674 matches
-
macro formale, producând contrastul atât în plan tematic, cât și în cel dinamic ( f - cresc./ pp). „Surpriza” o reprezintă revenirea materialului secund, într-o ipostază sonoră redimensionată, datorată modulației la nuanța tonală îndepărtată a lui fa# major. Acesta apare în juxtapunere cu frânturi ale versiunii sale inițiale (expusă în tonalitatea de sol major), dar și în asociere cu expresia unei noi articulații tematice. Dispunând de o configurație predominant acordică, generată de înlănțuirea mixturală a acordurilor perfecte, aceasta din urmă conduce la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tehnicilor picturale impresioniste la specificul reprezentărilor muzicale. Astfel, în aspectul dual al scriiturii bitonale (ce suprapune două entități sonore apropiate, dar și puternic contrastante ) recunoaștem acea echivalență sonoră a concepției cromatice cu tușe divizate, ce explorează efectul optic produs de juxtapunerea culorilor pure. Desubstanțializată, „materialitatea” își pierde consistența, dizolvându-se într-o senzație vaporoasă. Finalitatea viziunii 176 conceptuale conduce la abstractizarea perspectivei spațiale printr-o fuziune a formelor, ce se „pulverizează” în fluiditatea discursului. Ceața este, de fapt, simbolul „misterului nerostit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pe explorarea motivului ca simbol generator al evoluției sonore. Ideea tematică repetată cu pregnanță apare reproiectată în multiplele fațete ale unei permanente metamorfozări, care operează, în mod exclusiv, la nivelul fondului sonor general. Astfel, într-un spațiu sonor în care juxtapunerile de culori se produc în planul armoniei, dinamicii, timbrului sau registrelor, aspectul stabil al entității tematice, elementul invariabil al discursului, va îndeplini un rol definitoriu în echilibrarea ansamblului. Tema preludiului desfășoară o succesiune acordică ce înlănțuie trisonuri majore, minore și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a ceții și conturarea unei atmosfere „epurate”, potențată suplimentar de transparența și claritatea liniei melodice dublate la octavă. Această limpezire sonoră va fi adesea întreruptă de frânturi ale motivului tematic inițial; imaginile de clar/obscur alternează în jocul dezinvolt al juxtapunerii contrastelor de registre. În limbajul muzical debussyst, diferențierea timbrală ce presupune activarea unor registre variate, reprezintă o modalitate esențială în facilitarea percepției și înțelegerii unui discurs sonor aparent haotic. Configurația intervalică a desenului melodic care aparține materialului tematic secund confirmă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pe urmă dans. Tema preludiului, cu aspectul său dublu al țesăturii sonore, desfășoară în cea de-a doua secțiune a sa arabescul unei linii melodice expuse la unison. Pornind de la aceeași concepție a clar-obscurului, Debussy alternează imagini sonore contrastante prin juxtapunerea efectului difuz al armoniilor de început cu limpezimea și transparența scriiturii la unison. Desenul melodic sinuos al arabescului este corespondența sonoră ce proiectează cu sensibilitatea și acuitatea percepției, acea cădere legănată a frunzelor, ale căror oscilații ezitante brăzdează văzduhul cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rezonanțele trilului grațios al registrului acut. Acest aspect va genera impresia unei mișcări în loc, o animație statică, ce vestește prin absența pregnanței tematice apariția unui „eveniment” important în evoluția sonoră. Țesătura sonoră explorează aceeași combinație de rezonanțe ce rezultă din juxtapunerea sonorităților de cvintă perfectă și mărită ale trilului (cu scrierea enarmonică a acesteia din urmă), la care se adaugă o nouă intervenție a cvintei mărite prezentă în cadrul apogiaturii planului inferior. Asistăm la un caz elocvent al investirii elementului ornamental cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
determinând o țesătură sonoră desfășurată pe cinci octave; triplarea liniei melodice principale prin imitația acesteia la cele două octave inferioare; prezența unui nivel de dinamică evident amplificat p cresc.mf în măsura 24; configurația armonică a evoluției sonore îmbogățite prin juxtapunerea unor agregate armonice diferite: structura inițial pentatonică de (măsura 24), ce avansează ulterior spre (datorită apariției sunetelor do și fa din măsura 25) și apoi, spre înlănțuirea unor acorduri micșorate cu septimă mică (în cazul primului acord de , intervalul de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mare () a aceluiași acord prezent pe timpul întâi al măsurii 27. Discursul măsurilor următoare (ilustrat în exemplul 179) va explora aceeași concepție componistică de anexare sau suprapunere de agregate sonore distincte. Astfel, linia ascendentă a planului inferior se va construi prin juxtapunerea elementului cromatic cu scriitura în tonuri și o configurație de scară pentatonică (si - re - fa - sol - la), căreia i se va adiționa ulterior sunetul do ca notă de pasaj (măsurile 30 - 31). Peste această mixtură de culori armonice se vor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
manifestat de ambele părți riscând animarea improprie a arabescurilor melodice, precum și pierderea fluidității de avansare a discursului. Articulația tematică a preludiului expune o configurație structurală complexă prin combinația inedită a unor variate țesături sonore: scriitura acordică a motivului tematic inițial; juxtapunerea ulterioară a unui motiv în octave cu un aspect evident rarefiat; 241 linia melodică în arabesc ce desfășoară un traseu descendent, îndeplinind o funcție esențial ornamentală, dar asigurând în același timp și unificarea acestor entități disparate ale ansamblului. Debussy precizează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
introductiv al preludiului, care pare să metamorfozeze până la deformare linia melodică originară. La nivelul limbajului armonic, organizarea discursului sonor prin separarea elementelor constitutive în registre distincte va fi suplimentată de o distribuire diferențiată a sistemelor cromatic și diatonic, expuse în juxtapunere sau suprapunere. Afirmația motivului introductiv surprinde prin rezonanța stranie a unei parafonii de acorduri cu septime ce alătură sonoritățile unor armonii îndepărtate (si micșorat - cu scrierea enarmonică a cvintei și septimei, si minor, mi major și sol major cu treapta
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un acord de fa major lipsit de echivoc, succedat de rezonanțele sale în p la cele două registre extreme ale claviaturii. Calitatea interpretării acestor pagini depinde de valoarea umorului pe care îl descoperim printre rândurile acestora, în jocul inspirat al juxtapunerii de contraste. Hommage à S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C. operează o modificare de stare în raport cu preludiile precedente, îndeplinind în același timp și rolul de interludiu înaintea „trilogiei” finale ce se anunță. IV.10. Canope (Canopă) Printr-o simplitate melodică stilizată, Canope
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a VI-a și cu septimă mică (măsura 13), efectul pedalei de rezonanță menținându-le în mod corespunzător cu valorile de durată ale acordurilor. Alternanța cvartelor mărite și perfecte inserată în apogiaturile de început ce implică deopotrivă jocul dinamic al juxtapunerii diferitelor registre anunță apariția secțiunii mediane (Animez un peu). Discursul acesteia imprimă o ușoară activare avansării sonore, ce pare să corespundă proiecției pentru o clipă a acelei civilizații pe care Timpul îi încremenise Chipul. Reluarea ideii melodice a celui dintâi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dintre secretele acestui preludiu îl constituie tocmai această respectare a exactității de avansare a tempo-ului, în special în momentele dinamice cele mai reduse. Acest fragment premergător revenirii secțiunii de început propune o tratare inedită a țesăturii de discurs, prin juxtapunerea spontană a diferitelor registre combinată cu alternarea constantă a două formule ritmice (ritmul punctat și cel ternar) și instalarea unui nou cadru tonal - . La nivelul întregului preludiu, pedala de rezonanță va beneficia de o activare economică, al cărei efect reținut
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de-a patra secțiuni a preludiului, precum și la nivelul întregii structuri macro-formale, se observă contribuția factorului armonic (la major) în circumscrierea subunităților constitutive. Episodul Rubato explorează efectul acustic contrastant generat de alternanța glissando urilor pe clape albe și negre în juxtapunere cu scurte inserții de succesiuni politonale. O nouă intervenție pentatonică (doux et harmonieux -Molto rubato) ce pare să-și fi propus relevarea dimensiunii poetice a evocării produce o nouă fracționare a fluidității de discurs, înainte de reluarea impulsivă a motivului tematic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pe cele de contradicție. Mizele unei negocieri sociale sau diplomatice rațiunea ei de a fi, până la urmă sunt, pentru imagine, niște abstracțiuni. Nu și chipul negociatorilor, figuranții ei. Intriga contează mai puțin decât actorul. Imaginea nu poate proceda decât prin juxtapunere și adunare, pe un singur plan de realitate, fără posibilitatea unui meta-nivel logic. Gândirea prin imagine nu este ilogică, ci alogică. Ea are formă de mozaic, fără relieful cu mai multe etaje al unei sintaxe. În fine, imaginea ignoră mărcile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
deosebirea capitală între spiritul pers doritor de activitate și muncă și spiritul induș doritor de extas și indolență”1. Suntem și rămânem în continuare foarte departe de prototipul pastorului protestant suedez, care exact în aceeași epocă nu resimte impietate în juxtapunerea propriei specializări în iranistică și exercitarea funcției sale teologice, anume Nathan Söderblom, cunoscut la noi, cum spunea Eliade, mai ales prin activitatea sa ecumenică. Sau de profilul lui Jean de Menasce, în egală măsură părinte dominican și iranist. Un argument
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
au extins preocupările specifice în cea mai mare parte a lumii, oare nu constituie motivul pentru care în istoria universală se face loc progresului industrial, variației rutelor comerciale, relațiilor economice dintre popoare? Dar istoria universală înțeleasă astfel este tot o juxtapunere de istorii parțiale care nu acoperă decît viața anumitor grupuri. Dacă timpul unic astfel reconstruit se întinde pe spații mai vaste, el nu cuprinde decît o parte restrînsă a umanității care populează această suprafață: masa populației care nu face parte
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
un statut, de o situație profesională sau socială de referință; ea înglobează savoir, savoir-faire și savoir-agir, intim legate. În viziune cognitivistă, o competență implică în același timp cunoștințe „declarative”, cunoștințe procedurale și atitudini. Aceste trei dimensiuni apar sub forma unor juxtapuneri ezitante și neîndemânatice în cazul „novicilor” și fuzionează într-un ansamblu performant în cazul „experților”. [Raynal F., Rieunier A., 1997] Competența profesională depinde de aptitudini și de capacități, dar ea este în primul rând un rezultat al experienței profesionale; ea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
pericol de forțe externe, ca efect al unei dominații militare, economice, religioase, culturale sau educative sau de forțe interne, precum percepția negativă pe care o comunitate o are despre propria să limba. Presiunile externe generează adesea presiuni interne a caror juxtapunere oprește transmiterea tradițiilor lingvistice și culturale între generații. Multe popoare autohtone, care își asociază condiția socială defavorizata propriei culturi, au tendința de-a crede că nu merită să-și salveze limba. Ele renunța la limba proprie și la cultura proprie
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
miracol. Dar nu există creație adevărată fără taină. Neîndoielnic, o suită de opere poate fi doar o serie de aproximații ale uneia și aceleiași gândiri. Dar putem să ne imaginăm și o altă categorie de creatori, care ar proceda prin juxtapunere. Operele lor pot părea fără legătură între ele. Într-o anumită măsură, ele sunt contradictorii. Dar, considerate în raport cu acel tot pe care-l alcătuiesc, vedem cum ele se articulează în funcție de o anumită ordine. Moartea le dă, astfel, sensul definitiv. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
chiar de unele tradiții teologice. El a refuzat să scindeze ființa umană în spirit și materie, în trup și suflet, ca entități separate. Părintele Dumitru a văzut omul ca pe o simbioză a materiei și a spiritului, iar nu ca juxtapunere: "Un spirit pur juxtapus trupului ar menține spiritul nepărtaș sensibilității și pasiunilor prilejuite de conviețuirea cu trupul și ar menține trupul nepărtaș calității de subiect a spiritului și inapt de spiritualizarea sa și de rolul de organ al spiritualizării lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
interioară între cele două nuclee-pivot (Libia, Tunisia, Algeria), două arii periferice de contact cu pivoții limitrofi iranian și turc (arealele Irak-Kuwait-Bahrain-Qatar și Iordania-Siria-Liban) și o periferie marginală la contactul cu Africa subsahariană (Mauritania, Sahara Occidentală, Ciad, Sudan, Eritrea, Djibouti, Somalia, Yemen). Juxtapunerea elementelor spațiale menționate atribuie spațiului arabofon valența unui “continent intermediar”. Statele arabe petroliere au sesizat în ultimii ani limitele hidrocarburilor ca armă de influență pe plan mondial și au trecut la reinvestirea masivă a capitalurilor acumulate din exploatarea petrolului în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
de versuri, După-amiaza unei clipe, apărându-i după un deceniu și jumătate, în 1976, urmat în 1979 de Rezervație naturală. Critica a văzut în poezia lui I. „masca suprarealistă” (Costin Tuchilă), echivalând prin această formulă aparenta arbitrarietate a decupării și juxtapunerii imaginilor: „Limpede mă gândesc la aur / panoramez ușor în cele patru / laturi adânci: coajă de fluturi / varul pereților, / spulberă vântul semințe, /foi de geografie; peronul pârjolește noaptea. / Vibrează cablul de dincolo de linii / pulberea câmpului trece orbită / izbindu-se de izolaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
pătarea desenului atunci când nu se intenționează aceasta. Tot în acest scop, se pot folosi fâșii de hârtie cu care se pot acoperi marginile, fâșii de hârtie care pot fi înlăturate după ce s-a termint operația de colorare a suprafețelor. Prin juxtapunerea petelor de culoare pe suport, se produce fuzionarea la marginea tușelor, realizându-se astfel efectul spațial al formelor redate. Lucrările din tehnica uscată se realizează fie direct cu pensula, fie conturându-se mai întâi desenul cu creionul și colorarea ulteiroară
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
repetării unui element al frazei exprimat anterior" (DEX); fr. vapeur "navă cu aburi" a rezultat "prin elipsă (subl. n.) din bateau à vapeur" (Wictionnaire); conform unei teorii lansate de A. Darmesteter 16, cuvintele compuse se grupează în "compuse rezultate prin juxtapunere și compuse rezultate prin elipsă (...), în a căror structură se observă omiterea unuia sau chiar a mai multor cuvinte (concertmaistru pentru maistru de concert, mazăre-siloz pentru mazăre de siloz, nord-american pentru american din sau de nord etc.). Așa cum se prezintă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]