. Europa e idealul, termenul de comparație, speranța și dezamăgirea, cutremurul (războaielor) și perfecțiunea în artă. Inconfundabilul stil al lui Pamuk încă nu e conturat, dar obsesia
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
-n lume s-o dafla / Pe murguțu’ să-l învețe / Fără frâu, fără căpăstru ...?“21 Abia după a treia strigare un „tânăr voinicel“ a reușit să-i câștige simpatia calului prin curajul său, evident și mâna Ilenei. În alt colind, junele a scos din grajd un murg bun de înșăuat „și-nfrânat cu nouă frâie“ cu care să meargă să răpună Leul, întruchiparea răului.22 Animalul a fost pus pe șeaua calului și adus „Jos la țară-n târgul mare / Pe ulița
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
grajd un murg bun de înșăuat „și-nfrânat cu nouă frâie“ cu care să meargă să răpună Leul, întruchiparea răului.22 Animalul a fost pus pe șeaua calului și adus „Jos la țară-n târgul mare / Pe ulița grecilor ...“.23 Tema junelui holtei atât de frecventă în colindele românești am întâlnit-o în una din colecțiile prof. Bogariu. La întrebarea fetei: dacă n-are cumva veșminte pregătite pentru nuntă; ori nu are calul potcovit, sau, poate „Că de-acasă nu îl lasă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
variantă din Marga, jud. Caraș-Severin, altă mamă astfel și-a luat la întrebări odrasla: „Gigioane, Gigioane / Fiu’ maichii, fiu / Șie gând mi ț-ai pusî: / Gând gie-nsurământ / Orie gând gie cătănit?“25 În fine „La fântâna din făget“, unde trei juni au venit s-o petreacă pe „Daliana, fata dalbă“, cu trei cai „împoivanați“, nu oricum ci, în „Poivan verde de mătasă / împletit în cinci și-n șasă“26, am reușit să adunăm câteva noțiuni legate de harnașamentul cailor din vremuri
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
de familie și anume la muntă. Dacă în alte părți fetele primesc zestre ca în următorul exemplu: „Dară fetei de la noi / îi tată-su doi boi / Și-o tânjală aurită / Și tot nu se mai mărită“, în așezările din jurul Orăștiei: „Juni cer plug cu patru boi / Și plugarii amândoi / Și cer ciurd’ mare de vaci / Și ciurdarii de la vaci / Și cer turma-i mare de oi / Și ciobanii amândoi ...“.27 Cele mai multe informații ni le-au oferit versurile colindelor din această zonă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
scurtă-n poală / Cu-n păr mare retezat ...“.37 Portretul ideal de frumusețe al fetelor din următoarele versuri de colind în care transferul din antropomorf spre lumea vegetală amintește de unele picturi ale lui Sabin Bălașa. La fântâna grecilor pândește junele neînsurat și, ce vede? Cum vin fetele: „Vine una, vine două / Vine fata cea mai mare / Cea mai mare și frumoasă / Cu cosița-și cea mai groasă / D’in cosița, rourită / Jos pe brață, iarba creață / la ochișori, doi bujori
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
lumea clasică mai ales), prin desele referiri la Eros, care „saltă nebunește” („Misterele nopții”)[4], la „altarul Vestei” și la „Marte-n glorii” („Ce-ți doresc eu ție...”)[5], la Apolon și Erato („La Heliade”)[6], la Cezar, Traian, Roma veche („Junii corupți”)[7] sau, pur și simplu, prin titluri precum „Eghipetul”, „Rugăciunea unui dac”, „Odă (în metru antic)”, „Diana”, „Ector și Andromache (de Schiller)”, „Calul troian”, „Către Mercur”, „Către Bullatius”, „Sarmis” etc. Astfel, apelurile la lumea veche, la mitologie, la cultura
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
populară. La 22:30 începe concertul băieților de la Riff alături de Ricky și Elvin Dandel. O oră mai târziu, pe scenă vor urca Ovi și Paula Seling, iar programul va fi continuat la 01:30 de un spectacol susținut de Ansamblul Junii Sibiului, cântăreața de muzi că populară Mariana Anghel și invitații săi și un spectacol folcloric cu obiceiuri specifice perioadei sărbătorilor”, spun organizatorii. Primarul Klaus Johannis va urca pe scenă la miezul nopții și va număra ultimele secunde ale acestui an
concerte, petreceri și artificii în tot orașul [Corola-blog/BlogPost/98392_a_99684]
-
să dam mai multă culoare acestei zile și să retrezim în cei prezenți mândria de a fi români”, a declarat Ioan Cin¬drea, președintele Consiliului Jude¬țean Sibiu. O dată încheiate momentele oficiale, Veta Biriș, Nicolae Furdui Iancu, Mariana Anghel și Junii Sibiului vor oferi un spectacol gratuit, de la ora 12:00, la Sala Transilvania. Alături de artiști, pe scenă vor mai urca și elevii clasei de canto popular ai Școlii Populare de Arte și Meserii „Ilie Micu”. Sibienii care nu și-au
Sibiul petrece de 1 Decembrie în stil românesc [Corola-blog/BlogPost/98446_a_99738]
-
grație acestui splendid film alb-negru, laureat cu Marele Premiu la festivalurile de la Gijon, Londra și Varșovia și cu premiul FIPRESCI la Toronto. Youtube Jeune et jolie (Franța, 2013). François Ozon provoacă din nou, deopotrivă sexual și intelectual, cu povestea unei june de familie bună care decide, hodoronc-tronc, să se prostitueze. Jeune & jolie, lansat la Cannes în 2013 și nominalizat la Cesar - categoria „Tânără speranță” - pentru performanța complet lipsită de inhibiții a debutantei Marine Vacth, se poziționează cumva între Bunuel și Von
BLOOD TIES, PROIECTAT ÎN ÎNCHIDEREA FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE FILM BUCUREŞTI 2014 [Corola-blog/BlogPost/98753_a_100045]
-
2016 Toate Articolele Autorului Iubito, haide astăzi să celebrăm iubirea Ce ne-a unit destinul și ne-a făcut un trup - Alăturea de tine eu mi-am găsit menirea Iar sentimentul unic mă face să erup De parcă-aș fi un june, dar tâmplele-s cărunte Iar sufletul e mare de când te-am cunoscut - Trăim drăgălășenii mai mari sau mai mărunte Doar plictiseala este ceva necunoscut. Să facem o plimbare în parcul tinereții, Să ne revigoreze parfum de trandafir, Mergând desculți prin
SĂ CELEBRĂM IUBIREA de NELU PREDA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381629_a_382958]
-
2013. Filmul va fi proiectat, incepand cu ora 19.00, la Cinema Studio. Tot la Cinema Studio, de la ora 17.00, în cadrul secțiunii Panoramă, va fi proiectat provocatorul film al lui François Ozon, Jeune et jolie (Franța, 2013), povestea unei june de familie bună care decide, hodoronc-tronc, să se prostitueze. Jeune & jolie a fost lansat la Cannes în 2013 și nominalizat la Cesar - categoria „Tânără speranță” - pentru performanța complet lipsită de inhibiții a debutantei Marine Vacth. Alan Partridge: Alpha Papă (regia
ZIUA A DOUA LA FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM BUCUREȘTI [Corola-blog/BlogPost/98927_a_100219]
-
flerul pe care i le cunoaștem, de acum, prea bine. De la ora 19.00, în cadrul aceleiași secțiuni, va fi reluat Jeune et jolie (Franța, 2013), filmul lui François Ozon, care provoacă din nou, deopotrivă sexual și intelectual, cu povestea unei june de familie bună care decide, hodoronc-tronc, să se prostitueze. Jeune & jolie, lansat la Cannes în 2013, se poziționează cumva între Bunuel și Von Trier. Aviz amatorilor. Cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film București, cel mai
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM BUCUREȘTI – GALA DE ÎNCHIDERE [Corola-blog/BlogPost/98939_a_100231]
-
dintr-o altă perspectivă, dar mai ales pentru a-i face pe români să participe la păstrarea acestor locuri, dar și a patrimoniului și a tradițiilor și să se implice mai mult. Documentarul urmează să fie difuzat de către Televiziunea Română. Tradițiile Junilor, incluse în documentar Vinerea trecută, Charlie Ottley s-a întâlnit cu primarul Brașovului, George Scripcaru. Acesta din urmă a precizat că municipalitatea brașoveană este interesată de aceste reportaje, întrucât prezintă în mod obiectiv realitatea din România din perspectiva unui străin
Peisajele hibernale și tradițiile Brașovului în documentarul Wild Carpathia [Corola-blog/BlogPost/99108_a_100400]
-
limbi. „Aceste documentare nu sunt materiale, dar reprezintă o formă de promovare. Este utilă promovarea Brașovului și sub alte forme de exemplu cum ar fi promovarea străzii Sforii, care este un lucru deosebit din punct de vedere al patrimoniului, tradițiile Junilor, colindele de Crăciun de la Biserica neagră, iar pentru partea de «wild» Brașovul este printre primii care prin intermediul Regiei Publice a Pădurilor Kronstadt, a introdus conceptul de vânătoare cu obiectivul, un fel de «birdwatching», prin amenajarea de observatoare de unde poate fi
Peisajele hibernale și tradițiile Brașovului în documentarul Wild Carpathia [Corola-blog/BlogPost/99108_a_100400]
-
în cadrul Librăriei Humanitas-Kretzulescu, precum și publicarea unei cărți a artistului. Grigore Lese aduce căldură sărbătorilor de Crăciun pe scena Ateneului Român, în cadrul unui concert inedit ce va bucura sufletele spectatorilor cu o serie de colinde deosebite: colinde de gazdă, profesionale, de june, de față, de petit, de dragoste, familiale, satirice, de război și prizonierat, cosmogonice, precum și cântece de stea ce vestesc Nașterea Mântuitorului. Propuse spre a deveni Patrimoniu Mondial UNESCO, aceste ritmuri și texte străvechi, unele misterioase, șamanice, altele mito-religioase, cu teme
Un Crăciun cu Grigore Lese [Corola-blog/BlogPost/97871_a_99163]
-
dimineață telefonul sună de câteva ori. eu cu el dădeam cu banul: e de la secția 14. eu: nu, sigur e de la Parchet. el: 14. eu: Parchet! până la urmă câștigăm în a doua etapă eu, în prima etapă el. proaspăt și juni căsătoriți fiind, soacra mea împreună cu adoratele cumnate ,adică mama lor și preacuvioasele, aveau bunul obicei să ne reclame la poliție. 80 de plângerii, 11 procese.la aceste cifre am dat petrecere cu gasca.am poze. de ce ne făcea plângeri? de ce
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
Știri Brașovenii sunt așteptați joi, 1 Decembrie 2016, de la orele 12.00, în Piața Unirii (Prund) din Brașov, la festivitatea dedicată Zilei Naționale a României, organizată de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, în parteneriat cu Serviciul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov și cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov. Evenimentul va debuta cu un serviciu religios dedicat memoriei eroilor neamului, Te Deum, oficiat de către un sobor
Festivități de 1 Decembrie în Piața Unirii [Corola-blog/BlogPost/96819_a_98111]
-
depunerea de coroane la Monumentul Eroului Necunoscut din Piață Unirii. Momentul este cu atât mai important cu cât în acest an s-au împlinit 100 de ani de la Bătălia Brașovului și de la prima instaurare a administrației românești în Brașov. Alături de juni, sunt așteptați să depună coroane reprezentanți ai autorităților locale, instituțiilor publice, asociații și ONG-uri. În continuare, un ansamblu folcloric coordonat de Adrian Valusescu va oferi publicului un spectacol de muzică specifică Țării Bârsei și Ardealului, programat între orele 13
Festivități de 1 Decembrie în Piața Unirii [Corola-blog/BlogPost/96819_a_98111]
-
continuare, un ansamblu folcloric coordonat de Adrian Valusescu va oferi publicului un spectacol de muzică specifică Țării Bârsei și Ardealului, programat între orele 13.00- 15.30. Spectacolul folcloric va fi deschis în mod tradițional, prin jucarea vechii hore a junilor. Foto: Milea Cristian
Festivități de 1 Decembrie în Piața Unirii [Corola-blog/BlogPost/96819_a_98111]