745 matches
-
politic și literar care apare la Iași, mai întâi săptămânal, apoi bisăptămânal, de la 18 iulie 1867 la 4 august 1868. Gazeta are o orientare politică antijunimistă și cvasiseparatistă. Aici se publică una din primele încercări de contestare a „noii direcții” junimiste. Autorul ei, Constantin Skeletti, vedea o flagrantă discrepanță între rigoarea critică aplicată de Titu Maiorescu scriitorilor români din epocă și înțelegerea arătată literaturii junimiștilor și, în primul rând, versurilor lui Iacob Negruzzi. Într-un șir de Epistole literare, Skeletti discută
CONVENŢIUNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286399_a_287728]
-
mai vârstnicul Perpessicius le stă în preajmă. Ca și Lovinescu, C. vedea în Maiorescu un „mare spirit director”, un vizionar în totul, de unde reproșul adresat celor care-i scindau activitatea, vorbind de „critica lui culturală și critica literară”. La înaintașul junimist, sublinia organicitatea, limbajul generalizator, dar nu omitea limitele: „Dacă Maiorescu ar fi cunoscut și asimilat critica lui Sainte-Beuve, și n-ar fi rămas la Lessing și la estetica generală, ar fi întemeiat, nu numai ar fi presimțit, adevărata noastră critică
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
talent era deja unanim recunoscut, încât se poate considera că poezia primilor ani ai C.l. este reprezentată de creația acestuia. Treptat, se descoperă câteva talente originale, mai potrivite exigențelor Junimii. Cel care se va impune definitiv, nu numai în cercul junimist, ci în întreaga literatură română, este M. Eminescu. Junimea și revista ei și-au aflat poetul care să împlinească dezideratele atât de precis formulate de T. Maiorescu în articolele Despre poezia română și Direcția nouă în poezia și proza română
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
acordat atenție doar unei anume specii poetice, promovându-le pe toate în egală măsură, deși unele sunt mai bogat reprezentate. Pe lângă poemul de meditație, pot fi întâlnite numeroase pasteluri, cele mai multe aparținând lui V. Alecsandri, care impune astfel specia, grație publicației junimiste, în literatura română. Pastelul a mai fost încercat și de N. Beldiceanu (Moșii, 1872, Apusul soarelui, 1873, Prășitorii, 1876) sau N. Volenti (Icoane din viață, 1883-1887). Prin Alecsandri pătrund de asemenea legenda și legenda istorică în versuri (Dumbrava Roșie, 1872
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
publicație din țară dedicată exclusiv literaturii, C.l. și-a circumscris de la apariție domeniul, adăugând criticii literare promovate anterior un criteriu fundamental - cel al valorii estetice. În vreme ce critica dinainte sau chiar cea contemporană accentua fie criteriul social, fie cel etnic, revista junimistă le subordonează celui estetic. C.l. se afirmă, în felul acesta, și în registrul polemic, fapt evident și din tonul unor intervenții. Critica practicată aici se arăta a fi cu precădere directoare și categorică. Se apela rar la explicație și analiză
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
al lui N. Ch. Quintescu. În ce privește îmbogățirea vocabularului literar, se recomanda limba vorbită de popor, cât și lexicul limbilor romanice. Contribuția adusă la constituirea unei limbi literare unitare este remarcabilă, fiind privilegiate consecvent numai acele opere care se conformau principiilor junimiste. De un mare folos s-au dovedit a fi scrierile lui V. Alecsandri, al cărui prestigiu a sporit influența revistei. T. Maiorescu a avut un aport deosebit la procesul de unificare a limbii, mai ales prin articolele Limba română în
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
T. Krug, System der theoretischen Philosophie, a tradus partea referitoare la estetică, predând după ea la Academia Mihăileană și apoi și la Facultatea de Drept din Iași. Astfel, el difuzează o sumă de idei estetice care au pregătit înțelegerea principiilor junimiste: delimitarea specificului artei, definirea frumosului ca obiect al artei și stabilirea deosebirilor dintre frumos, adevăr și bine, sublinierea însemnătății gustului în judecata estetică, precizarea categoriilor estetice ș.a.m.d. În cursurile sale de estetică, precum și în alte împrejurări, a reliefat
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
sunet-culoare. Era membru al Academiei de Științe din Berlin. Ca poet, B. a debutat în 1863, în ziarul lui B. P. Hasdeu, „Lumina”. O perioadă mai lungă a publicat pasteluri în „Convorbiri literare” (1872-1881) și un timp a frecventat cenaclul junimist. Decisive în formația lui au fost însă apropierea de socialiștii ieșeni și colaborarea la „Contemporanul”. Poezia sa din această perioadă se înscrie în lirica socială, protestatară și umanitară. În „Contemporanul” îi apar Dezmoșteniții, Lăutarul, Vechituri, Amurgul veacului, piese în care
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
artei o valoare critică, educatoare chiar, (n domeniul ei exclusiv de acțiune, ca ș( cum existența unor oameni de o probitate desăv(rșită ar (nlătura nevoia codului penal.." (Lovinescu, 1940, vol.II, p. 236). Cele trei puncte care configurau ideologia junimistă impusă de Titu Maiorescu, generau ceea ce Călinescu va numi "un program negativ". "Maiorescu stabili o ideologie pe care o putea accepta oricine ș( care se rezuma (n trei puncte: 1. Absolută potrivire (ntre fond ș( formă. (...) 2. Inaugurarea spiritului critic
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( șubred al culturii rom(ne ș( să pună bazele unui edificiu solid care, odată modelat după principiile propuse de el, ar fi fost (n măsură să reziste ș( să se impună, conferind personalitate societății (n ansamblu. Formarea primului guvern "junimist" (23 martie 1888) condus de Teodor Rosetti, a oferit lui Maiorescu posibilitatea de a-și promova unele idei legate de reformele concrete. Programul "noii ere", elaborat acasă la Maiorescu, crea un precedent, ș( anume acela ca partidele ajunse la putere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la 5 iunie, în numărul 40, se anunță suspendarea publicației până la angajarea unui redactor nou. Acesta va fi Iosif Popescu, sub a cărui conducere revista va reapărea de la 15 octombrie 1878. Alături de „Telegraful român”, A.C. a contribuit la pătrunderea ideilor junimiste în Transilvania. I. Al. Lapedatu solicitase, de altfel, și colaborarea lui T. Maiorescu, fără să o obțină însă, pentru că mentorul Junimii socotea revista lui V. Roman prea mult angajată în polemicile interne ale românilor transilvăneni. Au colaborat, în schimb, V.
ALBINA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285221_a_286550]
-
ținuturile Oltului. Aurel Buzincu oferă Însemnări despre arta poetică eminesciană. La „Cronica literară”, C. Dumitrache se ocupă de posteritatea lui D. Caracostea. La un veac și jumătate de la nașterea lui T. Maiorescu, scrie tot C. Dumitrache, în vreme ce raporturile dintre mentorul junimist și Eminescu sunt luate în discuție de Viorel Dianu. Același C. Dumitrache cercetează contribuția lui D. Popovici pe tărâmul istoriografiei eminesciene. Nicolae Truță scrie despre Corneliu Baba, N. Popescu-Optași despre Caragiale și Slatina, iar Cornelia Niculescu se oprește asupra personalității
AGORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285202_a_286531]
-
Al. Vlahuță, O. Carp (G. Proca), C. Mille -, revista susține literatura inspirată din realitatea socială autohtonă. Delavrancea publică suita de articole O familie de poeți (despre Carol Scrob, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, Theodor Șerbănescu), care conține numeroase critici la adresa direcției junimiste, și Din cultura noastră, precum și întâia formă a nuvelei Hagi-Tudose, sub titlul Hagiu. Al. Vlahuță e prezent cu poezia Mamei, C. Mille cu mai multe poezii, la fel ca O. Carp și Artur Gorovei, iar Petre Ispirescu publică basme. Așa cum
LUPTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287931_a_289260]
-
un larg ansamblu de factori culturali. Era adversar al imitării manifestărilor sociale specifice altor popoare, cerând adaptarea lor la condițiile particulare ale societății românești. Prin energica afirmare a acestei opinii, el a fost unul dintre cei care au anticipat teoria junimistă a „formelor fără fond”. Intervențiile sale, apărute cea mai mare parte, în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1838-1850), urmăresc să combată formarea unei „culturi superficiale”, ai cărei germeni considera că au și început să se manifeste în literatură, în
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
unui pozitivism pe care a încercat să îl atenueze prin comentarii detașate. Studiile din Argumente de istorie literară (1978) valorifică o sumă de inedite decisive pentru biografia lui Titu Maiorescu, V. Alecsandri, Ionică Tăutu, I. Popovici-Bănățeanul. Un volum intitulat Scriitori junimiști (1971) aduce contribuții utile la cunoașterea minorilor din societatea ieșeană Junimea, precum I. Pop-Florantin, Leon Negruzzi, Ioan Ianov, Anton Naum, autori a căror valoare, din necesitățile demonstrației, este uneori supralicitată. Ediția Documente literare junimiste (1973) include un număr mare de
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
I. Popovici-Bănățeanul. Un volum intitulat Scriitori junimiști (1971) aduce contribuții utile la cunoașterea minorilor din societatea ieșeană Junimea, precum I. Pop-Florantin, Leon Negruzzi, Ioan Ianov, Anton Naum, autori a căror valoare, din necesitățile demonstrației, este uneori supralicitată. Ediția Documente literare junimiste (1973) include un număr mare de inedite provenind de la aceiași minori. La Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979), lucrare din a cărei comisie de coordonare și revizie a făcut parte, M. a redactat aproape toate articolele referitoare la
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
a încerca să explice mentalitatea care a determinat opțiunile membrilor societății, considerate hotărâtoare pentru integrarea culturii și a literaturii române în spiritualitatea europeană modernă. Dar contribuția esențială a lui M. la cunoașterea aprofundată a junimismului este ilustrată de Critica literară junimistă (1864-1885) (1975). Lucrarea studiază structura sistemului critic elaborat de societatea ieșeană, privit atât în contextul epocii, cât și în acela al literaturii române de până la 1900. În viziunea autorului, Junimea și-a întemeiat critica literară pe un fundament cultural solid
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
funcții” (și bineînțeles abaterile de la acestea), Dan Mănucă e omul sistemelor bine conturate și având un statut autotelic. Ca să descifreze semnificații și să explice fenomene, exegetul închide și se închide în cercuri, evoluând concentric în demonstrații. MIHAI CIMPOI SCRIERI: Scriitori junimiști, Iași, 1971; Critica literară junimistă (1864- 1885), Iași, 1975; ed. (Principiile criticii literare junimiste. 1864-1885), Iași, 2000; Argumente de istorie literară, Iași, 1978; Dicționarul literaturii române de a origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Pe urmele lui Mihail Sadoveanu
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
acestea), Dan Mănucă e omul sistemelor bine conturate și având un statut autotelic. Ca să descifreze semnificații și să explice fenomene, exegetul închide și se închide în cercuri, evoluând concentric în demonstrații. MIHAI CIMPOI SCRIERI: Scriitori junimiști, Iași, 1971; Critica literară junimistă (1864- 1885), Iași, 1975; ed. (Principiile criticii literare junimiste. 1864-1885), Iași, 2000; Argumente de istorie literară, Iași, 1978; Dicționarul literaturii române de a origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Pe urmele lui Mihail Sadoveanu, București, 1982; Lectură și interpretare
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
având un statut autotelic. Ca să descifreze semnificații și să explice fenomene, exegetul închide și se închide în cercuri, evoluând concentric în demonstrații. MIHAI CIMPOI SCRIERI: Scriitori junimiști, Iași, 1971; Critica literară junimistă (1864- 1885), Iași, 1975; ed. (Principiile criticii literare junimiste. 1864-1885), Iași, 2000; Argumente de istorie literară, Iași, 1978; Dicționarul literaturii române de a origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Pe urmele lui Mihail Sadoveanu, București, 1982; Lectură și interpretare. Un model epic, București, 1988; Liviu Rebreanu sau Lumea
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Al. Brătescu-Voinești, București, 1997; Perspective critice, Iași, 1998; Pelerinaj spre ființă. Eseu asupra imaginarului poetic eminescian, Iași, 1999; Opinii literare, București, 2001. Ediții: Scrisori către G. Ibrăileanu, I, pref. Al. Dima și N.I. Popa, București, 1966 (în colaborare); Documente literare junimiste, Iași, 1973; Iacob Negruzzi, Jurnal, tr. Horst Fassel, pref. edit., Cluj-Napoca, 1980; Constantin Sporea, Memorii, Iași, 2001 (în colaborare cu Horst Fassel). Traduceri: Stetson Kennedy, Operațiunea Anti Ku-Klux-Klan, Iași, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al.
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
în colaborare); Documente literare junimiste, Iași, 1973; Iacob Negruzzi, Jurnal, tr. Horst Fassel, pref. edit., Cluj-Napoca, 1980; Constantin Sporea, Memorii, Iași, 2001 (în colaborare cu Horst Fassel). Traduceri: Stetson Kennedy, Operațiunea Anti Ku-Klux-Klan, Iași, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Iacob Negruzzi, Jurnal, tr. Horst Fassel, pref. edit., Cluj-Napoca, 1980; Constantin Sporea, Memorii, Iași, 2001 (în colaborare cu Horst Fassel). Traduceri: Stetson Kennedy, Operațiunea Anti Ku-Klux-Klan, Iași, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Sporea, Memorii, Iași, 2001 (în colaborare cu Horst Fassel). Traduceri: Stetson Kennedy, Operațiunea Anti Ku-Klux-Klan, Iași, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George, „Critica literară junimistă”, VR, 1975, 11; Florin Faifer, „Argumente de istorie
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Fassel). Traduceri: Stetson Kennedy, Operațiunea Anti Ku-Klux-Klan, Iași, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George, „Critica literară junimistă”, VR, 1975, 11; Florin Faifer, „Argumente de istorie literară”, CRC, 1978, 40; Dicționarele literare și locul
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]