193 matches
-
zi glorie, mărire, neatârnare, strălucite foloase materiale și morale, o nouă eră economică erau ascunse în răscumpărare? Câtă cheltuială de fraze din partea confraților roșii spre a ascunde ceea ce acum s-arată fățiș, că domiciliul juridic al Societății, va să zică supunerea sub jurisdicțiunea germană, era punctul cardinal împrejurul căruia tratau de un an de zile, încoronați cu cel mai deplin nesucces. Așadar opoziția care a spus pe toate tonurile că partea juridică a transacției este o adevărată aservire a avut dreptate, iar " Romînul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
finanțiar și economic știe oricine ce este acest proiect dezastruos, care încarcă cu mai bine de o sută de milioane sarcina statului. Din punctul de vedere politic el este o umilire monstruoasă, deoarece statul român se pune de bunăvoie sub jurisdicțiunea tribunalelor ordinare germane. Sânt oare și au curajul să se numească români și bărbați politici oamenii aceștia, banda aceasta de aventurari cari vor să pună vârf istoriei triste a celor trei ani din urmă dând milioanele țării pradă străinilor și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
liberei navigațiuni pe Dunăre prin o convențiune internațională. Căci în aceasta s-ar vedea mai mult garantată România decât în orice altă stipulațiune ce ar emana de la Comisiunea Europeană, care n-are în atribuțiunea ei de a face creațiuni de jurisdicțiune. De aceea d. Ionescu crede că ceea ce Adunarea are de făcut este să se adreseze la M. Sa în sensul de a asigura României interesele sale la Dunăre și a face ca opiniunile manifestate în Adunare în privința drepturilor țării în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Turciei, Constantin Efendi, declară că nu poate adera din parte 'și la opinia delegatului austriac că Comisia Europeană n-ar fi competentă a supraveghea și navigațiunea internă pe Rin. După opinia sa art. 15 al Tractatului de la Paris stipulează că jurisdicțiunea Comisiei Dunărene nu se întinde numai asupra gurilor, ci și asupra Dunării. Libera navigațiune pe Dunăre nu e creată prin tractate, ca cea de pe Rin, ci a existat de facto și a fost numai proclamată prin tractate. Deci trebuie a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pământean se însoară c-o evreică străină. 19. Prin căsătoria c-o evreică pământeană evreul străin nu cîstigă dreptul de-a se așeza în statele noastre. 30. În nici un caz rabinii și mai marii evreilor nu-și pot aroga vro jurisdicțiune sau dirigerea de moșteniri pupilare. 31. Evreilor străini nu le e permis a se așeza în statele noastre până ce nu vor fi câștigat dreptul de împămîntenire prusian. 32. La câștigarea drepului de pămîntenie nu pot ajunge decât după propunerea guvernământului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe individ, astfel putrejunea bizantină a îmbătrînit înainte de vreme pe poporul românesc. Într-adevăr, acum două sute de ani aflăm o mulțime de caractere ale evului mediu: aflăm pe jurați în chestii civile, ceva cu totul medieval, gratuitatea serviciilor publice, o jurisdicțiune limitată a proprietarilor mari pe pământurilor lor; dar caracterul esențial al feudalității e natura proprietății, lipsa proprietății de mijloc și a celei mici. Proprietatea răzășască nu era mică, din contra, mare. Era o moșie mare care se dăduse nu unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poate alege mult; cu toate acestea rămâne constatat că, precum întreaga noastră politică se face dincolo de graniță, tot astfel și informațiunile câte ne ating străbat mai întîi granița și după aceea se întorc în țară. Asupra conflictului cu Bulgaria, relativ la jurisdicțiunea consulară, citim în "Gazeta generală" din Augsburg următoarele: Se știe că între guvernul român și cel bulgar s-a iscat, acum câtva timp, un conflict asupra exercițiului jurisdicției consulare a consulului român din Varna, căruia i s-a opus tribunalul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bogate în bune rezultate decum promit a fi acuma. Cu toate acestea o sumă de interese economice și politice cari privesc pe amândouă țările în mod egal ar putea forma obiectul unor temeinice și cordiale înțelegeri. Cestiunea dunăreană, acea a jurisdicțiunii consulare în țările balcanice în genere, acea a legăturilor drumurilor de fier, apoi cestiuni de negoț, altele de drept comun se vor ivi unele după altele și nu vor putea fi dezlegate decât prin sincera dorință de-a da o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât într-o cheltuială de reprezentație mai mult ori mai puțin de prisos. Ia mai bine să vorbim de alte cestiuni, de adevărata politică esterioară, nu de China, Japonia și Porto-Rico. Ce s-alege din Arab-Tabia de ex., ce din jurisdicțiunea {EminescuOpXI 395} consulară în Bulgaria, ce din cestiunea Dunării? Politica noastră esterioară a trecut pîn-acuma din neizbândă în neizbândă. "Le Temps", ziar oficios francez, ne consiliează să ne băgăm la stăpân pe cât mai e timp; o conflagrațiune generală amenință pacea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întrebuințați, se deduce cota respectivă din cuantumul taxelor militare, după normele stabilite de Ministerul Finanțelor, pe baza comunicărilor făcute de cercurile de recrutare. Art. 9. Pe tot timpul efectuării muncilor de interes obștesc, evreii sunt supuși atât regimului, cât și jurisdicțiunii militare. Art. 10. Evreii sunt excluși, de asemenea, de la pregătirea premilitară, fiind obligați, în schimb, a plăti pe timpul celor 3 ani (de la 18 ani la 21 ani) taxa prevăzută pentru premilitari în legea asupra taxe lor militare datorate de evrei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
A, punctele 2 și 3. Art. 4. - Medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții evrei, chemați sub arme în condițiunile articolelor precedente, vor fi considerați, sub raportul comenzii, răspunderii pentru materialele ce au în primire, al ierarhiei, al disciplinii și al jurisdicțiunii, potrivit gradului cu care sunt asimilați. Art. 5. - Comandamentele, unitățile și formațiunile de serviciu ale armatei, sunt însărcinate cu executarea prezentei deciziuni. Dată în București, la 27 Ianuarie 1941. CONDUCĂTORUL STATULUI ROMÂN PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI și MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de articolul 570 din Codul Justiției Militare, pentru infracțiuni relative la pregătirea mobilizării, care le sunt de asemenea aplicabile. CAPITOLUL VI Dispozițiuni finale Art. 37. - Evreii chemați pentru nevoile armatei, sau pentru munci de interes obștesc, sunt supuși regimului și jurisdicțiunei militare, ca și militarii sub arme. Art. 38. - Toate abaterile dela prescripțiunile regulamentului de față se judecă și se pedepsesc potrivit dispozițiunilor prevăzute în Codul Justiției Militare, sau în orice alte legi speciale aplicabile militarilor. Art. 39. - Dispozițiunile cuprinse în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care se folosesc de munca evreilor, sunt obligate să prezinte pe acești evrei cercurilor de recrutare, cu tabele nominale în dublu exemplar, pentru a li se verifica situația și face mutațiile respective. j) Evreii întrebuințați la munca obligatorie sunt supuși jurisdicțiunii militare, conform art. 9 din D. L. Relativ la statutul militar al evreilor și art. 37 din regulamen tul acestui D. L. II. - Meseriașii evrei. 1. Se întrebuințează, în primul rând, pentru nevoile armatei, municipiilor, orașelor reședințe de județ și comunelor urbane unde
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de categoria din care fac parte, pe tot timpul cât ceilalți cetățeni români fac parte din elementele armatei. - Această muncă se execută în profitul Ministerului Apărării Naționale sau a instituțiilor de Stat. - Pe timpul executării muncii, evreii sunt supuși regimului și jurisdicțiunei militare. - Scutirea de muncă și de plata taxelor militare a foștilor ofițeri, subofițeri, maiștri și gagiști, proveniți din activitate. Aceștia pot fi folosiți potrivit specialității și gradului avut, pentru lucrări în folosul armatei. 2. Decretul Lege Nr. 2030/1941 (Regulamentul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreul va fi dat lipsă la apel, iar după a doua zi de lipsă va fi dat dezertor și comunicat C.T.B. pentru a se putea face formele de dare în judecata Curții Marțiale. Evreii întrebuințați la M.O. sunt supuși jurisdicțiunei Militare Conf. Art. 9 D.L. relativ la Statutul Militar al Evreilor Art. 37 din Regulamentul acestui D.L. Pentru Conformitate L.S. ss semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 274, dosar 4577, filele 372-372 bis. Document nr. 220 Nr. 2095
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sa spre Serbia, au trecut prin acest oraș. [6 august 1876] {EminescuOpIX 180} TURCIA ["UN NUMĂR DE COMUNITĂȚI SÎRBEȘTI... Un număr de comunități sârbești de la margine, în apropierea Vidinului, a trimis o delegațiune la Belgradcik, cerând să fie puse sub jurisdicțiunea guvernului împărătesc. Cererea li s-a acordat. În urmarea acestora 1 800 locuitori săteni au trecut granița și au fost primiți pe teritoriul turcesc, iar așezarea lor se va face cu cheltuiala guvernului otoman. Din Zaițar se scrie că acest
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orașului Korosi plecase spre întîmpinarea oaspeților la Grau. Pe cheuri se adunase o mulțime de oameni cari au salutat venirea oaspeților. Pe pod aceștia erau așteptați de capul lumei științifice, cu șeful biuroului statistic al Ungariei, d. Keleti, apoi capul jurisdicțiunei sub conducerea primarului al doilea, Kammermeyer, și reprezentanții presei. Toată primirea s-a făcut cu cea mai bună orânduială, iar pentru găzduirea oaspeților se luaseră de mai înainte măsurile cuvenite. 68 ofițeri ruși a fost internați în Pesta, însă, în urma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru limba scrisă trebuie luate în considerare și acele influințe istorice cari-au resistat tendinței de espulsiune și s-au conservat în limba vie. 2) Principii fundamentale din dreptul public al lui Barnuțiu sunt injuste din punctul de vedere al jurisdicțiunii moderne. Ele nu devin juste prin aceea că au fost profesate de un naționalist mare, ale cărui merite pe alt teren nu i-a venit nimărui în minte de-a le contesta. 3) Poezii urâte (Dongescu *, Bota, Grădișteanu, Macedonski, Costiescu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
breslele de lucrători, funcționari particulari și neînscriși [...] precum și uniunile lor”, adică organizațiile profesionale și muncitorești, instituite în timpul dictaturii lui Carol al II-lea. Cu Decretul nr. 4 012 din 10 decembrie 1940 sunt puse „sub regim de control, disciplină și jurisdicțiune militară” toate „instituțiile de stat sau particulare, precum și a întregului personal al acestora, care va fi socotit rechiziționat” (art. 1). Prin aceste măsuri, un adevărat carusel al decretelor-legi, generalul Ion Antonescu urmărea întronarea ordinii și disciplinei sociale și economice, respectând
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fost elaborat un regulament ce stabilea competențele și obligațiile autorităților române și internaționale aflate la Sulina. Astfel, conform prevederilor acestuia "s-au recunoscut primăriei urbei Sulina dreptul de a elibera permisiuni pentru exersarea profesiunei de barcagiu, care îi incumbă jurisdicțiune asupră-le pentru ori-ce contravențiune"952. O altă prevedere a acestui regulament stabilea: "(...) căpitanul portului Comisiunei nu va putea pe barcagii, de cât în urma eliberărei licenții din partea primăriei, desemnându-le și locurele unde vor trebui să staționeze în portu, spre
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
noastre din partea Prusiei. Noi datorim tuturor puterilor o egală considerațiune și, spre a proba respectul nostru pentru toate deopotrivă, nu putem tolera în România imixtiuni politice, jignitoare demnității noastre. 186 bucureștii de altădată XIV Presa va combate orice convențiuni pentru jurisdicțiunea consulară. Nu convențiuni se cer întru aceasta, ci simple declarațiuni de renunțare. Congresul protestează în contra stabilirii, în mai multe din orașele noas tre, de noi consuli austro-germani cari n-au existat niciodată, cari n-au nici o rațiune de a fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
29 mai. Vin, dară, frățește, a vă ruga să binevoiți, de vă este cu putință, să luați parte la ceremonia religioasă și înalt preasânția voastră, iar la caz de a nu putea veni să delegați doi frați episcopi din Eparhiile Jurisdicțiunii înalt preasânției-voastre, căci credem că e bine ca la această dureroasă ceremonie în unire să ia parte clerul din toată România Unită sub răposatul domn Cuza. Calinic al Moldovei“ Iată răspunsul mitropolitului primat: Presânției-sale Părintelui Metropolit al Moldovei și Sucevei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Judecățile pentru bunurile mobiliare boierești se fac la el. Ordonă hotarnicele. Toți curtenii sunt subt ascultarea lui. Poartă ca insignă un toiag verde placat cu os, vopsit în galben auriu. 3. Marele vornic al țării de jos are putere de jurisdicțiune asupra țării de jos, afară de procesele bunurilor boierești. Încasează veniturile stărostiei Bârladului. Poartă un toiag cu împletitură de aur pe fond albastru. 4. Marele vornic al țării de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și protopopi (seniores) din mijlocul națiunii lor, așa că aceștia să nu mai asculte de episcopii și de protopopii sârbi și valahi. S-a și pus fundamentul unei episcopii calvinești pentru români, iar comitatul Făgărașului s-a sustras în totalitate de sub jurisdicțiunea eclesiastică a mitropolitului de Alba Iulia, prin smulgerea de la Făgăraș a celor trei protopopiate. La 1643 Gheorghe Rakoczi întărește de mitropolit de Alba Iulia, printr-o dipălomă a sa, pe Ștefan Pop Simion, cu condiția de a se angaja că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
chineze; nici legenda bietului Pim-Pim, fidelul vizitator matinal al Casei-Justiției; nici crâmpeiele de banan încrucișate pe ușa edificiului Mumei-Tutulor; nici chinul sărmanului chinez care este condamnat la intrarea Pungei-Publice să-ncerce a sătura pe nesăturabilul monstru; nici tăiarea limbei din jurisdicțiunea voastră. Vouă, ceaiul, și opiul să vi se dea,... și-ncolo, pace! O, de trei ori fericiți muritori!!!”. Schimbarea e lucrul cel mai utopic dintre toate. Scepticul Lovinescu, prevăzându-le viață scurtă schițelor după natură ale lui Caragiale, nu se
Două mii de chinezi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6563_a_7888]