351 matches
-
permis. Dar un alt motiv pentru acest renume prost este presupunerea c] încrederea moral] a individului, angajamentul s]u fâț] de valori este, într-un fel, dependent de menținerea concepției c] morală cuiva este singura adev]rât] sau cea mai justificabil]. Dar reflecția atent] va dezv]lui bineînțeles c] singur], aceasta concepție nu garanteaz] angajamentul de a acționa. Acesta implic] o concepție despre ceea ce înseamn] morală cuiva pentru el, fie c] este singurul adev]r perceput sau nu. El implic] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fac] nimic altceva). Dar va fi în continuare necesar s] fie controlat pentru a nu supune interesele celor care nu ridic] o problem] social] riscului intolerabil de a fi împiedicați de criminali. În extremis, potrivit determiniștilor radicali, ar fi justificabil] o fort] de control social implicând izolarea celor care prezint] un risc serios de a cauza moartea, v]ț]marea corporal] sau distrugerea propriet]ții altora. Aceasta ar fi gândit] mai precis că o form] de carantin] - noi lu]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceștia nu sunt considerați, de obicei, reponsabili pentru pericolul pe care il reprezint] pentru societate. Pe de alt] parte, tratamentul terapeutic ar putea fi asociat cu o tentativ] de reabilitare că substitut pentru pedeaps]. Ambele abord]ri ar putea fi justificabile instrumental în termenii unor beneficii mai mari decât costurile. Deși una dintre asumpțiile de bâz] ale practicilor noastre morale cotidiene este c] majoritatea contravenienților sunt pe deplin responsabili - excepțiile fiind unii minori, anumiți indivizi dereglați psihic ș.a.m.d. - o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a făcut pușcărie pentru ce nu făcuse. De ce ? Ca să- i ceară încă o dată să recunoască furtul. Astfel, ceea ce până atunci putea simboliza setea de putere, autoritarismul, călcarea în picioare a celorlalți se transformă în patologie, într- o obsesie paranoidă justificabilă doar medical. Intelectualul acesta care e o rușine pentru societatea socialistă, fiind atât de îndepărtat de ceea ce înseamnă omul nou, e pur și simplu dus cu capul, dement. O teză veche și dragă propagandei comuniste - cei care încearcă să compromită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cronicizată - s-a transformat în suprapunere a funcțiilor. Incapacitatea formațiunilor politice de a-și stabili o bază minimală de interese proprii comune le-a adus în situația în care zona de competență le este cotropită fără să poată reacționa. Perfect justificabilă, în prezența ghilimelelor, situarea pe poziția de a patra putere în stat. Însă dispariția ghilimelelor în societăți cu o cultură democratică precară face ca presa să cocheteze cu ideea preluării unora dintre rolurile celorlalte puteri. Telejustiția este un exemplu, doar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
decizii. În ultimă instanță, această problemă poate fi redusă la explicarea relației dintre factorii care dețin puterea, cei care o utilizează, cei care au de câștigat de pe urma acesteia și cei cărora li se atribuie puterea. Incursiunea în această problematică este justificabilă tocmai pentru că a deține puterea înseamnă, dacă nu în mod direct a lua decizii, cel puțin capacitatea de a determina sau de a induce luarea unei decizii care să conducă spre o direcție favorabilă celui care influențează. Teoria lui Wright
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
lipsa investigațiilor sistematice asupra cauzalității fenomenului permițând încetățenirea următoarelor „mituri” aferente acestuia: - mărimea clasei sau a școlii reprezintă un factor favorizant al violenței psihologice; - conduitele agresive sunt o consecință a competiției în vederea obținerii unor note mari; - procesul de victimizare este justificabil prin factori externi, fiind vizați elevi supraponderali, roșcați, cu ochelari sau cu un accent specific la vorbirii. Dincolo de aceste corelații pe care le considerăm fără suport empiric și circumstanțiale, asemeni altor cercetători din aria școlară, demersul de comprehensiune a hărțuirii
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
ale discursului subversiv, create expres de către deținuți, asigurau dialogul văzut ca o posibilă evaziune din teroarea roșie. În fond, practica rugăciunii, a postului, a ascezei spirituale în acel univers erau considerate de către regimul opresor manifestări ale discursului subversiv, lucruri perfect justificabile pentru o ideologie anticreștină. După decembrie 1989, o dată cu editarea literaturii concentraționare, s-a putut decela existența unui tip specific de discurs în contrapunct cu cel ideologizant bolșevic, un discurs ce presupunea subminarea celui oficial, propunând o variantă productivă, un fel
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
recentă punctată de crimele și ororile comunismului. Preoții români ar trebui să aibă mereu în vedere afirmațiile Părintelui Justin Pârvu potrivit cărora nerecunoașterea și necinstirea memoriei martirilor și mucenicilor din temnițele comuniste atrag după sine pedeapsa divină sau opinia perfect justificabilă a Părintelui Liviu Brânzaș privind incompatibilitatea dintre noțiunea de creștin și cea de membru de partid comunist. Predica ortodoxă trebuie să cuprindă mereu acel cuvânt duhovnicesc de sancționare a purtătorilor stindardului comunist, indiferent de haina sub care ei se ascund
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
este necesară pentru a determina nivelul și tipul optim de turism care nu va avea ca rezultat degradarea mediului și care să utilizeze turismul drept mijloc de atingere a obiectivelor de conservare a mediului. • Există o preocupare azi pe deplin justificabilă privind dezvoltarea de orice natură, inclusiv a turismului viabil. Tipul corect de planificare poate garanta că resursele culturale și naturale pentru turism sunt păstrate perpetuu și nu sunt distruse sau degradate în procesul de dezvoltare. • Ca orice tip de dezvoltare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Aceste probleme - i.e., ce instituții, proceduri, mecanisme de decizie etc. trebuie să fie adoptate în condițiile dezacordului generalizat dintre cetățenii unei comunități liberale - au nevoie de soluții care să se înscrie în sfera condiției liberale a legitimității (i.e. să fie justificabile sau acceptabile pentru toți membrii rezonabili ai unei astfel de comunități). Or, dacă așa stau lucrurile, înseamnă că este posibil să existe probleme importante ale filosofiei care nu pot fi abordate în mod adecvat pe baza metodologiei moraliste (fie în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dreptatea sau care este obiectul dreptății în favoarea transformării acestor chestiuni în întrebări referitoare la legitimitate și la obiectivele fundamentale ale politicii. Din punctul său de vedere, întrebările referitoare la dreptate trebuie să se dizolve, așadar, în întrebările referitoare la coerciția justificabilă (i.e., legitimă) și la asigurarea stabilității, ordinii, protecției, siguranței, încrederii, condițiilor cooperării sociale etc. Întrebarea "ce este dreptatea?" ar trebui să devină subsumabilă, dacă am înțeles bine38, întrebărilor "ce legitimează coerciția politică?" și "cum anume pot fi îndeplinite aici și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
puterea, relațiile de putere, legitimitatea, ordinea, interesele politice etc.), care nu ne pot ajuta în niciun fel în obiectivul ghidării practicii politice și care trebuie - din aceste temeiuri - abandonate sau/și reconceptualizate ca probleme "politice", ca probleme referitoare la coerciția justificabilă (i.e., legitimă) și la realizarea "obiectivelor fundamentale ale politicii" (asigurarea stabilității, ordinii, protecției, siguranței, încrederii, condițiilor cooperării sociale etc.); 2) argumentul că filosofia politică autentică este sau trebuie să fie o filosofie a politicii și, de vreme ce politica este o sferă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
90 binele social, 32, 140 binele uman, 133 buna guvernanță, 85-86, 142 bunăstare, 32 C cercetare fundamentală, 149 cercetări descriptive și explicative, 97-98, 147 cerința/exigența fundamentală a legitimării, 31, 126, 128 cinism, 99 circumstanțele politicii, 85 civilitate, 94 coerciție justificabilă/legitimă, 73, 124-126, 128-130, 162, 164 coeziune socială, 26, 132, 134 comportament politic, 11, 33-34, 42, 76, 96-97, 160, 165 comunitate, 84, 149 comunitate internațională, 153 concepția moralistă a politicii, 145 concepții morale comprehensive, 73, 87-88, 90-91, 95, 102, 113
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
național constituie nucleul dur care garantează continuitatea entității politice, „pe care diplomația trebuie să o apere fără nici un compromis, chiar și cu riscul unui război”16. Aici se afla domeniul în care afirmarea națională este absolut necesară și cu totul justificabilă. Nu există nici o autoritate care să îndeplinească atribuțiile de securitate în locul statului, iar respectivul vid internațional face necesară adoptarea regulii hobbesiene de considerare a puterii, și nu a altei valori, drept scop. Dimensiunea mizei responsabilității pentru protecția unei societăți naționale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dorit ca fiecare om de stat să recunoască faptul că, promovând interesele propriei sale țări, el urmărește în realitate nu dreptatea dezinteresată sau un ideal moral de neatins, ci o sporire practică, autointeresată a puterii (atât de necesară și de justificabilă cât ar putea să fie ținând cont de responsabilitățile încredințate de cetățeni), la fel cum alți politicieni încearcă să aplice politici limitate și la fel de egoiste. Decidentul lui Morgenthau ar privi cu un ochi atent realitățile puterii și ar negocia dur
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
între forma unui cuvînt și semnificatul (sau conținutul) lui sau între un cuvînt și alt semn. Motivarea nu este, prin urmare, înțeleasă ca o simplă stimulare a expresiei prin conținut, ci, mai restrîns, ca existență a unui raport natural și justificabil între expresie și conținut, arbitrarul reprezentînd absența legăturilor naturale și justificabile. Ferdinand de Saussure a susținut că, în afara onomatopeelor, semnele limbii (cuvintele) nu sînt motivate, dar, mai tîrziu, Emile Benveniste a contestat această opinie, arătînd că raportul dintre semnificant și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un cuvînt și alt semn. Motivarea nu este, prin urmare, înțeleasă ca o simplă stimulare a expresiei prin conținut, ci, mai restrîns, ca existență a unui raport natural și justificabil între expresie și conținut, arbitrarul reprezentînd absența legăturilor naturale și justificabile. Ferdinand de Saussure a susținut că, în afara onomatopeelor, semnele limbii (cuvintele) nu sînt motivate, dar, mai tîrziu, Emile Benveniste a contestat această opinie, arătînd că raportul dintre semnificant și semnificat nu este arbitrar, ci necesar și, de aceea, doar între
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a naționalismului din spatele faptelor sale. Din lungul spațiu textual dedicat lui Mihai în Tomul al II-lea din Idee repede, merită reprodus in extenso concluziile finale pe care le desprinde Aaron la domnia lui Mihai Viteazul. Reproducerea câtorva pagini este justificabilă prin două rațiuni: i) textul original, publicat în 1837, este scris în limba română dar în alfabet chirilic, ceea ce îl face în mare parte inabordabil. În plus, opera lui Aaron nu a fost niciodată republicată în alfabetul latin, fapt ce
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
disimulate bune intenții, unii cu ulcere și nișă, alții doar ulcerați în propriul orogoliu de autori nerealizați. Am cunoscut cenzori idioți, dar și cenzori luminați; unii au îngropat, alții au salvat cărți. Toate-s explicabile și chiar, până la un punct, justificabile prin însăși esența naturii umane. De nejustificat a fost, este și va rămâne în veci ideea de cenzură, ca zăvod în calea gândului liber. Cenzura era structurată pe "etaje". Cenzorul din provincie, chemat să-și așeze ștampila omnipotentă, măruntă cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Ministeriulu respectivu, seu directu seu prin decretu Domnescu. Articolul 56 Poliția audientieloru Consiliului de statu în materii contenciose și de disciplină este incredintiata Vice-presidentului. Articolul 57 Membrii consiliului de Statu, pentru crimele seu delictele relative la atributiunele fonctiunei loru sînt justificabili înaintea Curtei de cassatiune. Capitolul 5 DESPRE CONGEDII ȘI VACANȚII Articolul 58 În fie-care anu Consiliulu de statu, 'și insemnedia cu incuviintiarea Domnului epoca vacantieloru, care nu potu trece peste două luni în totu cursulu anului. Articolul 59 Pentru timpulu
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125708_a_127037]
-
zilei de 11 februarie, iar problema prințului străin, repusă pe tapet ca singura soluție salvatoare a Unirii Principatelor Unite. Preocuparea aceasta a "conspiratorilor" de a comunica populației românești importanța gestului lor politic pentru viitorul țării se explica și prin tendința, justificabilă de altfel, a unui număr important dintre români de a fi preocupați mai mult de interesele lor personale decât de ceea ce se întâmpla în viața politică a țării. În sensul acesta vine și mărturia pe care ne-o transmite un
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de studiu a religiei țiganilor. După ce spune că „țiganii au fost puternic influențați în peregrinările lor de hinduși, musulmani, creștini, plus elemente păgâne, cum ar fi credința în vampiri, în Balcani”, EvansPritchard afirmă că metode criticabile în alte circumstanțe sunt justificabile în acest caz, exact „acolo unde mozaicul de date disparate și notițe etnologice te obligă la inventivitate, ca cercetător” (Evans- Pritchard, 1973 : 11). Am ales așadar să urmărim două piste pentru elucidarea acestui veritabil „mister” al pelerinajului. Prima este legată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sens ca o măsură pe care leninismul sistemic a luat-o pentru a își stabiliza propriul perimetru geopolitic. Sigur, s-ar putea argumenta că în 1956 leninismul europenizat a procedat la fel în Ungaria, așa că este noua formă de leninism justificabilă teoretic? Ar trebui să insistăm însă, așa cum se va întâmpla într-unul din capitolele viitoare, că în cazurile Ungariei și Poloniei, leninismul europenizat a luptat împotriva unei instabilități pe care el însuși o pusese în practică: destalinizarea. Mișcările sociale din
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
guvern și noul partid comunist maghiar ar fi fost create în cel mai scurt timp posibil, fără a se aștepta susținere militară din partea sovieticilor, a doua intervenție nu ar mai fi devenit necesară, afirmase liderul iugoslav. Operațiunea militară era totuși justificabilă în baza posibilității "restaurarării capitalismului" în Ungaria; cu toate acestea, argumenta în continuare Tito, ar fi putut fi evitată prin implementarea, la timp, a măsurilor politice necesare: Mulți oameni întreabă acum de ce a avut loc a doua intervenție sovietică. Este
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]