370 matches
-
Ilisafta are toate boalele cunoscute și necunoscute. Candachia și Cristea se potrivesc în grandomania lor nevinovată se laudă mai ales pentru ce au ei toate bune, frumoase și scumpe. Nevasta lui Dămian înțelege că, în familie, trebuie să menajeze pe jupâneasa Ilisafta și, în consecință, își menajează bună voința ei. Ionuț fuge dela Brăila cu ajutorul a două fete turcoaice, pe care le duce apoi în adăpost la o sfântă mănăstire. Acolo găsește o familie care se duce să așeze pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
28 M 29 J 30 V 1 S 2 D 3 L 4 M 5 M 6 J 7 V 8 Hotin Vlaicu Neamț Arbure Suceava Șendrea C. Albă Hărman I. Când Simion-Păr-Negru, comis, devine tată și o asistă pe jupâneasa sa, comisoaia și isprăvniceasa și alte moașe, cu știință de rânduielile vechi. II. Comisoaia vrea numaidecât să așeze în căsnicie pe Ionuț, despre care lucru vorbește cu comisul cel mare, carele se împotrivește; unde starostele Căliman dovedește diplomație, nefiind nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
are misiune la Brăila pentru boierii care au trimis scrisoare insultătoare lui Vodă Ștefan. Și prinde pe unii și-i aduce la Vodă. Cum operează pribegii malorusieni aici cu Mihu și Ionuț (trădarea) Ce ispravă face Ionuț, că aduce plocon Jupânesei Ilisafta o fată furată și i-o depune pe cuptor. Mai mare poznă nu se poate, mai ales când dumneaei are gând să-l însoare cu alta. La urmă se împacă și cu asta și se ajunge și cu părinții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ei și s-au dus în munte cu harmasarii, tocmai la Ieslele lui Vodă, și au ajuns la apa Bistriței. Cum trimit pe Tatar să dea știre lui Onu și Nicoară. Cum Gheorghe Tataru aduce pe cneaghina dela călugărie plocon jupânesei Ilisafta. VII. Ziua cea grea dela Războieni. D 30 oct. D 1 Ian. D 6 nov. 8 Ian. 13 " 10 Ian. Marți 20 " D 15 27 " D 4 Dech 11 27 Marți 18 Sf. Ștefan 25 J. a ascultat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sa, trăiește încă. La 20 August 1469 Ștefan e în vârstă aproape de 40 bătălia dela Lipinți ani Jder Manole Păr-Negru Părnegru Părnegru Păr-negru (r.t) poreclit Jder Mere-acre Părnegru (r.t.) Copii Simion Păr-Negru (r.t.) Cristea Soția lui Manole jupâneasa Ilisafta Nicodim a lui Cristea: Pascalina Dămian Ionuț jderul cel mititel Pe scurt războiul cu Radu Țepeluș? femeile lui Radu Laiotă Basarab Laiotă Șandrea? ce cumnat? Războiul lui Uzun și Caraiman Știri dela Crâm și dela Mangop Racova Moloșag în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
soru-sa Caî și cu frații lor au vîndut partea lor ce se va alegi din sat din Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt, drept 5 ughi. Leat 7200 [1692], un zapis de la Anghelușea, fata lui Dumitru vel vameș, jupîneasa lui Simin neguțătorul au dat danie tot sat[ul] Hilipeni dum[i]sale lui Manolachi Rusăt biv vel sugeru, cu tot locul și cu mori și cu siliște și cu heleșteie și cu vii care ești iscălit și răp[ă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
praful, i-au adus un pantalon de copil, rupt și cu pete suspecte. Mâncarea le venea pe o masă de lemn infectă, fără șervet și cu un tacâm ruginit. Soldatul descuia ușa, asista la aducerea tăvii și o încuia după ce jupâneasa o punea pe masă. Nici laptele, nici apa de la mine nu le-a văzut. Chiar la closet se ducea cu santinela. De la noi n-a primit nici o știre și o singură dată am avut [știri] de la dânsul, când a trecut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a mea, alături un salon și alte două mici. Două erau destinate Liei, spre groaza proprietarei de a vedea un copil în salonul în care nu părea că a intrat vreodată cineva. După ce m-am instalat puțin, ajutată de Dumitra, jupâneasa mamei pe care mi-a dat-o ca mai credincioasă, m-am dus să iau masa cu maica stariță. Mi-a îngăduit această favoare numai pe două zile, trebuia să organizez ceva și nu știam cum, căci de cumpărat nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pentru îngrijirile lui. D. Kadenbach, la poliție, mi-a prelungit concediul. Atunci l-am văzut pe acel mon stru care nu putea vedea o femeie la el în cabinet fără să-i facă propuneri. Nu s a sfiit nici cu jupâneasa pe care am trimis-o după actele necesare. La terminarea curei cu dr. Fessler, dr. Elias, care îmi îngrijea urechile, mai ceru opt zile. Se întorsese din concediu căpitanul Jelkmann, șeful internaților civili, om subțire și cumsecade, magistrat la Frankfurt
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bâțâia din cap, destul de misterios, fiindcă nu ai fi putut interpreta mișcarea asta ca fiind una de aprobare sau de negare. Tot cam la aceleași răstimpuri ofta. Deodată, ușa se deschise și prin ea pătrunse madam Săvulescu, amica lui Băși, jupâneasa de la "pătrunjelistică", neobosita și agasanta șefă a Milenei. Și asta afișa o meclă foarte preocupată: "Te-au informat și pe tine?" "Ce?", se holbă moșul ca sculat brusc din somn. "Te-au anunțat și pe tine de dezinsecție și deratizare
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să vorbești cuviincios!", se oțărește cucoana. "Ia te poftesc să nu-mi faci tu mie educație, fă! Dispa'i dân fața mea și să vii cu-n doctor că iese halimai mare cu mine!" "Poate chem poliția", se ține tare jupâneasa. "Io îți zic încă o dată, cu frumosu', să chemi, dreacu', un doctor. Că al'fel, să moară nepoatile mele, dă nu te fac dă reanimare direct." "Care-i problema, domnu'?", se implică în discuție cel în costum alb, sesizând că
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Duminica cea Mare, Zi de sfântă sărbătoare, Ș-ai să fi d-o soacră mare. Lui Corbea, pecetluit Cu cinci litre de argint, Fată mare i-am găsit, Frumoasă cum nu e-n lume, Ș-o cheamă, babo, pe nume Jupâneasa Carpena, Adusă din Slatina, Numai din topor cioplită, Și din bardă bărduită, Pe la vârf cam ascuțită, Pe la mijloc e strujită, La tulpină văruită, Pentru Corbe-al tău gătită. Babo, am mai îngrijit Lăutari de i-am tocmit, Lăutari de București, Pe
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
care se înfurie, spunând: "Ci taci, maică, la naiba, Că așa e femeia: Poale lungi și minte scurtă, Judecată mai măruntă, Cap legat, inima-ncinsă Și de minte necuprinsă. Eu ți-am zis duminică, Tu mi te-ai dus sâmbătă. Jupâneasa Carpena, Adusă din Slatina, Nu mi-e, maică, soția, Ci-mi este, maică, țeapa Să mă cunune cu ea, Sărăcuț de viața mea. Lăutarii cine-mi sînt? Vulturii ce zboară-n vânt Cu penele zugrăvite, Cu boturi de pietre scumpe
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vodă...”; „Iar doamna lui Neagoe vodă [Basarab] și Theodosie, fie-său, ducându-se la țarigrad, acolo au murit și ea și feciorii ei”; „De acest domn [Ștefan cel Tânăr] scriu moldovenii că l-au omorât doamnă-sa (zăii, de treabă jupâneasă moldoveancă, să-și omoare bărbatul)”; „până l-au băgat în Ciceu, cetatea lui [a lui Petru Rareș], unde era doamnă-sa Elena, cu fiii lui, Iliaș și Ștefan, și fiică-sa Ruxanda...”; „Și doamnă-sa Elena, fiind sârbă, fată dă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe o iapă, domnul [Alexandru Ilieș], la Brăila și doamnă-sa la Giurgiul...”; „Zic unii să să fie culcat Ștefan vodă [Gheorghe] cu doamna [a lui Vasile Lupu] să-și întoarcă aceaea ce făcuse Vasilie vodă de să culcase cu jupâneasa lui, în boierie”; [Grigore I Ghica, în a doua domnie] „au trimis pă Sturzea spătar, cumnatu-său, de au adus pă doamna de la Vinețiea...”; [turcii] „temându-se de o primejdie ca aceasta” [hainire] „au poruncit domnului să-și trimiță doamna cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ruxandra, fata lui Vasilie vodă”; (Duca Vodă își logodește fiica, pe Catrina, cu Ștefan, fiul lui Radu Leon, cu „mare veselie”, „multe ospeți”, „multe jocuri”, cu „pehlivani de cei ce joacă pă funii” „strâns-au toată boerimea țărăi, cu toată jupâneasele și au întins corturile în deal dăspre Mihai vodă...”; un proiect nereușit - „Numai mâhnire avea [Duca Vodă] pentru fie-sa Catrina, care fusase mai înainte logodită după Ștefan, feciorul Radului vodă Leon...” -, căci Vodă, viitorul socru, auzise că Ștefan „are
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ruxandra lui Alexandru Lăpușneanu („Decii, doamnă-sa au făcut sfat cu ceilalți, cu toții, că de să va scula, va face mari răutăți, ci l-au otrăvit și au murit”) sau soția lui Grigore I Ghica, care le-a uimit pe „jupâneasa” cu hainele ei apusene („Doamna era îmbrăcată în haine frâncești foarte frumoase”) când s-a întors acasă, dar care, odată întoarsă în București, a reintrat în „codul” locului: „deci au lepădat hainele acelea și au luat rumânești”. Altfel, ținte ale
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au fost tineri cu nevestele lor și cu féte mari...”; seimenii răsculați „sfintele veșminte făcutu-le-au muerilor și fételor chinteșă”; tot aceia „singuri își da muerile lor și copiii lor și rudele lor robi în mâinile turcilor”; „Iar pre jupânesele lor le muncea și le lua toată agoniseala” [Mihnea al III-lea Radu]; „și au robit turci, turcoaice, copii, de i-au adus în țară” [Mihai Viteazul într-o campanie sud-dunăreană]; ori stârnind persecuții sau compasiune când rămâneau fără sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ei se cred vii, dar femeile lor se cred văduve. De aceea îți zic: niciodată să nu te îmbeți, Doamne prealuminate...” 4) depășesc arareori categoria celor ce se aflau în vârful ierarhiilor sociale (am aflat două cazuri în Cronica Bălenilor: „Jupâneasa dar și copiii [lui Hrizea vistierul din Popești] rămâind în sărăcie iar nu i-au lăsat în odihnă, ci totdeauna în pază de slujitori se afla, zioa și noaptea și le cerea bani pen târg”; „ci pă Papa l-au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împlinirea riturilor ce însoțeau trecerea soțului mort în lumea de dincolo („duseseră-l la mănăstirea lor ot Mărginéni și acolo îl îngropară, făcându-i-se pogrebaniia și pamete mare cum se cade”), intervine pentru comutarea pedepsei lui Stroe Leurdeanul („Iar jupâneasa Elena și cu feciorii ei n-au vrut, ci s-au rugat la Antonie vodă să-l iarte de moarte și să ia cinul călugăresc, că va da el seamă înaintea înfricoșătorului județ”), suferă persecuțiile unor Voievozi ostili („unii la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni), domnițele Ancuța (cea care trăise experiența unei logodne nefericite cu un reprezentant al Movileștilor și se va mărita aici cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul) și Elena - Elina - Ilinca, slujitorii, câțiva boieri cu jupânesele lor, trei logofeți de cancelarie (Radu Șerban întreținea o corespondență intensă; scria în țară și în alte părți), un doctor (căci fostul Voievod era bolnav de gută), „der Leibhartz seiner Durchlaucht”, năimit în Austria, și - la fel ca Petru Șchiopul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Caplii, i Pătrașco, i Calotă, i Stan sin Socol dvornicul, și alții, meșița septembrie 1 deni. Și au făcut Alexandru-vodă, den jos de București, o mănăstire mare, hram Svetaia Troiță [...]56. Pătru-vodă Cercel sin Pătrașco-vodă [cel ce poruncise ca rămășițele jupânesei Caplea, soția marelui postelnic Ghiormea, să fie deshumate din schitul ctitorit de ea lângă dealul de la Mihai Vodă și să fie mutate la Mănăstirea Bolintin, căci boieroaica s-ar fi arătat o „pizmașă! - n.m.] au venit domn de la Poartă, întrând
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Hotin, în anul „7035 [1527], Ghernarie 14”. De la Ureche, știrea otrăvirii a ajuns la cunoștința Anonimului Bălenilor. Acesta o înregistrează în cronica sa, adăugându-i cuvenita maliție muntenească: „Scriu moldovenii că l-au omorât doamnă-sa (zeii, de treabă, jupâneasă moldoveancă, să-și omoare bărbatul!)”. Numai că „jupâneasa moldoveancă” era Stana, fiica cea mare a lui Neagoe Basarab, cu care Ștefăniță se căsătorise în iunie 1526, deci doar de un an. împiedicat să se însoare cu Ruxandra (făgăduită lui Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
De la Ureche, știrea otrăvirii a ajuns la cunoștința Anonimului Bălenilor. Acesta o înregistrează în cronica sa, adăugându-i cuvenita maliție muntenească: „Scriu moldovenii că l-au omorât doamnă-sa (zeii, de treabă, jupâneasă moldoveancă, să-și omoare bărbatul!)”. Numai că „jupâneasa moldoveancă” era Stana, fiica cea mare a lui Neagoe Basarab, cu care Ștefăniță se căsătorise în iunie 1526, deci doar de un an. împiedicat să se însoare cu Ruxandra (făgăduită lui Bogdan cel Orb, se pare, pentru Ștefăniță, cel născut
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu vederea faptul că unul din cei trei era „vasul lui Dumnezeu” și că, în esență, omorârea moldovenilor a constituit o crimă politică 145. Și Domnul și boierii avuseseră grijă, în poruncile lor dinainte de moarte, de soții: Doamna Candachia (Caterina), jupâneasa Magda, soția lui Ion Moțoc, și jupâneasa Marica, nevasta lui Drăghici Spancioc 146. Unul dintre cazacii care au tulburat domnia lui Petru Șchiopul (întrerupându-o chiar, între 18 noiembrie și 28 decembrie 1577147) a fost Ioan Potcoavă (era în stare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]