754 matches
-
are o sută de pagini, ori ai scris o poezie care are o pagină, ele reprezintă un tot, ai terminat și-ncepi una nouă”7. Interesant e că, o sută de ani mai devreme, același era punctul de vedere al junimiștilor 8 ieșeni. Prin asemenea declarații, Florin Iaru pare că vrea cu tot dinadinsul să confirme destule dintre capetele de acuzare la care au recurs neprietenii lunediștilor. Declinându-și elanurile mistice, etalându-și lipsa de fior metafizic, pronunțându-se, în fine
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
creația surprinzătoare a lui Creangă în lumea în care apare și de mai târziu. De spectacolul receptării se ocupă Constantin Trandafir în prima secțiune a cărții sale, urmărind felul în care Creangă a fost văzut în timp, mai întâi de junimiști , primii săi cititori și descoperitori, în fond, și apoi de seriile de cititori și comentatori din mai bine de un secol până azi. Va reaminti, în această primă secțiune, principalele teze formulate în legătură cu Creangă în diferite perioade, nu o simplă
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
să-i contureze pregnant făptura. Primul o face N. A. BOGDAN, în necrologul apărut la câteva zile după înmormântare, susținând că lumea Iașului îl remarcase mai întâi ca „orator iubit și popular” prin adunări electorale, unde trecea ca „vajnic adversar al junimiștilor”, după care Eminescu a văzut în el un talent „neinfluențat de valurile civilizației” și l-a dus la întrunirile literare de la „Junimea”. Menționează primul că datorită intervenției sale la primarul Pogor teatrul de păpuși a lui Hanganu a primit permisiunea
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
de civilizație atins de Țările Române, după cum evoluția acestuia punctează exemplar acomodarea cu valorile Occidentului. Însuși felul în care înțelegeau condamnații să-și asume recluziunea (variind de la spaima convulsivă până la o relaxare aproape mondenă) e, la rigoare, pilduitor. Dacă fostul junimist G. Panu a pus în act o serie întreagă de tertipuri pentru a evita arestarea (fuge din țară, apoi, ales deputat, revine, e, spre surprinderea lui, închis, pentru ca într-un final să fie grațiat de Carol), alții, nu puțini, și-
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
e rândul fostului director, Al. Tzigara Samurcaș, să se adreseze cititorilor săi, la despărțire, Încredințat fiind că „vechea foaie junimistă” nu trebuie „să apună”, ci, dimpotrivă, merită să „pună În evidență cuvenită Împlinirea semicentenarului de la dispariția dintre noi a luceferilor junimiști Mihai Eminescu și Ion Creangă”, apoi, În 1940, a unui secol de la nașterea lui Titu Maiorescu - „sufletul Întregii mișcări”, având „conștiința Împăcată a datoriei Împlinite de-a lungul celor 15 ani de grele Încercări, editoriale mai ales, pe care le-
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
de unde vin. Mă voi strădui să fiu la Înălțimea cerută, nu vă voi dezamăgi. Am Însă o obiecție, o rezervă, una singură: nu sunt de acord cu modalitatea de până acum În privința transferului conducerii. știu că acest fapt Îl hotărau junimiștii vechi, ca și În cazul de azi, se consemna Într-un procesverbal, se dădeau sugestii etc. Eu nu mă Împac cu această practică, eu pretind independență Întreagă, fără niciun fel de tutelă, cu obligația fermă În ceea ce privește să păstrez spiritul Junimii
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
consum/ să construiască mașini să extragă petrol/ de ce să fiu eu cel care alunecă înapoi la stadiul primitiv” (p. 23). În sfârșit, o problemă pare să aibă Andrei Dósa și cu fetișizarea ciclurilor în volumele de poezie. (O aveau și junimiștii, care le considerau mai degrabă o scuză pentru bucățile mai puțin izbutite). În această privință, dezacordul e dintre cele mai subtile, căci American Experience conține, totuși, trei grupaje: American Experience (care ar fi fost scris chiar acolo, dincolo de Ocean), Ultimul
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
unde directoare mai era încă Maria Delavrancea, soția scriitorului și a marelui orator, pe care o admiră și o îndrăgește. Restul corpului profesoral i se pare antipatic. Mai toate profesoarele sunt fete bătrâne, acrite. Viitoarea directoare, Elena Rădulescu-Pogoneanu, soția cunoscutului junimist, elev al lui Titu Maiorescu, era autoritară și mereu ironică. S-ar putea spune, cu vorbele lui Bacovia, că liceul a fost pentru Lucia un fel de ,cimitir al tinereții sale". Și nu e chiar de mirare, întrucât avea un
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
că actul proclamării regatului să fie opera unui guvern de uniune națională, să exprime, cu alte cuvinte, voința întregii națiuni. În acest sens, I. C. Brătianu îi prezența lui P. P. Carp, în martie 1881, propunerea constituirii unui asemenea guvern. Cu toate ca junimiștii înclinau să fie de acord, propunerea premierului s-a lovit de refuzul conservatorilor care, pe lângă condiționarea participării la un asemenea guvern cu atribuirea unor posturi importante formațiunii lor politice (Lascăr Catargiu urmând să devină președintele Senatului), nu puteau uită nici
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Linia puternic conservatoare pe care L. Catargiu o imprimă partidului, unitatea de vederi asupra politicii externe (și unii și alții împărtășeau apropierea României de Puterile Centrale) și, nu în ultimul rând, ambiția deosebită a lui P. P. Carp, făceau că junimiștii să se apropie de liberalii guvernamentali. Ei primiseră, de altfel, mai multe mandate în Parlament, unde făceau o "opoziție leala" (adversarii îi spuneau "miluita"). Distanțarea liberalilor moderați de cei guvernamentali începe să se concretizeze în primăvara anului 1883, când are
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
politice erau obligate să caute a-și mari baza electorală, această situație se făcea resimțită doar la orașe, situația țărănimii, din punct de vedere al implicării politice, rămânând, ca și până atunci, practic nesemnificativă. Anul 1885 aduce cu sine decizia junimiștilor de a se alătura "Opoziției unite". În acest fel, opoziția extraparlamentara dobândea și un sprijin parlamentar. P. P. Carp rămânea rezervat față de această decizie, continuând o politică de înțelegere cu liberalii guvernamentali. Lipsă acută de cadre cu experiență în conducerea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
primul rând din cauza lipsei de unitate ce se regăsea printre membrii opoziției. Existau astfel, mai multe fracțiuni, toate animate de dorință schimbării lui I. C. Brătianu, dar acționând de pe poziții diferite. Erau conservatori în afara Parlamentului (L. Catargiu) și conservatori în Parlament (junimiștii), erau liberali în afara Parlamentului (G. Vernescu și radicalii) și liberali în Parlament (D. Brătianu și tinerii disidenți)10. Din acest motiv, desi urmăreau un țel comun, acțiunile opoziției nu căpătau consistentă. Anul 1887 se scurge fiind dominat de acțiuni de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
pe de altă parte "Opoziția unită" era un amalgam de forțe ținute la un loc doar de dorință îndepărtării lui I. C. Brătianu și nu reprezentau o alternativă la guvernare (important de precizat faptul că, deși se raliaseră acțiunilor "Opoziției unite", junimiștii încă nu erau întru totul de acord cu politica dusă de L. Catargiu). Pe de altă parte, nici tinerii conservatori de la "Epoca" nu agreau politică dusă de președintele conservator. În aceste condiții regele, care dorea că puterea să fie preluată
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
unde directoare mai era încă Maria Delavrancea, soția scriitorului și a marelui orator, pe care o admiră și o îndrăgește. Restul corpului profesoral i se pare antipatic. Mai toate profesoarele sunt fete bătrâ-ne, acrite. Viitoarea directoare, Elena Rădulescu-Pogoneanu, soția cunoscutului junimist, elev al lui Titu Maiorescu, era autoritară și mereu ironică. S-ar putea spune, cu vorbele lui Bacovia, că liceul a fost pentru Lucia un fel de "cimitir al tinereții sale". Și nu e chiar de mirare, întrucât avea un
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
în ținutul Neamțului, unde savantul entomolog avea una dintre cele mai complete colecții de fluturi din lume. În literatura sa epistolară evocă cu talent și minuțiozitate acest topos care l-a impresionat încă din momentul descinderii. Epistolele trimise profesorului și junimistului Constantin Meissner (1854- 1942) conțin informații, mărturii și evocări privitoare la familia lui Aristide Caragea, la acest fermecător și binecuvântat loc de meditație, la oamenii din sat și de pe moșie și, mai ales, la lecturile și cercetările pe care le
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
de critică prin care se ilustrează acesta. Am tot dat, cu alte ocazii, exemple din seria coincidențelor neîntâmplătoare pe care Cazimir le-a detectat: lamentourile amoroase ale lui Rică Venturiano, provenind dintr-un poem al lui C.D. Aricescu, ironizat de junimiști; farsa destinului pe care-o trăiește inventatorul de plagiate Caion, vinovat el însuși de un plagiat din Baudelaire; și altele asemenea. Astfel de descoperiri au mai mult decât o valoare arheologică. Fiindcă pune exemplar în scenă o metodă de lucru
Caragiale față cu actualitatea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4205_a_5530]
-
Belfast, Dublin Pub), etajul având întrebuințări multiple. Între acestea se numără și organizarea de petreceri și cursuri festive. Cea mai cunoscută petrecere care a avut loc în fosta casă a bardului Beldiman a fost aniversarea din 24 octombrie 1876 a Junimiștilor. Spiritul Jockey-Clubului a reînviat la Iași după mai mulți ani. Parcarea Casei de Cultură a Studenților reunește în fiecare seară pasionați de automobile cu mai mulți sau mai puțini cai-putere.
Amintirea Jockey-Club [Corola-blog/BlogPost/95077_a_96369]
-
a exponențialității. Tânărul critic și istoric literar stabilește că, de fapt, posteritatea lui Creangă începe odată cu răsunătorul succes din 1876, când scriitorul citește la "Junimea" - Moș Nichifor Coțcariul. Succesul a "răsunat" imediat și la București, de unde Titu Maiorescu îi scria junimistului Anton Naum: "...Aud despre o frumoasă nuvelă a d-lui Creangă, a(le) cărui scrieri în genere sunt o adevărată îmbogățire a literaturii noastre. Fă bine, spune-i să-mi trimeată pentru 5 zile manuscriptul nuvelei și îl voi remite
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
democrației, de parcă s-ar fi referit în mod special la ,,Conu Leonida față cu reacțiunea,,. Care sunt avantajele într-o Republică? se întreabă Leonida ținând în fața Efimiței, soția sa, un discurs esopic, o adevărată poliloghie. „Nu numai leafa , va remarca junimistul Ibrăileanu, și pensia , i le va respecta, nu numai că el visează că nici datoriile nu ai voie să le plătești în republică , dar tot, fiecare cuvânt, fiecare gest al acestui decrepit respiră același egoism. Când conu Leonida zugrăvind Efimiței
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
ce va confunda revoluția cu „lăsata secule”, impresionat de ceea ce seara citise la gazetă, face teoria revoluției în budoar, peste papucii acestuia, Ibrăileanu, și mai miop, își va mai trage încă o pereche de galoși, căci te și miri cum junimistul, cu toată alura lui de mare critic al vremii, nu a observat cum în Boborul lui Caragiale întregul Ploiești foșcăie de Neceeaevi și Bacunini magnetizați, ce visează la mult așteptatele zori ale frăției mondiale. Nota Bene: Culmea ironiei, orașul de
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
fost rostit de Grigore Ventura, prim redactor la ,,Adevărul”. Trecem pe lângă acest disurs improvizat care-i elogia opera, amintind doar frazele: ,,Acel ce zace aici înaintea noastră n-a fost al nimănui, ci al tuturor românilor. Nici noi conservatorii, nici junimiștii, nici liberalii n-au dreptul a revendica pe Eminescu, ca fiind numai al lor” De la biserică, cortegiul pleacă spre cimitirul Bellu pe următorul traseu, urmat de o mare de oameni: Universitate-Calea Victoriei-a coborât pe Calea Rahovei, a urcat câmpia Filaretului
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
plecat la Văratic. Părăsirea Bucureștiului îi făcu bine căci, după moartea poetului, lumea începuse s-o arate cu degetul ca singura cauză a nefericirii lui, urmare a colportărilor a fel de fel de legende, una mai năstrușnică decât alta de către junimiști. Din București a luat trenul către Pașcani, apoi diligența până la Târgu Neamț. Se instală la mitocul Fevroniei Sârbu din chinovia Filioarei și se odihni prima noapte. A doua zi i se pregătiră două camere lângă Biserica Sfântul Ioan, lângă fântâna
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
fost rostit de Grigore Ventura, prim redactor la ,,Adevărul”. Trecem pe lângă acest disurs improvizat care-i elogia opera, amintind doar frazele: ,,Acel ce zace aici înaintea noastră n-a fost al nimănui, ci al tuturor românilor. Nici noi conservatorii, nici junimiștii, nici liberalii n-au dreptul a revendica pe Eminescu, ca fiind numai al lor” De la biserică, cortegiul pleacă spre cimitirul Bellu pe următorul traseu, urmat de o mare de oameni: Universitate-Calea Victoriei-a coborât pe Calea Rahovei, a urcat câmpia Filaretului
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
tradiției. Progresul trebuie să respecte ceea ce înlocuiește. Marile momente culturale și politice românești s-au desfășurat sub patronaj ideatic occidental (Corifeii Școlii Ardelene studiază la colegiul „De propaganda Fide” din Roma și la Universitatea din Viena; pașoptiștii români sunt francofoni; junimiștii sunt educați la Universități germane; statul român, în formula sa monarhică, este întemeiat prin aducerea unui Rege dintr-o dinastie occidentală - Carol; marile personalități interbelice cultivă relații privilegiate cu literatura și cultura franceză). Toate curentele noastre literare și cu mixtul
DE SINCRONISM... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367582_a_368911]
-
și trist, nemuritor ... Doina Butnaru - Poetului cel Sfânt Eminule din Ipotești, Un Sfânt al neamului ne ești, Pentru poporu-ți ai murit Și pentru limba ce-ai iubit. În casa veche-a Lui Pogor Ești așteptat cu drag și dor, Iar junimiștii te așteaptă Să vă-ntâlniti ca altădată ... La bojdeuca din Țicău Să vii să stingi amarul rău, Pe Sărărie să revii Și-n Iașul plin de nostalgii. Să urci aleea din Copou, Să fii Alesul vechi și nou, Când astăzi totu
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]