6,501 matches
-
la posibilitatea unei eventuale trimiteri în judecată, raportat la natura soluțiilor ce pot fi dispuse, conform art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, motiv pentru care apreciază că se impune instituirea unui tratament diferențiat în privința întinderii controlului jurisdicțional pe care îl poate realiza judecătorul de cameră preliminară în ceea ce privește plângerea împotriva soluției de clasare. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
căreia justiția este monopol al statului, în sensul art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede că aceasta se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, implicând o activitate de natură jurisdicțională, la finalul căreia este pronunțată o hotărâre obligatorie pentru părți și care este supusă executării silite în aceleași condiții ca hotărârea judecătorească. Astfel, este opțiunea legiuitorului să confere caracter de executorialitate unor acte de jurisdicție privată, având deplina competență constituțională
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
scop legitim, asigurând un echilibru între interesul colectiv și interesul personal, consideră că nu se aduce atingere dispozițiilor art. 53 din Constituție. Reține, totodată, că nicio dispoziție din textul criticat nu îl împiedică pe autor să formuleze plângere la organul jurisdicțional competent. De asemenea, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 333 din 24 mai 2016. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 august 2018, pronunțată în Dosarul nr. 25.869/3/2018, Tribunalul București - Secția I penală
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
În acest sens, reține că nu se încalcă accesul la justiție prin nereglementarea unei căi de atac împotriva măsurilor de punere în executare a controlului judiciar, atât timp cât inculpatul are la dispoziție formularea unei alte sesizări către un organ jurisdicțional competent. Invocă considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 333 din 24 mai 2016. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
și stabilității procesului. ... 47. În sprijinul definitivării competenței, inclusiv în căile de atac, este și configurarea dată motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă, care arată, încă o dată, că necompetența jurisdicțională de ordine publică poate fi motiv de recurs, însă doar în condițiile invocării necompetenței în condițiile legii, adică în termenul și condițiile prevăzute de art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 48. Per a contrario, dacă necompetența nu
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
civilă în această cale de atac (inclusiv prin raportare la norma de trimitere cuprinsă în art. 482 din Codul de procedură civilă). ... 84. Așadar, dacă sunt constituite secții ori complete specializate pentru prima oară la nivelul instanței de apel, formațiunea jurisdicțională este îndreptățită și obligată să își verifice competența materială procesuală proprie prin raportare la adevărata natură juridică a pricinii și, dacă este cazul, să își decline competența în favoarea secției ori completului competent în raport cu natura, obiectul ori valoarea
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
ce face obiectul sesizării se impune a fi observată jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, potrivit căreia, în cadrul competenței materiale, se va distinge între competența materială funcțională, stabilită după felul atribuțiilor jurisdicționale ce revin fiecărei categorii de instanțe (de exemplu, judecata în primă instanță, judecata în apel, judecata în recurs), și competența materială procesuală, care se stabilește în raport cu obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecății (a se vedea paragraful 16
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. Or, deciziile Curții Constituționale reprezintă un act jurisdicțional cu putere obligatorie, ale cărui efecte se produc numai pentru viitor. ... 42. Cum caracterul extrem al Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 a fost evidențiat abia prin Decizia Curții Constituționale nr. 358/2022, instanța de trimitere a considerat că se impune a
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
fundamentală. (Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, paragraful 75) ... 124. În plus, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că forța obligatorie ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care aceasta se sprijină (Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014), nefiind
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
stau la baza exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, atunci când este cazul, în dosarele în care Institutul este parte; ... f) reprezintă Institutul în fața instanțelor judecătorești, în toate cauzele în care este parte, precum și în fața organelor jurisdicționale, în limitele stabilite prin delegația dată de către director; ... g) transmite spre executare structurii organizatorice de specialitate hotărârile judecătorești; ... h) verifică și avizează, sub aspectul legalității, contractele ce urmează a fi încheiate de Institut, în urma demarării procedurilor de achiziție
REGULAMENTUL din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271036]
-
trebuie să fie expresia unor criterii și garanții concrete, predictibile și verificabile de către justițiabil. Preluarea de către colegiul de conducere al Tribunalului București a unei atribuții ce vizează ideea de iuris dictio a transformat această entitate administrativă într-una jurisdicțională, din moment ce colegiul de conducere a decis legala compunere a instanței, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil, în componenta sa esențială ce privește imparțialitatea completului de judecată. ... 8. Referitor la dispozițiile Legii nr. 544/2001, autoarea excepției
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
pe linie de specialitate fără confirmarea consilierului juridic îndrumător. Articolul 4 (1) Consilierul juridic stagiar împuternicit poate pune concluzii la judecătorii și la tribunale ca instanțe de fond, la organele de urmărire penală, precum și la celelalte organe cu activitate jurisdicțională. (2) Consilierul juridic definitiv împuternicit poate pune concluzii la instanțele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penală, precum și la toate organele cu activitate jurisdicțională. Articolul 5 (1) Consilierii juridici își exercită profesia în cadrul unităților militare unde
INSTRUCȚIUNI din 14 iulie 2009 (*republicate*) () [Corola-llms4eu/Law/271662]
-
fond, la organele de urmărire penală, precum și la celelalte organe cu activitate jurisdicțională. (2) Consilierul juridic definitiv împuternicit poate pune concluzii la instanțele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penală, precum și la toate organele cu activitate jurisdicțională. Articolul 5 (1) Consilierii juridici își exercită profesia în cadrul unităților militare unde sunt încadrați, subordonându-se nemijlocit comandanților/șefilor acestora. Consilierii juridici din Ministerul Apărării Naționale, indiferent de structura în care aceștia își desfășoară activitatea, sunt coordonați din punct de
INSTRUCȚIUNI din 14 iulie 2009 (*republicate*) () [Corola-llms4eu/Law/271662]
-
Direcția este structura specializată a Ministerului Apărării Naționale în domeniu și are, în principal, următoarele responsabilități: a) reprezentarea și apărarea drepturilor și intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naționale în raporturile cu autoritățile publice, instanțele de judecată, alte organe cu activitate jurisdicțională, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină; ... b) analizarea și avizarea, sub aspectul legalității, a proiectelor de acte normative specifice și a documentelor înaintate ministrului apărării naționale, care implică angajarea răspunderii patrimoniale
INSTRUCȚIUNI din 14 iulie 2009 (*republicate*) () [Corola-llms4eu/Law/271662]
-
ale șefului Direcției. Articolul 24 (1) Se deleagă șeful Direcției să exercite toate drepturile procedurale și să reprezinte Ministerul Apărării Naționale, precum și structurile care nu au personalitate juridică în fața instanțelor de judecată și a altor organe cu activitate jurisdicțională. (2) Structurile Ministerului Apărării Naționale care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiție de către Direcție, la cererea conducătorilor acestora și cu aprobarea șefului Direcției, pe baza împuternicirii semnate de conducătorul persoanei juridice reprezentate. Cererile de chemare
INSTRUCȚIUNI din 14 iulie 2009 (*republicate*) () [Corola-llms4eu/Law/271662]
-
aflați, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) , în coordonarea profesională a Direcției își desfășoară activitatea procesuală în domeniul de responsabilitate al acesteia referitor la reprezentarea intereselor Ministerului Apărării Naționale în fața instanțelor de judecată și a altor organe cu activitate jurisdicțională. (5) Consilierii juridici prevăzuți la alin. (4) asigură reprezentarea intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naționale în fața instanțelor de judecată, pe baza împuternicirii date de șeful Direcției și în coordonarea consilierilor juridici cu atribuții pe linie procesuală, în responsabilitatea cărora
INSTRUCȚIUNI din 14 iulie 2009 (*republicate*) () [Corola-llms4eu/Law/271662]
-
comunicat punctele de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. ... 28. Dosarul a avut stabilit primul termen de judecată la data de 3 mai 2023. Prin Încheierea din 27 aprilie 2023, Curtea, ținând seama de necesitatea desfășurării în bune condiții a activității jurisdicționale a Curții Constituționale, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 230 din Codul de procedură civilă, a dispus preschimbarea termenului de judecată de la data de 3 mai 2023 pentru data de 24 mai 2023, dată
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
5) coroborat cu art. 73 alin. (1) și (3) lit. h) din Constituție. Se invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 651 din 25 octombrie 2018, paragrafele 48-50, pentru a se susține că, în raport cu acestea, unicul act jurisdicțional care produce efectele unei legi penale de dezincriminare este decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. Se reține că rolul constituțional al Înaltei Curți de Casație și Justiție este prevăzut de dispozițiile art. 126 alin.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în vigoare, care face obiectul intervenției legislative, a fost declarată neconstituțională. Într-o atare ipoteză, Parlamentul este obligat ca, odată declanșată procedura de modificare a legii în vederea punerii sale în acord cu Constituția, să adopte normele care transpun actul jurisdicțional al Curții, eliminând viciile de neconstituționalitate constatate. Această obligație izvorăște direct din textul constituțional al art. 147 și impune Parlamentului un rol activ în procesul de constituționalizare a normelor legale, în acord cu deciziile instanței constituționale. Într-o interpretare contrară
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
acest sens, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 651 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018, paragrafele 48-50, pentru a se susține că, în raport cu aceasta, unicul act jurisdicțional care produce efectele unei legi penale de dezincriminare este decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. Se susține că deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
inventare la nivel local și central pentru identificarea terenurilor agricole și a terenurilor forestiere disponibile (păduri). Totodată, erau stabilite termene specifice și obligatorii pentru fiecare etapă administrativă a examinării acestor cereri de restituire. Legea prevedea, de asemenea, posibilitatea unui control jurisdicțional care să permită instanțelor interne să verifice legalitatea deciziilor administrative, dar și să acorde, dacă era necesar, restituirea sau despăgubirea solicitată. ... 142. De la intrarea sa în vigoare, legea a fost supusă mai multor modificări (peste 14 acte de modificare
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
17. Problema de interpretare a textelor de lege criticate, la nivelul practicii judiciare, nu se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție, iar pentru ca textele legale să poată forma obiect al controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 50 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271195]
-
prin lege specială în competența altor instanțe; ... k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști; ... ... 2. căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege; ... 3. orice alte cereri date prin lege în competența lor. ... Articolul 466 (1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
întâmpinare, intimata-reclamantă a invocat excepția inadmisibilității căii de atac, arătând că, în esență, inadmisibilitatea apelului declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de judecătorie, în ipoteza în care judecătoria soluționează o cale de atac împotriva hotărârii pronunțate de un organ cu activitate jurisdicțională, derivă din dispozițiile art. 466 coroborate cu cele ale art. 94 din Codul de procedură civilă. ... 20. De asemenea din anexa nr. 2 la Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 4/2016 rezultă că hotărârea emisă de SAL-FIN poate fi atacată
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
Judecătoria Brăila nu a soluționat cauza în primă instanță, în temeiul competenței materiale conferite de art. 94 pct. 1 din Codul de procedură civilă, ci a soluționat o cale de atac îndreptată împotriva hotărârii pronunțate de un organ cu activitate jurisdicțională. ... 21. În aceste condiții, calea de atac a apelului apare ca fiind inadmisibilă față de dispozițiile art. 466 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care stabilesc expres faptul că apelul nu poate avea ca obiect decât o hotărâre pronunțată
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]