369 matches
-
epitaf - viața, neuitând elogierea prin ascendenți și prin urmași: Suptu această marmură zace țărâna jupânesei Stancăi Cantacuzénii, fata lui jupan Costandin den vechiu și împărătescu rod Cantacuzino, biv vel postelnic, a Doamnii Ilincăi, featii bătrânului Io[an] Șerban Basarab Voevod, jupâneasa lui jupan Papei Brâncoveanului biv vel vornic și mumă blagocestivului Domnu Io[an] Costandin B[râncoveanu] Basarab vod, carea, cu mari blândețe, cu multe milostenii și nespuse bunătăți trăind, și umplând vârsta ei de ani [66], den carii 44 văduvă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Viața femeilor în trecutul românesc, p. 100. 118. Anton Maria del Chiaro era de părere că „îndeletnicirea cea mai obișnuită a femeilor din țara Românească este țesutul. Războaiele de țesut se află în bordeie, de aceea pânza este foarte îngustă [...]. Fiecare jupâneasă ține roabe țigănci și alte fete, și toate acestea trebuie să lucreze necontenit, de cele mai multe ori în aceeași odaie cu stăpâna, la năframe, din care unele sunt lucrate cu flori de mătase și altele cu fir de aur. Acestea servesc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la năframe, din care unele sunt lucrate cu flori de mătase și altele cu fir de aur. Acestea servesc pentru a fi dăruite cu prilejul sărbătorilor sau a unei vizite de seamă, făcută mai ales de o față bisericească unei jupânese, și aceasta îi întinde năframa în același timp cât îi sărută mâna” (în Călători străini..., vol. VIII, pp. 379-380); vezi și Șarolta Solcan, Femeile..., p. 131. 119. Vezi Documente istorice slavo-române din țara Românească și Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ani, Tipografia cărților bisericești, București, 1938, p. 835. 183. DRH. A. Moldova, vol. II, doc. nr. 109. 184. Ibidem, vol. II, doc. nr. 68. 185. Ibidem, vol. II, doc. nr.121. 186. Ibidem, vol. II, doc. nr. 98. 187. „[...] jupâneasa Marica [Maria din Albești], când au fost în zilele Radului voevod, a doao domnie, ia au fost ucis doi copii de țigan, de-au murit den mâna ei. într-acéia, Radul vodă, domnia lui, au fost trimis de o au adus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
op. cit., p. 41. 465. Ibidem, pp. 42-43. 466. Ibidem, pp. 44-45. 467. Petru Caraman, op. cit., p. 95. 468. Ibidem, p. 97. 469. Monica Brătulescu, op. cit., pp. 261-262 470. Petru Caraman, op. cit., p. 97. 471. Monica Brătulescu, p. 260 („Asta-i jupâneasa”). 472. Ibidem, p. 262. 473. Vezi: Cursă-n casă Spuse ma-să: Spuse către maică-sa-re, - Maică, măiculeană mea re Lucru mândru ce văzuiu: Sub cetate-n cea livadă Joac-un june calu-i suru, Calu-i sur cam porumbatu, Cu trei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
am venit să chiem direpții, ci păcătoșii spre pocaianie și, iar: cine va veni cătră mine, nu-l gonescǔ afară” (vezi Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Editura Minerva, București, 1902, p. 105) 519. Aflată în pribegie la Brașov jupâneasa Elena (Ilina) a neastâmpăratului Stroe Leurdeanu (care va muri abia în 1679) își redacta acolo testamentul la 28 iunie 1655. Ea fusese nevasta vornicului Dragomir, dar își scrie diata în favoarea fiilor vitregi, care au avut grijă de ea în exil
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din poezia lui Aron Cotruș (Pătru Opincă, Invalidul), de un mare număr de schițe, nuvele și povestiri ale lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Frumoasa cea de piatră, Nestematele, Sub cireșul Miei, File dintr-un carnet, Pustnicul, Odihna de dincolo, Jupâneasa Clara, Meșterul grădinar, Visuri grele) sau de proza lui Ion Dongorozi (Dumerire), Gala Galaction (Iarna-i ici, vara-i departe), Emil Isac (Milioanele lui Wells), Eugeniu Sperantia (Flori, propagandă, flori... ), Paul I. Papadopol (Prin Câmpina) ș.a., incluse în „Foița «Vremii
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
femeii, mai apăsătoare în timpurile de demult. Un bărbat aprig la mânie, logofătul Bogdan Dragnea Merișanul, își terorizează nevasta, amenințând că o aruncă afară din casă dacă nu îi dăruiește, după cele câteva fete, și un fecior. Cuprinsă de disperare, jupâneasa Maria, îndemnată de slujnica Tudora, schimbă fetița pe care o naște cu pruncul atunci ivit pe lume al unei țigănci. Soi rău, puradelul devine un june destrăbălat, care o hărțuiește, cu gând păcătos, pe biata Crisanda, copila nedorită de tătâne
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
berbant, dramă... urmată de poezii noi, București, 1867; Călătorii la Ierusalim în sărbătorile Paștelui și în Egipt, București, 1867; Alexandru Lăpușneanu și După bătaia de la Călugăreni, București, 1868; Ștefan Gheorghe Vodă sau Voi face doamnei tale ce ai făcut tu jupânesei mele, București, 1868; Viața lui Traian August, fondatorul neamului românesc, București, 1869; Viața lui Cuza Vodă, București, 1869; Cartea poporului român, București, 1869; Idele, București, 1869; Nepăsarea de religie, de patrie și de dreptate la români, București, 1869; Poezii din
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
botezasem Nae. Mă întâlneam cu el când se termina dejunul; după ce masa era strânsă, mă duceam tiptil-tiptil să aștept la gaura de lângă ușă, unde îl descoperisem cu un an înainte, căutând vreo firimitură uitată; îl chemam, terorizată să nu vină jupâneasa să-i tragă cu mătura-n cap. Nae sosea, iar eu, cu pâinița în mână, îi dădeam prânzul. Seara, Miți, motanul, venea după mine, simțind trădarea. Trebuia să fiu cu ochii-n patru tot timpul. A durat vreo doi ani
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
botezasem Nae. Mă întâlneam cu el când se termina dejunul; după ce masa era strânsă, mă duceam tiptil-tiptil să aștept la gaura de lângă ușă, unde îl descoperisem cu un an înainte, căutând vreo firimitură uitată; îl chemam, terorizată să nu vină jupâneasa să-i tragă cu mătura-n cap. Nae sosea, iar eu, cu pâinița în mână, îi dădeam prânzul. Seara, Miți, motanul, venea după mine, simțind trădarea. Trebuia să fiu cu ochii-n patru tot timpul. A durat vreo doi ani
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
bărbătească. Scrisoarea, care avea să devină celebră, se nimerise, cine știe cum, la curtea marelui logofăt Radu Năsturel din Fierești, pe vremea când viitorul mare cărturar Udriște se ținea Încă, trăgându-și mucii și bâzâind, de fustele doicii și ale mamei sale, jupâneasa Despina, cu câțiva ani buni Înainte ca, buchisind Împreună cu frații săi Șerban, Cazan și Elina, să Învețe latinește de la un perceptor catolic din Occident și slavonește și grecește de la un călugăr din Rusia sau Ucraina. Marele logofăt, fără să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ORIZONTAL: 1) Munteanca din satul Măgura, de pe Tarcău, soția lui Nechifor Lipan, mama lui Gheorghiță și a Minodorei (Baltagul) - Mama vitregă a Lizucăi, rea, capricioasă, cu ifose, grecoaică din neamul Papazoglu (Dumbr ava minunată). 2) Mama răsfățatei Luiseta (Iluzia) - Pruncul jupânesei Aglaia (Frații Jderi). 3) Țăranul Ile din satul șipote , a cărui mamă a fost jefuită de pământ și de vacă de către perceptorul Macovei. Reîntors din armată fiul o va răzbuna (Paștele blajinilor). 4) Ioana Samson - Mama Vasilicăi și soacra lui
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
înmormînteze <giupîneasa> dar de unde o roată de călări sosită în spume de la Iași, îl luă pe sus, îl decapită scurt la Roman pe cine știe ce buturugă întîmplătore și-l lăsă să fie îngropat la un loc și în același timp cu jupîneasa lui...” Acesta e mare păcat, părinte, și cel care poruncește săvârșirea unui asemenea fapt se face vinovat de crimă în fața lui Dumnezeu... Am spus eu și nu m-am înșelat...Am spus că tu calci mai mult a călugăr decât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
eau scoteau în evidență liniile trupului până la cele mai ascunse detalii. Moda Galatée transforma rochia într-o veritabilă „draperie udă”, perfect mulată pe formele posesoarei. La Paris, femeile care adoptaseră moda asta erau numite les merveilleuses. Numai că boierii și jupânesele autohtone încă nu apucaseră să vadă așa ceva. Circulau doar zvonuri. Lumea vorbea pe ocolite despre goliciunile modei franțuzești, dar acum vedeau cu ochii lor. Deși soția consulului nu era chiar una dintre frumusețile răpitoare ale Parisului, primii vizitatori încremeniră lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
moștenit și-l păstrează, fiindcă e de ispravă. Muierea lui Dumitru a fost bucătăreasă la Pitești și deci știe să gătească perfect pentru boieri, iar fata cea mai mare, Ileana, s-a învățat a face serviciul în casă ca o jupâneasă de la oraș. Pentru alte nevoi, Dumitru s-a obișnuit să cheme oameni sau femei din sat. Totuși conacul nu-și capătă înfățișarea de viață decât rareori, când se adună mai mulți boieri. Numai atunci se înviorează curtea de oameni, de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
treizeci, treizeci și unu de ani. Să punem treizeci și doi de ani?... Mai întrebă o dată strada și numărul casei și le însemnă în agendă. - Care este, evident, închisă, reluă după un răstimp. - Da și nu. O femeie bătrână, Veta, jupâneasa mea de o viață întreagă, locuiește în două odăițe lipite de bucătărie. Ea păstrează cheile de la celelalte încăperi. - Probabil că există undeva un album cu fotografii; mai precis, cu fotografiile dumitale din tinerețe... - Sunt, toate, în sertarul de sus al
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
părea să cunoască atât de bine casa. Femeia îi răspunsese: „A, asta-i camera de zi de la parter, nu ții minte?“ și deschisese o ușă, arătându-i o altă cameră murdară, dezordonată, de care Alex își amintea că fusese cămăruța jupânesei. Alex se gândise cu ușurare „Da, asta e!“. Apoi, privind din nou, își dăduse seama că încăperea nu era cea pe care o cunoștea ea. George își scoase fulgarinul negru. Purta unul dintre costumele lui ușoare, cadrilate, cu vestă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
hangiță - “Mamă, da’ care-i partea mea din toată moștenirea asta?” Răspunsul hangiței te lasă fără replică: “Măi băiete! Vezi tu drumul ista cât îi di lung șî cât îi di lat? Tăt îi a’ tău!” Costică a priceput spusa jupânesei și a luat “drumul” Buciumului... N-a făcut, însă, prea multă cale pe cea arătată de “Coana Tincuța” și, ca un om cu multă glagorie, a deschis Restaurantul “La Doi Castani”. Doar la o aruncătură de băț de “Hanul Trei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
jalobe” trimise la Înalta Poartă de boieri cârcotași. Dacă voievozii pârâți nu erau maziliți, atunci cei ce se știau cu musca pe căciulă scăpau de sabie sau de ștreang doar prin fuga în țările vecine, luându-și în bejenie și jupânesele. ― Să auzim ce spune “giupâneasa Marie” . ― La 22 martie 1620, postelniceasa “giupâneasa răpăusatului Chiriței” scrie că a “venit din Țara Leșească în al optul(ea) an”... și a “dat... svintei măn(ă)stiri Vatoped la Svânta Goră”: satul Voșca, în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
țara Moldovei, le-au dat danie toate la Sfântul Mormânt, neavând feciori, care acele zapise mai nainte vreme nu s-au ivit până au trăit părinții, moșii noștri, ca să ne rămâie și nouă vreo lumină de înștiințare pentru părțile acei jupânese; iară acum, ivindu-se zapisele... și cerând... ca să dăm seamă la vremea aceasta, și stând noi la voroavă... așa am hotărât:... că de și am vrea să arătăm acele moșii ce va fi fost partea acei jupânese nu știm, de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru părțile acei jupânese; iară acum, ivindu-se zapisele... și cerând... ca să dăm seamă la vremea aceasta, și stând noi la voroavă... așa am hotărât:... că de și am vrea să arătăm acele moșii ce va fi fost partea acei jupânese nu știm, de vreme că bătrânii noștri s-au trecut; să stăm împotrivă cu gâlceavă iarăși n-am putut de blestăm, fiind închinate bisericii; numai aceasta am aflat mai bună, ca să împăcăm cu sfinția sa părintele patriarhul, să dăm o moșie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cumenac Nici piciorul de nădrag. 258 {EminescuOpVI 259} 332 Pipalaca Mulge vaca, N-are oală De buratul laptelui Sare-n vârful gardului, Și de dorul smîntînei Sare-n fundul fântânei. 333 Pițigușul taie lemne, Pupăza le cară-n casă; Bună ziua, jupîneasă! Rața Mătură casa, Rățoiul Duce gunoiul, Două cioară, Duc la moară, Doi cioroi Aduc napoi, Două rațe Spală mațe. 334 Unde fugi pin ramuri verzi, Gangure, gangure? Vei în lume să te perzi, Gangure gangure? Dar de fugi, tu mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să-l folosești pe Mirciulică. Îți face adeseori servicii asemănătoare, dar nu te sfătuiesc. Urmele dinților lui rămân în-ti-pă-ri-te pe hârtie. O altă soluție ar fi să umezești fundul tăvii cu cești murdare și să lipești biletul. Așa fura bani jupâneasa aceea negricioasă când aveai lume la poker. Venea cu tava udă și o punea ca din întîmplare peste bancnote servind băuturile. Câștiga în fiecare seară câteva mii de lei. Ai prins șmecheria și te distrai grozav... Nu-ți recomand însă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
moarte al tuturor caprelor de prin împrejurime, badea Vasile, cumătrul lupul, un lup viclean și chitros la suflet cum nu există pe lume. De l-ai putea stoarce, ar curge atâta pelin dintr-însul, încât ai amărî tot pământul. Bună ziua, jupâneasă! Ce vânt te aduce pe-aici? Apoi cum ce, cumetre? Am venit și eu să cumpăr de ale gurii sămi hrănesc feciorii, că-s bărbați în toată firea și au nevoie de putere, să se apere de tine, mârșavule! Ha
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]