758 matches
-
literare are drept cauză și activitatea politică a celor mai mulți dintre membri, începută încă în 1866, continuată cu alegerea ca deputați, din 1871, a lui T. Maiorescu, I. Negruzzi, N. Gane, Gh. Racoviță, P.P. Carp și Th. G. Rosetti. Cu timpul, junimiștii se constituie într-un grup politic independent, reușind să participe la formarea câtorva guverne fie în colaborare cu diverse partide, fie singuri (1888-1889, 1900-1901, 1910-1913). Adepți ai unui liberalism moderat, cu unele atitudini conservatoare, junimiștii s-au arătat ostili oricărei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Th. G. Rosetti. Cu timpul, junimiștii se constituie într-un grup politic independent, reușind să participe la formarea câtorva guverne fie în colaborare cu diverse partide, fie singuri (1888-1889, 1900-1901, 1910-1913). Adepți ai unui liberalism moderat, cu unele atitudini conservatoare, junimiștii s-au arătat ostili oricărei revoluții sociale, condamnând nu relațiile de tip capitalist, ci pătrunderea lor-pe care o considerau grăbită-în România. Partizani ai monarhiei constituționale, ei au susținut măsurile politice adoptate de Carol I, inclusiv politica de apropiere de statele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Unele, alcătuite, traduse ori prelucrate de T. Maiorescu sau de I.G. Meșotă, au și apărut sub egida Societății care, cumpărând o tipografie, a putut să imprime lucrări de T. Maiorescu, P. Paicu, N. Culianu ș.a. Preocupați îndeaproape de chestiuni didactice, junimiștii au înființat o școală care, sub numele Institutul Academic, a funcționat între 1866 și 1879, având printre profesori pe T. Maiorescu, A.D. Xenopol, M. Eminescu, P. Paicu, I.M. Melik, V. Burlă. O formă eficace de răspândire a ideilor junimiste a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
România jună” din Viena, precum și a redactorilor ziarului transilvănean „Telegraful român”. O contribuție deosebită la răspândirea junimismului în Transilvania i-a revenit „Tribunei”, atâta timp cât s-a aflat sub conducerea lui I. Slavici. Apartenența, pentru o scurtă perioadă (1866-1875), a unor junimiști marcanți (Maiorescu, Negruzzi, Pogor, Rosetti) la Loja masonică ieșeană nu a avut vreo influență asupra activității culturale a J. Dacă a avut numeroși membri și aderenți, J. a numărat însă și mulți adversari, majoritatea proveniți din rândurile celor pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Maiorescu, a cărui puternică individualitate a constituit un liant al întregii grupări. Încă de la înființare J. a arătat predilecție pentru problemele actualității. O mare atenție a acordat teoriilor lui Charles Darwin, pe care le-a popularizat prin „prelecțiuni”. În general, junimiștii s-au situat pe pozițiile evoluționismului englez și german și, mai puțin, pe cele caracteristice pozitivismului francez, prin prisma cărora au preluat și unele elemente ale criticismului lui Kant. Fără a-i accepta întru totul sistemul, au fost totuși înrâuriți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
filosofia lui Schopenhauer. Atitudinea lor filosofică a fost întotdeauna pusă în slujba intereselor culturii naționale. Orice problemă luată în discuție avea în vedere necesitățile actualității și păstrarea specificului național. Considerând că generația de până la 1848 a creat cultura română modernă, junimiștii erau de părere că între 1848 și 1870 s-a produs o ruptură adâncă între cultura tradițională și cea modernă, explicabilă prin adoptarea unor „forme” occidentale nepotrivite „fondului” românesc. De aici și calificarea culturii românești contemporane drept „formă fără fond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
conținutul național. Acolo unde J. a avut însă un rol decisiv în trasarea unei noi orientări a fost literatura. Societatea nu a avut o concepție estetică proprie, ci una eclectică, optând pentru principiile verificate de timp ale diverselor școli literare. Junimiștii manifestă o tendință accentuată spre realism și, în parte, spre un clasicism pedagogic. J. are o funcție net critică, acțiunile ei fiind destinate exclusiv aprecierii literaturii române contemporane, din ale cărei necesități s-a născut și ale cărei cerințe le-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
ortografice, reușind să impună, prin Maiorescu, un sistem de scriere care, îmbunătățit de autorul lui în câteva rânduri, se află la baza ortografiei actuale. Continuând campania începută de Al. Russo și concomitent cu V. Alecsandri, A.I. Odobescu și B.P. Hasdeu, junimiștii s-au opus latinismului, contribuind, într-o măsură hotărâtoare, prin studiile și articolele lui Maiorescu, Quintescu, Negruzzi, Lambrior, la înlăturarea lui. Reunind membri din toate ținuturile locuite de români, J. a combătut provincialismele și a militat, în același timp, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Quintescu, Negruzzi, Lambrior, la înlăturarea lui. Reunind membri din toate ținuturile locuite de români, J. a combătut provincialismele și a militat, în același timp, pentru impunerea normelor limbii române literare moderne, singurele capabile să asigure unitatea limbii. În criticile lor, junimiștii acordau o deosebită atenție limbii, fiind intransigenți față de orice exces neologic și recomandând graiurile populare drept sursă de îmbogățire a expresivității. În general, junimiștii se remarcau în scrierile lor prin corectitudinea, proprietatea și sobrietatea exprimării. Supunând unei examinări severe literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
pentru impunerea normelor limbii române literare moderne, singurele capabile să asigure unitatea limbii. În criticile lor, junimiștii acordau o deosebită atenție limbii, fiind intransigenți față de orice exces neologic și recomandând graiurile populare drept sursă de îmbogățire a expresivității. În general, junimiștii se remarcau în scrierile lor prin corectitudinea, proprietatea și sobrietatea exprimării. Supunând unei examinări severe literatura vremii, critica junimistă a îndrumat-o spre respectarea unor principii artistice clare. Ironia fină, caricarea defectelor și atacul global constituiau procedee favorite, mânuite cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
XI; Ornea, Junimismul; Leon Volovici, „Adversarii” Junimii (1867-1887), ALIL, t. XIX, 1968; Junimea. Amintiri, studii, scrisori, documente, I-II, îngr. și pref. Cornel Regman, București, 1971; Marcea, „Convorbiri”; Documente literare junimiste, îngr. și introd. Dan Mănucă, Iași, 1973; Junimea și junimiștii. Scrisori și documente inedite, îngr. și introd. Ion Arhip și Dumitru Vacariu, Iași, 1973; Dan Mănucă, Critica literară junimistă, Iași, 1975; ed. 2 (Principiile criticii literare junimiste), Iași, 2000; Al. Zub, Junimea. Implicații istoriografice, Iași, 1976; Dicț. lit. 1900, 473-476
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
eseu, pe care cu modestie aș putea-o denumi teză de doctorat în filosofie practică, esoterism, misticism și hermeneutică rosicruciană. Piatra unghiulară, cheia de boltă masonică este întâlnită în literatură sub diferite forme, exemplu fiind punguța cu doi bani a junimistului Creangă. În ambele cazuri este necesară intervenția avatarică solară pentru găsirea și recuperarea acestei chei sacre. Simbolic, toate poveștile cuprind o căutare a Graalului, atât la Frații Grimm, cât și la Ispirescu, Creangă sau Perault. Labirintul era asemuit în vechime
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Cârlova, V. D. Păun (care debuta aici sub numele Basile Dimitrescu) și mai puțin cunoscuții G. Al. Zamphirolu, G. Ionescu-Munte, G. Mulțescu, P. Angelescu, N. Georgescu, L. Pușcariu. Poezii populare culese în Macedonia au tipărit I. Fotianu, I. Santo și junimistul I. D. Caragiani. Lui D. Bolintineanu i se publică Viața lui Cuza și un fragment din Doritorii nebuni, iar lui V. Alecsandri - spiritualul Dicționar grotesc, care a stârnit atâtea nemulțumiri, îndreptate în egală măsură împotriva autorului și a revistei. Repertoriul bogat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285222_a_286551]
-
adevărate analize, în care cel ce aderase încă din 1878 la Junimea se delimitează, politicește, de Titu Maiorescu sau de P. P. Carp, susținând programul liberal. Deși își începuse cariera de ziarist politic în 1881 la o gazetă apropiată de junimiști, „România liberă”, B. Delavrancea o continuase din 1885 în oficiosul liberal „Voința națională”. El are la D. ocazia de a-și perfecționa uneltele de analist și pamfletar politic: scrie practic număr de număr cel puțin un articol, începând cu acelea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
reproșează lui Caragiale precaritatea repertoriului, atitudinea față de marii actori (C. Nottara, Șt. Iulian, Aristița Romanescu), chiar unele imprecizii în materie de administrație sau de protocol. Această adevărată campanie, într-o oarecare măsură îndreptățită, va continua până când Caragiale, după căderea guvernului junimist, își va da demisia. Și notele referitoare la ultimele zile ale lui Eminescu ori la moartea sa, sobre, irizate de o emoție reală, par a fi scrise de autorul lui Hagi-Tudose. Se republică, de asemenea, la 1 iulie 1889, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
favorizat apariția unui "spirit al veacului", numit saeculum, după Tacit; o totalitate de condiții materiale și morale ale vieții popoarelor europene. Legea sincronismului cere integrarea tuturor societăților într-o formă de civilizație, după modelul societății mai evoluate. Spre deosebire de T. Maiorescu, junimistul care critica preluarea de forme culturale străine, E. Lovinescu susținea necesitatea împrumutului de forme care, la rândul lor, creează premisele pentru un fond autohton original. Este vorba de "trăirea în același spațiu sufletesc" european. Sincronizarea este necesară pentru a evita
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Societății Junimea: 1. Etapa 1863-1874 are un caracter critic și polemic, manifestat în domeniul limbii, al literaturii și al culturii; se organizau "prelecțiuni" populare pentru educarea maselor; se punea problema alcătuirii unor antologii de poezie românească pentru promovarea autorilor importanți; junimiștii propuneau unificarea limbii române literare prin înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin și prin normarea limbii; 2. Etapa 1874-1884 întâlnirile Junimii au loc la București, dar revista Convorbiri literare rămâne la Iași; se consolidează o nouă direcție în literatura română
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rol decisiv în privința noii orientări în literatură prin introducerea spiritului critic și afirmarea principiului estetic în judecarea operelor literare. Deviza societății era: "Intră cine vrea și rămâne cine poate" și a avut ca punct de plecare generația de la 1848. Numărul Junimiștilor creștea considerabil ; își propuneau întâlniri săptămânale, "prelecțiuni populare", editare de reviste și ziare, înființarea unor tipografii și a unor institute de învățământ. În Convorbiri literare au publicat scriitori din toate cele trei provincii românești. Junimea se orienta spre realism și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unor principii teoretice în analiza valorii operei literare. Junimea n-a fost o societate cât o comunitate, "un curent al renașterii noastre literare" (Tudor Vianu). Semnificativă este "structura junimistă" care are trăsături distinctive: a. spiritul filosofic este legat de cultul junimiștilor pentru gândirea abstractă; principiile orientează gustul; b. spiritul oratoric vizează adaptarea formei la conținut (ideea trebuie să-și găsească expresia adecvată); era necesară revigorarea spiritului oratoric compromis de retorica pașoptistă și de frazeologia politică și parlamentară; c. gustul clasic și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
abstractă; principiile orientează gustul; b. spiritul oratoric vizează adaptarea formei la conținut (ideea trebuie să-și găsească expresia adecvată); era necesară revigorarea spiritului oratoric compromis de retorica pașoptistă și de frazeologia politică și parlamentară; c. gustul clasic și academic al junimiștilor impune un anume tip de sensibilitate artistică; ei admiră modelele clasice și rămân indiferenți față de tendințele novatoare, din epocă (T. Vianu); d. ironia asociată spiritului filosofic a luat forma unui scepticism schopenhauerian, care la Maiorescu s-a cristalizat în complexul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
avea dreptul să conteste vreo acțiune de-a sa. Nici măcar Maiorescu. Înfeudarea morală trecuse. Tribuniștii stăteau de ceva vreme în rele relații cu Maiorescu și cu cercul său. Așteptaseră să primească sprijin material înainte de intrarea lui Slavici în temniță, dar junimiștii, deși la putere, nu o făcură. Maiorescu îi cere socoteală lui Slavici și cu privire la orientarea lor politică. Cu ori fără voia d-voastră declară Slavici într-o scrisoare către Maiorescu "junimist" azi mai are și un înțeles politic, și e
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sprijin material înainte de intrarea lui Slavici în temniță, dar junimiștii, deși la putere, nu o făcură. Maiorescu îi cere socoteală lui Slavici și cu privire la orientarea lor politică. Cu ori fără voia d-voastră declară Slavici într-o scrisoare către Maiorescu "junimist" azi mai are și un înțeles politic, și e cestiune de onestitate să vă mărturisesc că în înțelesul acesta noi, deși amici literari ai "junimiștilor" de peste Carpați, nu suntem "junimiști". Credem însă că e de prisos să vi-o spun
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lor politică. Cu ori fără voia d-voastră declară Slavici într-o scrisoare către Maiorescu "junimist" azi mai are și un înțeles politic, și e cestiune de onestitate să vă mărturisesc că în înțelesul acesta noi, deși amici literari ai "junimiștilor" de peste Carpați, nu suntem "junimiști". Credem însă că e de prisos să vi-o spun aceasta, deoarece o știti demult 236. Distanța dintre cei doi crește și mai mult deoarece, în câteva editoriale de la începutul anului 1890 (nr. 4 nr.
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
voia d-voastră declară Slavici într-o scrisoare către Maiorescu "junimist" azi mai are și un înțeles politic, și e cestiune de onestitate să vă mărturisesc că în înțelesul acesta noi, deși amici literari ai "junimiștilor" de peste Carpați, nu suntem "junimiști". Credem însă că e de prisos să vi-o spun aceasta, deoarece o știti demult 236. Distanța dintre cei doi crește și mai mult deoarece, în câteva editoriale de la începutul anului 1890 (nr. 4 nr. 5), Slavici îl prezintă pe
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
epocii, adunate ulterior în volumul Cronici glumețe (1891). Deși nu mai era membru al Junimii, X. nu i-a contestat unele principii literare, pe care a căutat să le răspândească. Pe plan politic însă a fost un adversar neîmpăcat al junimiștilor, împotriva cărora a scris numeroase pamflete, pline de trivialități. Între 1885 și 1888 a fost șef de cabinet al lui I. C. Brătianu, iar din 1895 deputat, senator și, scurt timp, ministru (1912-1913). A condus în 1904-1916 revista „Le Mouvement économique
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290680_a_292009]