1,059 matches
-
cum este descris de Vladimir Colin: „ "Mândru și demn până la excentricitate, eroul moare ca un simbol intransigent al independenței, iar romantica lui figură continuă să impresioneză peste ani, stăruind în conștiința cititorului..."” . Romanul începe cu proiectata nuntă a Mioriței, fiica jupânului Colț, cu logodnicul ei, Nicolae Deac, paznic de pădure, și se sfârșește cu săvârșirea nunții, la care participă toate personajele, mai puțin nefericitul boier Radu Gorj. Deși nu se află în prim-planul acțiunii, Miorița (în ediția franceză Miorita) e
Miorița lui Jules Verne () [Corola-website/Science/314188_a_315517]
-
din plasa Sărata a județului Buzău și era compusă din cătunele Agudu, Clinciu și Vernești, cu o populație totală de 710 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și două biserici, dintre care una este biserica Buna Vestire, zidită de jupân Jipa și Stanciu Vernescu în perioada 1714-1721, în timpul domniilor lui Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat în Țara Românească. În acea perioadă, pe actualul teritoriu al comunei, mai funcționau și comunele Valea Teancului (la poalele dealurilor, către Merei), Gura Nișcovului (pe
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
1408 — însă cea veche, nu cea care se mai vede și astăzi și care a fost ridicată de Neagoe Basarab — Glavacioc, care fusese dăruită cu două sate în Teleorman și Strugalea, neidentificată încă în teren, ctitorie a boierilor Baldovin logofătul, jupân Șerban, Radul al lui Stan și jupân Gal. La acestea se mai adaugă biserica de la Brădet și prin tradiție cele de la Scoreiu și Rășinari. P. P. Panaitescu presupune că mai exista o mănăstire și în Țara Făgărașului, căci aici este
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
se mai vede și astăzi și care a fost ridicată de Neagoe Basarab — Glavacioc, care fusese dăruită cu două sate în Teleorman și Strugalea, neidentificată încă în teren, ctitorie a boierilor Baldovin logofătul, jupân Șerban, Radul al lui Stan și jupân Gal. La acestea se mai adaugă biserica de la Brădet și prin tradiție cele de la Scoreiu și Rășinari. P. P. Panaitescu presupune că mai exista o mănăstire și în Țara Făgărașului, căci aici este menționat „Stanciul egumenul”. În vremea lui Mircea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
hrisovul de danie, un document din vremea lui Neagoe Basarab (1514) menționează: "„unde și prea cinstitul [...] străbunul nostru Mircea voievod a înnoit ctitoria, pe care a făcut-o Țara Românească”". Chiar și boierii făceau danii către această mănăstire: în 1413 jupân Aldea logofătul dăruiește satul său Cireașov, de lângă Slatina. În timpul domniei lui Mircea, ulterior cuceririi Vidinului de către turci (în 1396), moaștele Sf. mucenițe Filofteia au fost aduse în țară și așezate la Biserica Domnească Sf. Nicolae din Argeș. Mai târziu, acestea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
era formată din satele Românești și Pușcași, avea 794 de locuitori, o școală și o biserică datând din 1792. Comuna Tătărani era formată dintr-un singur sat, având 683 de locuitori, o școală și o biserică zidită la 1744 de jupân Gherghiceanu și jupâneasa Joița și renovată în 1830. Pe teritoriul acestei comune se afla și un eleșteu pe pârâurile Recelea și Calda, eleșteu amenajat de Cotman Vel Mihalache Cornescu, care se ocupase și de renovarea bisericii în 1830. Satul Ghighiu
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
Sâtlani”: "„A binevoit Domnia Mea cu a sa bunăvoință, cu inima mea curată și luminată și am dăruit această atotcinstită și cu frumoasă față și preacinstită, care este deasupra tuturor cinstelor și darurilor, această de față poruncă a domniei mele, jupânului Stoica Naneș și vărului lui, Tatomir și nepoților lui, Manea și Stoica [...], ca să le fie satele anume: jumătate din Sâtlani și Râușorul tot și Copăcelul tot și la Voila jumătate și Ucea toată, să le fie de ocină și ohabă
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
barem al prețurilor. eu părăsind țara în 1980 când el era în vârful scării Până într-o zi când, intrând la Ruleta ca de obicei într-o nomenclaturii comuniste. marți, țăranii au spus nemulțumiți: Nici nu știu dacă mai trăiește. Jupâne, nu luăm de la dumneata, că uite Hora Dar aș dori să trăiască țărănească vinde america-pânza albă pentru cearceafuri, fețe Să vadă cât rău a făcut celor ce l-au primit cu brațele de masă, etc.-cu 50 de bani mai
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
pe seama tribunalelor. Clopotnița bisericii, în forma actuală, a fost construită în jurul anilor 1930, prin contribuția lui Mitriță Baciu, din satul Fundu Văii, ginerele lui Ilie Pâslaru. Pe unul din clopotele mici este inscripționat textul; „"Acest clopot s-au făcut de jupânul Pătcu Bogdănesc la biserica dum(isale) 1806"”. Inscripția conduce la presupunerea că acest clopot ar fi fost adus de la biserica din Bogdănești. Pe clopotul mare al bisericii este scris ; „"Acest clopot s-au făcut prin osârdia și cheltuiala ieros(hi
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat, 1997 „5 iulie” de Lansford Wilson, regia Elliot Swift (piesă în limba engleză), 1995 „O Trilogie Antică” după Euripide și Seneca, regia Andrei Șerban, 1990 Activități în afara TNB Roluri în teatru Teatrul de Comedie Jupânul - „Eu când vreau să fluier, fluier” de Andreea Vălean, regia Sorin Misirianțu, 2000 Teatrul Odeon: „Richard al III-lea” de William Shakespeare, regia Mihai Măniuțiu , 1993 „Trupa pe butoaie”, regia Victor Ioan Frunză , 1994 Teatrul Act: Bob - „Chelnerul mut” de
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
nișă boltită săpată în peretele sudic. Pe mormântul său se află o piatră de marmură frumos sculptată, pe care se află următoarea inscripție în limba slavonă: Această piatră de mormânt și-a împodobit-o pentru dânsul și în timpul vieții sale Jupân Toader mare logofăt ca să fie pe mormântul său, în zilele Domnului Petru Voievod, unde singur și-a pregătit mormântul și a trecut în lăcașul de veci în anul 7047 luna ianuarie"" (1539). Soția ctitorului, Anastasia, a fost înmormântată într-o
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
se adăpostească de ploaia torențială care izbucnise în actul III al piesei care se juca în aer liber, în grădina de la Palazzo Grassi. Publicul a rămas pe loc, țintuit sub ploaie, hohotind și aplaudând în delir fiecare replică a lui jupân Conciano - Birlic, deși nu cunoștea limba în care se juca piesa. A fost strălucit în piesele de teatru "D-ale carnavalului", "Conu Leonida față cu reacțiunea" și "O scrisoare pierdută" de Caragiale, "Avarul" și "Burghezul gentilom" de Molière, "Bădăranii" de
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
din plasa Sărata a județului Buzău și era compusă din cătunele Agudu, Clinciu și Vernești, cu o populație totală de 710 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și două biserici, dintre care una este biserica Buna Vestire, zidită de jupân Jipa și Stanciu Vernescu în perioada 1714-1721, în timpul domniilor lui Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat în Țara Românească. În perioada interbelică, în 1925, satul Vernești era chiar reședința plășii Nișcov, din care făcea parte comuna, care avea în total atunci
Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/316743_a_318072]
-
biserică demult s-a terminat. Aceasta și Mihaiu, fiul lui Ioanăș, a început-o din piatră. Mihaiu a murit. Sărăcin și fiul său Fărcașu și nepotul său Iancu și mama lui Sărăcin, Mărghita, și jupnița sa, Dorca, și a lui jupân Mihai, Anca, au terminat biserica în numele Sfinților Apostoli Petru și Pavel, în luna iulie 21, văleat (?)". Textul, reprezentând o cronică inedită a construcției, are meritul de a releva efortul ctitoresc al familiei Sărăcin din Sălașul de Sus, ce mai importantă
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
normal și bun la suflet, ceilalți îl judecau ca fiind „om sucit”. Scrisă din perspectiva societății, povestea relevă variatele nedreptăți pe care le-a suferit personajul principal de-a lungul vieții, de la învățătorul care își schimba permanent cerințele absurde, la jupânul căreia i-a fost ucenic și care îl obliga să care greutăți mari pe gheață și apoi îl apostrofa pentru că a căzut, la soția care l-a înșelat și în cele din urmă l-a înmormântat din greșeală, crezându-l
Cănuță, om sucit () [Corola-website/Science/300012_a_301341]
-
de 80 de goroduri-cetăți și locuri întărite. În jurul celor mai importante goroduri au apărut și primele formațiuni prestatale, având în frunte diverși conducători locali. O inscripție slavonă, datată din 943 și descoperită lângă comună Mircea Vodă(Constanța), îl menționează pe jupânul Dimitrie. O altă inscripție târzie datată din 992 , descoperită la mănăstirea rupestră de la Basarabi-Murfatlar din Constanța, îl pomenește pe jupânul Gheorghe. Scriitoarea bizantină Ana Comnena afirmă că la sfârșitul secolului XI existau trei formațiuni teritoriale dobrogene cârmuite de Tatos, Sestlav
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
frunte diverși conducători locali. O inscripție slavonă, datată din 943 și descoperită lângă comună Mircea Vodă(Constanța), îl menționează pe jupânul Dimitrie. O altă inscripție târzie datată din 992 , descoperită la mănăstirea rupestră de la Basarabi-Murfatlar din Constanța, îl pomenește pe jupânul Gheorghe. Scriitoarea bizantină Ana Comnena afirmă că la sfârșitul secolului XI existau trei formațiuni teritoriale dobrogene cârmuite de Tatos, Sestlav și Sată. Din secolul XII, într-o diplomă a lui Asan al II-lea, este pomenită Țara Cavarna. Țara Distrei
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
petrol, sunt murdar, put ca un șobolan din canalul de scurgere. Dar ce-are a face! Se află aici din belșug tot ce inima și burta își poate dori, un adevărat rai pentru niște bătrâni pehlivani ca mine. Mă înțelegi, jupâne: trai bun, găini și puiculițe pe deasupra, slavă Domnului! Te îmbrățișez prietenește, Alexis Zorba, șobolan din canalul de scurgere»”". Romanul "Zorba Grecul" a fost scris de Kazantzakis pe insula Eghina (aflată la o oră și jumătate de portul Pireu). Primul popas
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
-l pe Neagoe din Breaza aflat la Brașov pentru negoț. Același Neagoe este prezent și în Hrisovul Domnesc datat în 27 mai 1510, semnat de Vlad cel Tânăr, care menționa: „Am dăruit domnia mea, acest de față hrisov, prea cinstitului jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui, să le fie Breaza toată”. În anul 1711, domnitorul Constantin Brâncoveanu a confiscat toată averea ce se afla în posesia lui Gheorghe și Toma Cantacuzino, ca urmare a trădarii acestora în timpul războiului ruso-turc
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
publică și primele zece povestiri din Les Cent contes drolatiques colligez ez abbayes de Tourayne par le sieur de Balzac pour l’esbattement des pantagruelistes et non aultres (Cele o sută de povești znovoase adunate și rânduite din Tourayne de jupânul de Balzac spre hlizirea pantagrueliștilor și nu a altora). În toamna aceluiași an pleacă împreună cu capricioasa doamnă de Castries spre Italia. Se opresc mai întâi la Aix-les-Bains, apoi în octombrie la Geneva. În Geneva speranțele amoroase ale lui Balzac sunt
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
pronaos. Pictura din pronaos este compusă din două ansambluri principale: Ușa de la intrarea în pronaos împarte tabloul ctitoricesc pictat aici în două părți: la stânga și pe peretele de nord sunt pictați o serie de membri ai familiei lui Matei Basarab: jupân Barbu și jupânița Calia - fratele și sora domnitorului, jupân Vâlsan - un văr al domnitorului, jupânița Stanca - probabil o nepoată de vară a lui Matei Basarab, având lângă ea pe jupân Stancu - unul dintre fiii domnitorului, mort în copilărie. La dreapta
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
principale: Ușa de la intrarea în pronaos împarte tabloul ctitoricesc pictat aici în două părți: la stânga și pe peretele de nord sunt pictați o serie de membri ai familiei lui Matei Basarab: jupân Barbu și jupânița Calia - fratele și sora domnitorului, jupân Vâlsan - un văr al domnitorului, jupânița Stanca - probabil o nepoată de vară a lui Matei Basarab, având lângă ea pe jupân Stancu - unul dintre fiii domnitorului, mort în copilărie. La dreapta și pe peretele de sud sunt reprezentați ctitorii din afara
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
pictați o serie de membri ai familiei lui Matei Basarab: jupân Barbu și jupânița Calia - fratele și sora domnitorului, jupân Vâlsan - un văr al domnitorului, jupânița Stanca - probabil o nepoată de vară a lui Matei Basarab, având lângă ea pe jupân Stancu - unul dintre fiii domnitorului, mort în copilărie. La dreapta și pe peretele de sud sunt reprezentați ctitorii din afara familiei domnitoare: jupân Albu Cluceru și tatăl său Mitrea Pitarul, peretele de sud fiind ocupat de portretul primului egumen, Vasile, ținând
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
văr al domnitorului, jupânița Stanca - probabil o nepoată de vară a lui Matei Basarab, având lângă ea pe jupân Stancu - unul dintre fiii domnitorului, mort în copilărie. La dreapta și pe peretele de sud sunt reprezentați ctitorii din afara familiei domnitoare: jupân Albu Cluceru și tatăl său Mitrea Pitarul, peretele de sud fiind ocupat de portretul primului egumen, Vasile, ținând în mână un filacteriu care menționează contribuția sa la ridicarea bisericii și finalizarea pictării acesteia în 1649. Biserica Mănăstirii Plătărești, împreună cu biserica
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
nu are doar o valoare artistică deosebită, ci și una morală, zugravul Ioan din Deva redând aproximativ 30 de categorii de păcate din sfera inechităților sociale. Între tâlharii și ucigașii condamnați la chinurile veșnice ale iadului, pictorul îi enumeră pe „Jupânii care fac lege strâmbă”, pe ”Bogatul nemilostiv”, pe „împărații tirani”, pe ” Cei ce obijduiesc pe cei săraci” etc. Toate aceste nedreptăți au determinat, la scurt timp, izbucnirea celei mai mari răscoale țărănești din istoria Transilvaniei condusă de Horea, Cloșca și
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]