1,513 matches
-
noastre care au efecte asupra animalelor nu au drept temei faptul că le afectăm într-un fel sau altul pe acestea, ci faptul că prin acțiunea asupra lor afectăm alți agenți morali. Prin această concluzie Regan se reîntoarce la ideea kantiană a datoriilor indirecte expusă mai sus. După Regan, teoriile datoriei indirecte nu sunt speciiste deoarece prin asemenea teorii nu trasăm granițele moralității exclusiv pe baza unor criterii biologice. Nu trasăm granițele moralității prin raportare la specia umană, ci cu ajutorul distincției
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
statul", paragraful "Constrângeri și animale"222. Nozick analizează problema existenței unor limite în acțiunile noastre asupra animalelor pornind de la eventuala recunoaștere a unui statut moral al acestora. Analiza conceptuală propusă de Nozick surprinde limitele teoretice ale oricărei teorii de inspirație kantiană sau utilitaristă și duce spre un minimalism neconvenabil adepților teoretizării extinse. Nozick propune să ne imaginăm următoarea situație. O persoană are plăcerea să pocnească din degete, dar, din anumite motive, acest gest duce la moartea a 1000 de vaci. Ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dacă avantajele totale sunt mai mari decât pierderea provocată animalelor. Acest utilitarism negativ poate fi sintetizat prin binecunoscuta expresie a lui Orwell, "toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele". Dacă încercăm să-i răspundem moralistului kantian care caută un statut special pentru oameni, atunci îi vom putea spune că animalele și utilitarismul reprezintă o poziție intermediară între persoane și pietre, pe când utilitaristului negativ îi vom răspunde că maximizarea fericirii unor viețuitoare prin folosirea altora trebuie înlocuită
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
așa cum susține Rawls; - drepturi bazate pe ideea că generațiile viitoare vor avea cam aceleași interese, nevoi și drepturi, așa cum susțin A. Baier, G. Pletcher, E. Partridge. 2. Drepturile generațiilor viitoare sunt drepturi in rem care presupun datorii imperfecte în sens kantian. 3. Avem datorii față de generațiile viitoare și putem vorbi despre diferențe de grad între aceste datorii, comparativ, în primul rând, cu datoriile pe care le avem față de contemporanii noștri, dar generațiile viitoare nu au drepturi. Obligațiile pe care le avem
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
faptul că s-a săvârșit o faptă prevăzută în codul penal. Pentru a recunoaște responsabilitățile pe care le-am avea față de generațiile viitoare, trebuie să le acordăm acestor generații drepturi in rem. Drepturile in rem implică datorii imperfecte în sens kantian, deoarece nu știm dacă generațiile viitoare vor exista cu adevărat, ceea ce limitează dispoziția noastră de a le acorda resurse și beneficii. Dacă luăm în considerare distincția dintre drepturi pozitive și drepturi negative, atunci vom constata că situația drepturilor pozitive este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că nu ai grijă de ceilalți. Ideea de prudență nu presupune excluderea celorlalți, prudența nu este echivalentă cu egoismul. Egoismul și instrumentalismul sunt mai puternice decât prudențialismul. În acest sens slab, prudențialismul este compatibil cu o etică deontologică de tip kantian în care omul este scop pentru om341. Principiul subsidiarității Cred că justificarea principiului subsidiarității este asigurată prin consistența următorului argument: 1.Toate societățile umane cunoscute au fost și sunt, într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin ierarhice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
globală presupune o discuție critică pornind de la faptul că putem avea în realitate convingeri morale diferite și, prin urmare, trebuie să regândim valorile morale în general dacă vrem să recunoaștem valabilitatea unor valori universale. Probabil că o întemeiere de tip kantian a unei etici globale este în acest sens cel mai bun demers teoretic cu putință. Dower face o distincție, nu doar gramaticală, între etica globală și etici globale 363. Astfel, etica globală ar fi un set de valori individuale, ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Întrucât cred că etica mediului, prin propunerea de extindere a sferei moralității, contrariază anumite uzanțe academice ale înțelegerii filosofice a moralei, pornind de la o anumită distanțare obiectivă, acest cuvânt înainte este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Întrucât cred că etica mediului, prin propunerea de extindere a sferei moralității, contrariază anumite uzanțe academice ale înțelegerii filosofice a moralei, pornind de la o anumită distanțare obiectivă, acest cuvânt înainte este în mod intenționat încărcat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ajunge să fie simbolul binelui moral pe care Kant Îl ridică la rangul de sublim, pentru că Însăși sfera morală aparține sferei sublimului, În timp ce frumosul pur este legat de cunoașterea intelectuală. Din cele de mai sus rezultă cu claritate că filizofia kantiană conduce frumosul către ideea de finalitate, finalitate pe care o demonstra cu atâta acuratețe Paulescu În biologie când spunea „dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine când cugetă că oul fecundat - această microscopică masă de protoplasmă - este el Însuși artistul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conflictul interpretărilor, cea de-a doua actualitatea mesajului. Încercări de a răspunde la aceste întrebări leagă cele zece studii reunite în acest volum. Sunt discutate atât teme ale filosofiei teoretice (relația filosofiei transcendentale cu fundamentele metafizice ale științei naturii, conceptul kantian al cunoașterii și al științei naturii, semnificația considerațiilor lui Kant asupra ideilor regulative ale rațiunii), cât și ale filosofiei practice (raportarea analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Sunt discutate atât teme ale filosofiei teoretice (relația filosofiei transcendentale cu fundamentele metafizice ale științei naturii, conceptul kantian al cunoașterii și al științei naturii, semnificația considerațiilor lui Kant asupra ideilor regulative ale rațiunii), cât și ale filosofiei practice (raportarea analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării). Gândirea lui Kant este examinată și ca sistem de referință pentru înțelegerea unor particularități ale tradiției filosofice românești. Concepte și teme kantiene sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
naturii, conceptul kantian al cunoașterii și al științei naturii, semnificația considerațiilor lui Kant asupra ideilor regulative ale rațiunii), cât și ale filosofiei practice (raportarea analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării). Gândirea lui Kant este examinată și ca sistem de referință pentru înțelegerea unor particularități ale tradiției filosofice românești. Concepte și teme kantiene sunt introduse în mod accesibil, ori de câte ori a părut posibil prin raportare la fapte ale experienței curente
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
analizei kantiene a fundamentelor moralității la rațiunea comună, rigorismul moral, idealul moral al lui Kant, ideea kantiană a luminării). Gândirea lui Kant este examinată și ca sistem de referință pentru înțelegerea unor particularități ale tradiției filosofice românești. Concepte și teme kantiene sunt introduse în mod accesibil, ori de câte ori a părut posibil prin raportare la fapte ale experienței curente. Majoritatea studiilor pot fi citite cu folos și de cei care nu sunt familiarizați cu scrierile lui Kant. MIRCEA FLONTA KANT ÎN LUMEA LUI
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
părut posibil prin raportare la fapte ale experienței curente. Majoritatea studiilor pot fi citite cu folos și de cei care nu sunt familiarizați cu scrierile lui Kant. MIRCEA FLONTA KANT ÎN LUMEA LUI ȘI ÎN CEA DE AZI ZECE STUDII KANTIENE CUVÂNT ÎNAINTE Acum mai bine de treizeci de ani, am început să studiez cu mai multă stăruință părți și pasaje din scrierile lui Kant și să scriu pe teme kantiene. Fac abstracție de raportările anterioare la Critica rațiunii pure în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ÎN LUMEA LUI ȘI ÎN CEA DE AZI ZECE STUDII KANTIENE CUVÂNT ÎNAINTE Acum mai bine de treizeci de ani, am început să studiez cu mai multă stăruință părți și pasaje din scrierile lui Kant și să scriu pe teme kantiene. Fac abstracție de raportările anterioare la Critica rațiunii pure în teza mea de doctorat, și cu atât mai mult de acele clișee, bazate pe literatura secundară, la care recurge cel care pregătește cursuri și seminarii de teoria cunoașterii. Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
am publicat două articole în România. La mijlocul anilor ’80, am realizat, în colaborare cu Thomas Kleininge, o nouă traducere a Prolegomenelor lui Kant, cu un studiu introductiv și note. Iar în 1991 și 1992, am susținut comunicări la două reuniuni kantiene, cu participare internațională, organizate la București și Iași. Astfel, cu trecerea anilor, numărul textelor pe care le-am scris pe teme kantiene a sporit. Recunosc că eram destul de mulțumit de prestațiile mele în acest domeniu. Acum câțiva ani, m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant, cu un studiu introductiv și note. Iar în 1991 și 1992, am susținut comunicări la două reuniuni kantiene, cu participare internațională, organizate la București și Iași. Astfel, cu trecerea anilor, numărul textelor pe care le-am scris pe teme kantiene a sporit. Recunosc că eram destul de mulțumit de prestațiile mele în acest domeniu. Acum câțiva ani, m-am gândit că nu ar fi o îndrăzneală prea mare dacă aș revizui câteva din textele mele pe teme kantiene, dacă le-aș
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
scris pe teme kantiene a sporit. Recunosc că eram destul de mulțumit de prestațiile mele în acest domeniu. Acum câțiva ani, m-am gândit că nu ar fi o îndrăzneală prea mare dacă aș revizui câteva din textele mele pe teme kantiene, dacă le-aș adăuga altele și le-aș publica pe toate într-un volum. Mi-ar fi plăcut ca această carte să apară în anul 2004, drept contribuția mea la comemorarea a 200 de ani de la moartea filosofului. La socoteală
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe toate într-un volum. Mi-ar fi plăcut ca această carte să apară în anul 2004, drept contribuția mea la comemorarea a 200 de ani de la moartea filosofului. La socoteală mi-au ieșit zece teme, iar titlul Zece studii kantiene mi s-a părut atrăgător. Munca la acest proiect am început-o în vara anului 2002, când am petrecut mai mult timp la Universitatea Humboldt din Berlin, în cadrul unui program al Fundației Alexander von Humboldt din Bonn. Atunci am recitit
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fizică pură și ideea științei naturii la Kant. Supunându-le controlului prin reluarea lecturilor din Critica rațiunii pure și Prolegomene și prin studiul lucrării lui Kant Principiile metafizice ale științei naturii, prin confruntarea cu unele contribuții mai recente la cercetarea kantiană, îndeosebi în literatura de limbă engleză, am constatat că unele dintre ideile pe care le urmăream erau pur și simplu greșite. Dacă nu voiam să renunț la proiect, munca trebuia reluată de la început. Acest gând nu era totuși neplăcut în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de la Titu Maiorescu la Mircea Florian și Nicolae Bagdasar, ba chiar și tânărul Noica, au socotit apropierea cu înțelegere de sistemul lui Kant drept proba supremă a calificării filosofice. Hotărârea de a încerca un nou început cu proiectul studiilor mele kantiene a fost susținută, în principal, de două motive. Primul a fost convingerea că voi câștiga ceva substanțial din încercările de a mă lămuri cât de cât asupra unor teme ale filosofiei teoretice a lui Kant. Al doilea a fost reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Al doilea a fost reprezentat de impresia profundă pe care mi-a lăsat-o apropierea de filosofia practică a lui Kant, îndeosebi de filosofia lui morală. Începuturile mele în această privință au fost legate de lecțiile și seminariile de etică kantiană, pe care le-am susținut în anii ’90 la Colegiul Waldorf din București și de munca de pregătire a volumului Filosofia practică a lui Kant (Polirom, Iași, 2000), pe care am desfășurat-o într-o colaborare pentru mine foarte profitabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sigură. Și tocmai acesta mi se pare a fi sensul în care ne putem asigura de perenitatea moștenirii pe care ne-a lăsat-o filosoful, la două sute de ani de la moartea sa. Cei care au urmat cu folos școala scrierilor kantiene nu vor construi niciodată un discurs teoretic pornind de la premise adoptate în mod necritic, și nici nu vor încerca să evite asumarea tuturor consecințelor principiilor pe care le acceptă. Iar dacă așa cum spunea un cunoscut autor de fabule „aceasta între
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]