897 matches
-
home-page, menținut în aceeași poziție un timp comparabil). În acest moment sunt cel puțin vreo zece articole mai vizibile, iar titlul e despre Mihai Goțiu, nu despre Klaus Iohannis. Chiar și în condițiile unei "experiențe nefericite și limitative" în ale jurnalisticii, cum spune doamna Andrea Pora că ar fi experiența mea, pot afirma că subiectul Goțiu nu atrage atenția cititorilor nici pe a o suta parte ca subiectul Iohannis. Și că, de fapt, recentul articol al doamnei Pora nu e o
Mihai Goțiu - Andreea Pora, scandal monstru din cauza unui articol despre Klaus Iohannis by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/78889_a_80214]
-
a decis, joi, amendarea postului Antenă 3 cu suma de 10.000 de lei, după o sedinta lungă în care subiectul central a fost Mircea Badea. Lăură Georgescu a fost extrem de dură la adresa lui Mircea Badea: “Este un mercenar al breslei jurnalisticii. Întotdeauna atacă. Îi lăsăm să se atace între ei (jurnaliștii) și ne facem că nu înțelegem?”, a spus ea. Mirela Bomboe, reprezentant al trustului Intact, a spus că emisiunea este un pamflet și că discursul cuprinde elemente de ficțiune. “Emisiunea
Mircea Badea, amendă de 10.000 de lei. Laura Georgescu: E un mercenar. Badea: Poate ar trebui să încep să ameninț by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79655_a_80980]
-
Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 76 (1) Biroul de informare și relații publice este condus de un judecător desemnat de președintele instanței ori de un absolvent al facultății de jurnalistică sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. Conducătorul biroului îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt. (2) În funcție de volumul de activitate al judecătorului desemnat să conducă biroul de informare și relații publice, președintele instanței
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
lectură critică, distanțată, ca față de o ciudățenie, atrăgând atenția asupra contrastului dintre tonul zglobiu și realitatea neplăcută. Cele mai multe comentarii refuză această abordare, manifestând o preferință clară pentru stilul și clișeele anilor ’60, pe care le opun discursului catastrofic, apocaliptic, al jurnalisticii actuale: „vezi ce frumos vorbeau de zăpadă”; „mult mai educați”; „oamenii ăia aveau vocabular”; „pe vremea aia oamenii nu se panicau de fiecare dată când ningea, ploua sau bătea vântul. Iarna și vara erau considerate niște simple anotimpuri, nu calamități
Contraste stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4934_a_6259]
-
am trecut eu și cei din generația mea, alegerile pe care le-am făcut seamănă cu aventurile dintr-un film cu pirați. Le-am povestit subiectul romanului Supleantul sub formă rezumativă, iar fiica mea, care este în anul patru de jurnalistică la George Washington University mi-a spus: ,,Dad, this is an incredible story. It sounds like you are dealing with the daughter of Al Capone!" Adică, pentru ei, venirea noastră dintr-o altă țară, trecutul frontierei ilegal, cucerirea libertății - sunt
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]
-
de urgență când se aplică prozei publicistice. De ce ? Pentru că atunci când expertizele critice n-au fost expediate în pripă, interesul comentatorilor pentru Eminescu-publicistul a fost motivat de rațiuni exterioare literaturii. De pildă, radiografia meticuloasă a operei întreprinsă de G. Călinescu rezervă jurnalisticii câteva pagini grăbite. Ca o falsă compensație, apariția ediției monumentale de Opere a dus la așa-zise redescoperiri vulgar-conținutiste, actualizând abuziv, pervertitor, gândirea social-politică a creatorului. (Mă gândesc în special la încercările lui Ilie Bădescu de a face din redactorul
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
de caiac, dar și secerător de trestie de zahăr și salahor. Spre 30 de ani a devenit tehnician constructor și profesor de desen, dar și asistent de regie (radio și televiziune) și autor de documentare. Și-a luat licența în jurnalistică la Universitatea din Havana, unde în prezent este profesor. Este de asemenea cunoscut ca sculptor, poet vizual experimental („Vivir en el espacio”, „Melanconia de los leones” etc.). În propria țară e cunoscut mai mult ca poet și sculptor și mai
Sex și moarte la groapa de gunoi a Havanei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4810_a_6135]
-
Să fim sănătoși, să ne păstrăm credința și să facem cât mai mult bine în jurul nostru. Cu aceste trei elemente, privesc înainte cu speranță". Radu Tudor este născut pe 24 iulie 1970, în Constanța. Pe lângă studiile jurnalistice - Școala Superioară de Jurnalistică și Facultatea de Jurnalism București, Radu Tudor are o pregătire solidă și în domeniul informațiilor și al securității naționale, fiind absolvent al Colegiul Național de Apărare - 1995 și al Colegiului de Siguranță Națională - 2001. De asemenea, jurnalistul postului Antena 3
Radu Tudor, destăinuiri într-o zi specială: Am câteva datorii... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/46216_a_47541]
-
Gabriel Dimisianu Câteva însemnări, dacă mi se îngăduie, despre un personaj complex al lumii noastre de până mai ieri, Mihail Fărcășanu, manifestat în literatură, în jurnalistică, în politica propriu-zisă. Și alții au făcut-o, dar nu în condițiile de care el a avut parte, condiții de anormalitate, în numeroase situații, astfel cum le-a creat istoria noastră în anii de după al Doilea Război Mondial. Am avut
Idealism și realism by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2961_a_4286]
-
illusion biographique", în Actes de la recherche en sciences sociales, Anne 1986, Volume 62-63, nr. 1, p. 69. 18 Ibidem, p. 71. 19 Idem. 20 M. Weber, op. cît., pp. 37-38. 21 Lavinia Betea, " A întreba, a povesti. Istoria orală între jurnalistică și inferența pluridisciplinara", în Sorin Bocancea & Daniel Șandru (coord.), Totalitarismul..., ed. cît., p. 285. 22 Ibidem, pp. 285-286. 23 Sorin Bocancea, "Introducere", în Bocancea & Tompea, Două decenii..., ed. cît., p. 26. 24 S. Chelcea, op. cît., p. 93. 25 "Idealtipul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Dancu, op. cît., p. 20. Bibliografie BECKER, Howards S., The epistemology of qualitative research, prezentare la Conferința Fundației Mac Arthur despre abordarea etnografica în studiul comportamentului uman, Oakland, CA, iunie 1993. BETEA, Lavinia, " A întreba, a povesti. Istoria orală între jurnalistică și inferența pluridisciplinara", în Sorin Bocancea & Daniel Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 283-300. BOCANCEA, Sorin, " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (ianuarie-mai 2014)", în Polis, Vol. ÎI, Nr. 2(4), Serie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ei ascuțită: ,După '89 se petrece un fenomen invers: lumea românească pare să aibă din ce în ce mai puțini "foști" aparținând vechiului regim. Cum se explică?" (p. 144). Excepționalul volum al Titei Chiper s-ar cuveni citit și studiat în toate Facultățile de Jurnalistică din România, ca un curs superior intitulat, simplu, Interviu.
Felii de viață (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10925_a_12250]
-
lenei în gândire și lipsei de proiect, compensate logoreic și interjecțional. După două volume de dialoguri "deșucheate", Interviuri contra naturii (1997) și Oameni cu care aș muri de gât (2000) și după ce a impus un stil propriu de abordare în jurnalistica autohtonă, gazetarul de la "Academia Cațavencu" a căutat și a găsit Subiectul - cu majusculă - ce-i va asigura un loc în istoria reportajului românesc. Viețașii de pe Rahova îmbină în mod original investigația și confesiunea memorialistică, dialogul veritabil și monologul mono-maniacal, decupajele
Cele mai frumoase tâlhării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10173_a_11498]
-
de colegul nostru Ioan Șușală și poza Veronicăi Micle, la 18 ani, fotografie executată În Atelierul Nestor Heck din Iași, În 1868. Profesorul Augustin Z. N. Pop a studiat profund biografia lui Eminescu, cât și scrierile sale poetice, proza și jurnalistica, considerând jurnalistica la nivelul poeziei sale. Toate acestea le-a concretizat prin lucrări de deosebită valoare, precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
nostru Ioan Șușală și poza Veronicăi Micle, la 18 ani, fotografie executată În Atelierul Nestor Heck din Iași, În 1868. Profesorul Augustin Z. N. Pop a studiat profund biografia lui Eminescu, cât și scrierile sale poetice, proza și jurnalistica, considerând jurnalistica la nivelul poeziei sale. Toate acestea le-a concretizat prin lucrări de deosebită valoare, precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
În cadrul Cenaclului Literar „Victor Papilian” al Direcției Sanitare a Județului Cluj, Augustin Z.N.Pop, s-a aflat printre tinerii din serviciile tehnico-administrative ale Septuagenarul Augustin Z. N. Pop Spitalului Județean, povestindu-le despre viața și opera literară (poezie, proză, jurnalistică), și despre dragostea poetului, față de muza sa, Veronica Micle, așa cum se vede În fotografiile de mai jos. În anul 1979, În Cadrul Festivalului Național „Cântarea României”, ediția a II-a, sub genericul Cultură-Educație-Sănătate, cu ajutorul profesorului, Augustin Z. N. Pop am organizat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
subliminale: am primit recent un document electronic cu Îndemnul expres că poate fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea În engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan, eseu bine documentat ce dorește să explice reacționarismul politic din jurnalistică lui Eminescu, justificându-i naționalismul 'În context'. Din păcate, adus În atenția lumii cu sloganul Yes! I am a reactionary!, titlul Îi face un imens deserviciu lui Eminescu. În engleză, el conota de fapt „da, sunt extremist, ba chiar fudul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
frate!" de la Realitatea TV și râzând și ca pro... - pardon!, îi frecționează fruntea cu alcool dublu rafinat, iar din când în când îi trece pe sub nas un pahar cu trăscău; nevastă-mea, care a dat admitere de șapte ori la ,jurnalistică tv", a opta oră, greșind clădirea, a intrat cu 10 la medicină veterinară, îl liniștește recitându-i versuri de Tristan Tzara traduse în chineză; eu îl asigur că emisiunea ,Surprize, surprize" se va relua producându-i în continuare dureri de
Cuțu în boxa acuzaților by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10833_a_12158]
-
de falsă cucernicie patriotică. Neobișnuita ispravă enciclopedică, tocmai amintită, e un bun exemplu. 1. Lipsesc, din pretențios intitulata „istorie a presei”, reviste literare și publicații periodice a căror apariție a marcat semnificativ evoluția presei și a unor importanți scriitori dedicați jurnalisticii culturale. Altele sunt, pur și simplu, înregistrate în regim de inventar. „Azi”. Revistă română de literatură, critică și artă, București (1932-1938; 1939-1940), sub direcția lui Zaharia Stancu (1932-1933; 1937) și Petru Manoliu (1935-1937). Colaboratori: V. Voiculescu, Anton Holban, Dan Petrașincu
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
de istoria jurnalismului”, tratând „Biletele de papagal” ale lui Arghezi într-un singur rând, ziarul „Credința” în patru rânduri (tipografia, strada, prețul, redacția și administrația), „Facla” în opt rânduri (fără nici un cuvânt despre pamfletele lui N. D. Cocea, capitol de jurnalistică, nu-i așa?), „Gazeta literară” în nouă rânduri (preț, abonamente, întreprindere poligrafică), „Gândirea” (nimic despre direcția „creștin ortodoxă” și „realitatea integrală”, mari subiecte de istoria culturii!), „Ideea europeană”, înghesuită într-un spațiu egal cu al ziarului „Frăția”, organ al Cercului
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
ziarului „Frăția”, organ al Cercului funcționarilor publici din Piatra-Neamț, „Sburătorul”, consemnat în jumătatea spațiului oferit „Monitorului județului Râmnicu Vâlcea”, „Viața socială”, redusă la un rând, ca și „Agora” lui Dorin Tudoran. Cât de mult poți sfida o cultură, tratând istoria jurnalisticii cu o superficialitate demnă de spectacolul celor obligați să presteze muncă în serviciul social? Cine te obligă să-ți faci publică ignoranța, când atâtea tarabe te așteaptă, în orice clipă, la colț de stradă? Cât de inconștient poți fi să
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
se naște la 110 și moare la 780, Marin Preda se naște la 416 și moare la 738 etc. Curat cronologic, ar spune nenea Iancu! În sfârșit, în biografia scriitorilor (luată deici- de-colo) opera (firesc, nu interesează decât cea jurnalistică!) se dă după criteriul ispitirii în deșert! Ce ne-am fi făcut, întro istorie a jurnalismului, fără scrierile matematice ale lui Miron Oprea, fără traducerile lui Romulus Vulpescu, fără opera lui Anastasie Firimiță, Victor Dragu și Ion Tarbac sau fără
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
debordant; a avut mici slujbe efemere, de funcționar subaltern, dar și-a dedicat viața exclusiv scrisului, ignorînd suveran condițiile materiale în care a fost obligat să trăiască la București. Pe urmele înaintașului său, a acceptat ca mijloc de subsistență doar jurnalistica - practicînd-o într-adevăr în mod susținut și în regim epuizant. Efortul jurnalistic i-a scurtat viața. Asemănările cu Eminescu sunt și mai importante dacă trecem de la biografie la regimul creativ. Ritmul în care Petică a scris poate fi calificat pe
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
viața politică și socială a Capitalei, evenimentele culturale, aspectele frapante ale cotidianului. Prozatorul s-a format prin ridicarea ziaristului la contemplarea detașată și dezinteresată a lumii. La Petică, proza artistică - sub forma poemului în proză - începe acolo unde se sfîrșește jurnalistica. Pe parcursul unui singur an decisiv, anul 1900, metamorfoza poate fi urmărită cu ochiul liber. Evocarea poematică intitulată Tecuciul depărtat. Note de toamnă din noiembrie 1899 inaugurează noua formă; Petică reușește să creeze pe cont propriu, în anul următor, primele poeme
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
ro. Camelia Blada Debut de an l La Palatul Copiilor Arad Palatul Copiilor Arad își deschide porțile, la 1 octombrie, la ora 10. Copiii și elevii de 5-18 ani vor putea frecventa cercurile de cultură și civilizație engleză și franceză, jurnalistică și creație literară, teatru, pian, vioară, chitară, taraf, canto, ansamblu folcloric, desen, artă decorativă, ceramică, aeromodelism, karting - mecanică auto, informatică, artă fotografică, gimnastică - aerobic, dans sportiv, karate, judo, orientare turistică, tenis de masă. Se plătește doar o taxă de înscriere
Agenda2005-38-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284209_a_285538]