512 matches
-
nu poate fi luată pentru a explica o astfel de realitate: Sufletul trece prin modificări continue cât despre karma o atrage și astfel se reîncarnează în următoarele patru stări de existență- Sufletul este întodeauna găsit a fi în legătură (împreună cu karma sa) încă de la lipsa de început a timpului și de aici trece continuu prin cicluri de nașteri și moarte în aceste patru stări de existență până când atinge eliberare (Moksa). Credințele Jainiste asupra sufletului pot fi rezumate astfel: Sikhismul consideră Sufletul
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
brațele tale.”" Conform hinduismului, viața începe cu Brahmacharya sau stadiul de „student”, din care ei sunt îndrumați să avanseze cu castitate și să se pregătească educațional și spiritual pentru a-și urma dharma proprie (datoriile societale, ocupaționale, parentale, etc.) și karma (acțiunile pământești corecte); doar când ajung în stadiul de Grihastya sau „gospodar” își pot urma kama (plăcerile fizice) și artha (realizările lumești, prosperitatea materială) prin vocația lor. Plăcerea sexuală este parte din kama, unul din cele patru scopuri ale vieții
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
despre un "eu" veșnic, despre un "sine" ca o entitate continuă, permanentă, ci despre "non-eu", "non-sine" sau "anatta". Această impermanență este totodată și foarte vagă, deoarece prin moartea omului, nu se realizează o distrugere totală a existenței lui, faptele sale, karma sa, fiind transmise într-o viață următoare prin reîncarnare. Astfel moștenitorul faptelor este același cu cel care le-a comis, dar în același timp este diferit de acesta, are cu totul alte "agregate" componente. Deși par contradictorii, identitatea persoanei reîncarnate
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
budism acest element este însăși "setea" (tanha) omului de pe patul de moarte. Neexistând un suflet etern, conexiunea între un individ actual și unul dintr-o viață preexistentă nu este una de ordin fizic sau spiritual, ci una morală, pur karmică. Karma unui om este rezultatul faptei la fel ca în hinduism și se bazează pe stricta lege a condiționismului (Pratitya-samutpada) conform căreia din orice fenomen trebuie să rezulte un altul. Consecința unei fapte comise în această viață nu se materializează neapărat
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
un altul. Consecința unei fapte comise în această viață nu se materializează neapărat în viața imediat următoare, ea putând să se manifeste chiar în aceeași viață sau în existențe mult mai îndepărtate. Cu toate acestea, nu fapta în sine determină karma, ci mai degrabă intenția de a o săvârși și atitudinea celui care o comite. De exemplu, dacă un om are intenția să facă o anumită faptă, dar este împiedicat, această intenție va influența karma acelei persoane, cu toate că fapta în sine
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
acestea, nu fapta în sine determină karma, ci mai degrabă intenția de a o săvârși și atitudinea celui care o comite. De exemplu, dacă un om are intenția să facă o anumită faptă, dar este împiedicat, această intenție va influența karma acelei persoane, cu toate că fapta în sine nu a modificat cu nimic mediul înconjurător. Pentru a obține iluminarea, un budist trebuie să se detașeze de karma și de ciclul reîncarnărilor, deci trebuie să continue să facă fapte bune, dar cu o
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
om are intenția să facă o anumită faptă, dar este împiedicat, această intenție va influența karma acelei persoane, cu toate că fapta în sine nu a modificat cu nimic mediul înconjurător. Pentru a obține iluminarea, un budist trebuie să se detașeze de karma și de ciclul reîncarnărilor, deci trebuie să continue să facă fapte bune, dar cu o atitudine detașată de rezultatul lor. El trebuie să renunțe la dorință ("lobha"), ignoranță ("avijjă"), poftă ("tanha"), iluzie ("moha"), egocentrism sau credința într-un sine veșnic
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
El trebuie să renunțe la dorință ("lobha"), ignoranță ("avijjă"), poftă ("tanha"), iluzie ("moha"), egocentrism sau credința într-un sine veșnic ("attă") și ură ("dosa"), să devină impersonal. În general se crede că nu există o altă metodă de a învinge karma decât pe Calea celor opt brațe. Cu toate acestea, în câteva sutre Mahayana, cum ar fi Lotus Sutra, Angulimaliya Sutra și Nirvana Sutra, Buddha predică că doar citind, recitând sau auzind sutre puternice cum sunt și cele sus-numite se șterge
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
cognitive de tip subiect-obiect; cunoașterea budistă dezvăluie însăși existența în toată plenitudinea ei, care nu se manifestă ca un obiect și transcende orice tip de diferențiere. Conform budismului timpuriu, prajñă parcurge trei forme de cunoaștere: cunoașterea reîncarnărilor precedente, cunoașterea legii karmei ce determină fiecare renaștere și cunoașterea "celor patru Adevăruri Nobile" și a "întinărilor" sau "prihănirilor" (pali: Kilesa, sanscrită: kleśha) care împiedică eliberarea (lăcomia, ura și iluzia). Budismul desființează din start stratificarea socială, ierarhizarea și susține egalitatea oamenilor din punct de
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
din punct de vedere sociologic putem vorbi de două tipuri de budism: "budismul nirvanic" care are ca unic scop eliberarea și detașarea de samsara și "budismul karmic" care îndeamnă omul să săvârșească fapte bune pentru ca într-o viață viitoare pozitivitatea karmei să-l situeze într-o poziție mai apropiată de condiția iluminării. Budismul nirvanic încurajează de asemenea faptele bune, dar cere detașarea de rezultatul lor și renunțare ceea ce este inaccesibil pentru unele persoane fără o vocație monahală. Literatura sacrosanctă a budismului
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
s-au centrat pe conștiință pentru a afirma că ea este în cele din urmă reală. După ei, ea este doar convențional reală de la apariția ei de la un momment la altul, datorită cauzelor și condițiilor fluctuante, întrucât ea este cauza karmei și, prin urmare, a suferinței. Teoria formelor sau „ideilor” a lui Platon, descrie formele ideale, ca universalii ce există independent de orice instanță particulară. Arne Grøn numește această doctrină „exemplu clasic de idealism metafizic ca idealism "transcendent"”, pe când Simone Klein
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
pe disc single, „You Don't Know My Name” și „If I Ain't Got You”, s-au bucurat de succes în clasamentele de specialitate din S.U.A., Billboard Hot 100 consemnându-le prezența constant. Următoarele două piese promovate, „Diary” și „Karma” au evoluat mediocru în clasamente, iar șlagărul „If I Ain't Got You” a devenit prima compoziție a unei cântărețe care să rămână, fără întrerupere, în ierarhia Hot R&B/Hip-Hop Songs, pentru o perioadă mai mare de un an
Alicia Keys () [Corola-website/Science/309978_a_311307]
-
celor mai de succes produse ale anului 2005, în ierarhia întocmită de publicația "The New York Times". în anul următor, Keys a câștigat din nou premiul „Cel mai bun videoclip R&B”, oferit în cadrul Galei MTV Video Music Awards, de această dată pentru „Karma”. De asemenea, Keys a urcat încă o dată pe scena acestei ceremonii, pentru a cânta „If I Ain't Got You”, ulterior făcând un duet cu Jamie Foxx și Quincy Jones la Gala Premiilor Grammy. Cei trei au interpretat o preluare
Alicia Keys () [Corola-website/Science/309978_a_311307]
-
pe disc single, „You Don't Know My Name” și „If I Ain't Got You”, s-au bucurat de succes în clasamentele de specialitate din S.U.A., Billboard Hot 100 consemnându-le prezența constant. Următoarele două piese promovate, „Diary” și „Karma” au evoluat mediocru în clasamente, iar șlagărul „If I Ain't Got You” a devenit prima compoziție a unei cântărețe care să rămână, fără întrerupere, în ierarhia Hot R&B/Hip-Hop Songs, pentru o perioadă mai mare de un an
The Diary of Alicia Keys () [Corola-website/Science/318333_a_319662]
-
aproximativ între 623 î.Hr. și 543 î.Hr., și a obținut "bodhi" în circa 588 î.Hr. — ca fiind primul sau ultimul . Din punctul de vedere al doctrinei budismului clasic, „Buddha” este oricare persoană care redescoperă Dharma și atinge luminarea, adunând suficientă karma pozitivă pentru a reuși în acest scop. Au existat multe astfel de ființe de-a lungul timpului cosmic. Deci Gautama Buddha (cunoscut sub numele religios de Shakyamuni) este un membru al unei linii spirituale de Buddha supremi, care vine din
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
care derivă din și dau naștere gândurilor și emoțiilor. Pe de altă parte, Budismul Mahayana consideră aceste învățături ca fiind incomplete și oferă doctrina complementară a unei Individualități pure (ipostaza eternă, deși nesubstanțială, a lui Buddha) care nu mai generează karma și care există pentru eternitate în tărâmul Nirvana, din sfera căruia poate fi trimis ajutor ființelor lumești suferinde sub forma unor diverși Buddha fizici tranzitorii ("nirmanakayas"). Deși corpurile acestor Buddha întrupați sunt pradă bolilor, degradării și morții - ca toate lucrurile
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
toate formele de viață și la o non-violență dusă până la paroxism. Autocontrolul, "vrata" (व्रत), este mijlocul prin care practicanții acestei religii obțin atotcunoașterea ("kevala jnana") și în final împlinirea, integrarea sufletului în adevărata natură ("moksha") și debarasarea de karma și de ciclul reîncarnărilor. Jainiștii au o tradiție străveche în ceea ce privește erudiția. Nu este surprinzător că ei formează comunitatea religioasă cea mai învățată a Indiei și că bibliotecile acestora sunt cele mai vechi din acest subcontinent. Vardhamana Mahavira nu este fondatorul
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Această dezrobire poartă numele "moksha" (termen provenind din hinduism) sau "nirvana" (preluat sau împrumutat budiștilor). Tirthankarașii au devenit un model idealizat tocmai fiindcă au împlinit "moksha". Pentru aceasta, la fel ca în hinduism și budism, omul trebuie să își anihileze "karma", cea care susține ciclul renașterilor și care este un efect al faptelor și al năzuințelor. Jainismul cultivă un respect deosebit față de viață, bazat pe concepția egalitaristă și idealistă despre viață. Simpatia pentru toate formele ontice, umane sau non-umane, este pilonul
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
un model al întregii omeniri, capătă omnisciență și se apropie de ceea ce ar putea fi numit divinitate. Ei mai sunt numiți și Arihanta ("Arhat"), Kevalin, Vitragi sau Jina. Literalmente, arihanta înseamnă "nimicitorul vrăjmașului interior", adică distrugătorul celor patru tipuri de karma imanente sufletului ("ghatiya karma"); Kevalin semnifică "posesorul omniscienței"; Vitragi este un termen mai complex și este echivalent cu expresia "cel care nu mai are atașament sau antipatie față de nimeni", este sinonimă cu independența câștigată de un suflet care nu este
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
omeniri, capătă omnisciență și se apropie de ceea ce ar putea fi numit divinitate. Ei mai sunt numiți și Arihanta ("Arhat"), Kevalin, Vitragi sau Jina. Literalmente, arihanta înseamnă "nimicitorul vrăjmașului interior", adică distrugătorul celor patru tipuri de karma imanente sufletului ("ghatiya karma"); Kevalin semnifică "posesorul omniscienței"; Vitragi este un termen mai complex și este echivalent cu expresia "cel care nu mai are atașament sau antipatie față de nimeni", este sinonimă cu independența câștigată de un suflet care nu este atras sau respins de
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
minimalizează din nou la dimensiunea unei semințe care e pregătită să primească un nou trup și să rodească. Trupul capătă astfel rolul unui recipient care găzduiește temporar sufletul. "Jiva" sunt infinite ca număr, increate și indestructibile și se întrupează conform karmei în zei, oameni, animale, plante, chiar și în pietre, minerale, ape, etc. considerate de jainiști purtătoare de suflet. Ele sunt caracterizate de atotștiință și fericire deplină, dar aceste calități nu pot fi conștientizate și actualizate din cauza subjugării lor în lumea
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Ele sunt caracterizate de atotștiință și fericire deplină, dar aceste calități nu pot fi conștientizate și actualizate din cauza subjugării lor în lumea materială care le obturează. De aceea scopul jainistului este să se elibereze complet de ciclul reîncarnării și de karma și să intre în contact direct cu însușirile eterne ale sufletului. În funcție de gradul de dependență, sufletele se împart astfel: Conform credinței jainiste, sufletul este omniprezent în natură: el se află în fiecare rocă sau picătură de apă, în bătaia vântului
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
o bucată de pânză albă, pentru a nu inhala insecte sau ființe microscopice și nu fac mișcări bruște pentru a nu perturba aerul, vântul sau praful. Jainiștii disting cinci tipuri de suflete, după modul de distibuire a simțurilor: În jainism karma nu este doar un efect abstract al activității umane, ci reprezintă o substanță invizibilă care impregnează sufletul și care, având aceeași structură ca trupul, se înscrie în rândul elementelor materiale "ajiva". Karma este fluidul care leagă sufletul de materie, făcîndu-i
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
după modul de distibuire a simțurilor: În jainism karma nu este doar un efect abstract al activității umane, ci reprezintă o substanță invizibilă care impregnează sufletul și care, având aceeași structură ca trupul, se înscrie în rândul elementelor materiale "ajiva". Karma este fluidul care leagă sufletul de materie, făcîndu-i imposibilă independența și eliberarea. Jainiștii și-au imaginat-o ca o masă de particule atomice magnetizate de sentimentele, de năzuințele și acțiunile lui "jiva". Cât timp karma rămâne în corp, sufletul se
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
în rândul elementelor materiale "ajiva". Karma este fluidul care leagă sufletul de materie, făcîndu-i imposibilă independența și eliberarea. Jainiștii și-au imaginat-o ca o masă de particule atomice magnetizate de sentimentele, de năzuințele și acțiunile lui "jiva". Cât timp karma rămâne în corp, sufletul se află într-o stare de vasalitate, puritatea, transcendența și strălucirea sa fiind acoperite esența karmică, întunecată și grosieră. Efectul este subminarea atributelor spirituale: balanța interioară este perturbată cauzând îndoieli și confuzie, omnipotența se anulează, natura
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]