7,766 matches
-
catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are rânduri de flori geometrizate de culoare maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână sau pantofi. Un alt costum de femeie este alcătuit din cămeșoi, o cămașă făcută dintr-o singură bucată de pânză albă, țesută în casă, pe mânecă sunt țesute trei rânduri de flori: două în partea de sus numite altiță și
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
pic la gât are pe piept batuceală (cusătură identică sau asemănătoare cu cea de pe guler), la guler, pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
cea de pe guler), la guler, pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă și are gulerul întors. În colecția doamnei Paraschiva
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
acesta, pentru îndrăzneala lui, într-o buruiană numită Năvalnic. Având cunoștință de protectoarea creației deusiene, suferind amarnic după fiul ei favorit, Dochia o va trimite într-o zi geroasă de iarnă, pe nora sa, la râu cu un fir din lână neagră, spunându-i că nu avea să se întoarcă acasă decât numai atunci când firul de lână va fi albit. Înghețată și plânsă, tânăra fu vizitată de Iisus care, făcându-i-se milă de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
amarnic după fiul ei favorit, Dochia o va trimite într-o zi geroasă de iarnă, pe nora sa, la râu cu un fir din lână neagră, spunându-i că nu avea să se întoarcă acasă decât numai atunci când firul de lână va fi albit. Înghețată și plânsă, tânăra fu vizitată de Iisus care, făcându-i-se milă de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul căreia firul de lână se albi. Din curiozitate, tânăra femeie îi ceru să-i spună numele
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
că nu avea să se întoarcă acasă decât numai atunci când firul de lână va fi albit. Înghețată și plânsă, tânăra fu vizitată de Iisus care, făcându-i-se milă de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul căreia firul de lână se albi. Din curiozitate, tânăra femeie îi ceru să-i spună numele, pentru a-și aduce mereu aminte de minunea cu care a făcut ca firului negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul căreia firul de lână se albi. Din curiozitate, tânăra femeie îi ceru să-i spună numele, pentru a-și aduce mereu aminte de minunea cu care a făcut ca firului negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este Mărțișor. De atunci, soția Dragobetelui, a început să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
de minunea cu care a făcut ca firului negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este Mărțișor. De atunci, soția Dragobetelui, a început să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
au venit aici, a fost o luptă imensă de a stâpâni natura și a putea rezista. S-au creat ferme - așa numitele estancia - cele mai multe pentru creșterea oilor, singurele animale domestice care s-au adaptat condițiilor aspre de climă și hrană. Lâna a devenit principalul venit, oierii de aici călătorind în căruțe imense la început și apoi cu ajutorul camioanelor pe care le încărcau cu baloturi de lână până la porturile de la oceanul Atlantic, deplasare care dura timp de o lună sau două. Vindeau
Patagonia – locul unde natura este măreață și aspră, iar oamenii pe măsura ei by http://uzp.org.ro/patagonia-locul-unde-natura-este-mareata-si-aspra-iar-oamenii-pe-masura-ei/ [Corola-blog/BlogPost/92742_a_94034]
-
creșterea oilor, singurele animale domestice care s-au adaptat condițiilor aspre de climă și hrană. Lâna a devenit principalul venit, oierii de aici călătorind în căruțe imense la început și apoi cu ajutorul camioanelor pe care le încărcau cu baloturi de lână până la porturile de la oceanul Atlantic, deplasare care dura timp de o lună sau două. Vindeau lâna și își luau provizii pentru încă un an. Așa decurgea viața în Patagonia secolului XX ... Oameni întreprinzători, patagonezii au început însă să caute și
Patagonia – locul unde natura este măreață și aspră, iar oamenii pe măsura ei by http://uzp.org.ro/patagonia-locul-unde-natura-este-mareata-si-aspra-iar-oamenii-pe-masura-ei/ [Corola-blog/BlogPost/92742_a_94034]
-
a devenit principalul venit, oierii de aici călătorind în căruțe imense la început și apoi cu ajutorul camioanelor pe care le încărcau cu baloturi de lână până la porturile de la oceanul Atlantic, deplasare care dura timp de o lună sau două. Vindeau lâna și își luau provizii pentru încă un an. Așa decurgea viața în Patagonia secolului XX ... Oameni întreprinzători, patagonezii au început însă să caute și alte surse de venituri. Și ce era mai la îndemână, decât ... turismul. Având lacuri minunate (cel
Patagonia – locul unde natura este măreață și aspră, iar oamenii pe măsura ei by http://uzp.org.ro/patagonia-locul-unde-natura-este-mareata-si-aspra-iar-oamenii-pe-masura-ei/ [Corola-blog/BlogPost/92742_a_94034]
-
mamaie căreia îi adusesem o ciocolată. I-am dat-o și am întrebat-o la ce lucrează, iar ea mea spus că la niște ,,cioareci,, I-am spus că nu știu ce înseamână, iar ea m-a lămurit că erau ciorapi de lână, deoarece se apropia iarna și îi înghețau picioarele de frig. M-am gândit în sinea mea că o să-i cumpăr eu o pereche de papuci îmblăniți și ciorapi, dar nu i-am spus nimic atunci și am intrat apoi în
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gazda_mea_coca.html [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
-a lu’ Crăciun Că-i cu miei, cu purcei, Fug copiii după ei. “ „Soro! striga mătușa Marea- hai, că vin pițărăii!“ Mari- se impacientau vecinele- ieși tu, că trec pițărăii ! Bunica își punea repede ghetele, se lega cu basmaua de lână neagră, peste părul blond, ondulat, lua cojocul fără mâneci din cuier, în mâna stângă ținea unul din coșuri, iar cu cea dreaptă punea câte un pițărău în traista atârnată de gâtul copiilor. Îmbujorati de nevinovăția iernii, copiii treceau ca frunzele
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dacina_dan_1451478033.html [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
Cojak. - Poate că vă împăcați... - râse pițigăiatul scărpinându-se în barba nerasă. - Depinde cum stă scriitorașul cu tăiețeii...- râse exagerat și răgușitul. - Păi numai așa...Că fără tăieței... - făcu cel cu un picior de lemn, învelit într-o șosetă de lână maro, și sprijinit în cele două cârje. - De ce-ai vrut să anunți Poliția, băi sulă? - vorbi în sfârșit, smâncit, pe un ton dur, Jery - Sau ai vrut să spui și la Polițe că tu ești scritor? În jur, râsete
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1482930679.html [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
din mersul lor să îl privească și soarele uita să mai apună de dragul lui. Avea feciorul acesta, pe numele lui Săndruțu Oiții, niște ochi albaștri și curați precum cerul de vară, un păr negru cărbune nu alta și cârlionțat ca lâna mieilor primăvara, niște buze roșii de zici că erau de fragă și o mustăcioară subțire și ascuțită ca o coadă de rândunică. Pe cât de frumos era la chip și la trup, pe atât de trufaș era acest flăcău. Multe fete
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la sfârșitul sec. al 19-lea „poporul de rând” trăia într-un „climat” pur românesc, ținând datini, obiceiuri, credințe moștenite din trecutul său, din trecutul civilizației sale proprii; este
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
treacă vremea”, Așa îmi spune mama suspinând, Când o aud, în orice zi e-afară Mi se înduminică în gând. „Să m-odihnesc, odihna nu mă lasă, De ea nu mai am unde să m-ascund”,- Mănușile, ciorapii mei de lână Și pantalonii găuriți în fund... Vin roiuri amintirile de-acasă, Copil crescut în peticile ei, Nepăsător de lume și de toate Zburdând cu primăvara printre miei. Ce să-i mai dau din viață să-mi cârpească, Așa cum o făcea în
POEM CU LUNĂ PLINĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Poem_cu_luna_plina_nicolae_nicoara_horia_1331419041.html [Corola-blog/BlogPost/354791_a_356120]
-
mai poate Să-și astâmpere Dorul! Nu mai știe Nicio poveste Cu prinți Și prințese Și nici lăicere De mult nu mai țese. Căci nu se mai cere; Și-apoi s-au înmulțit Moliile în neștire Le place și lor Lâna din fire! Și nici pe buze Faguri și miere Nu mai sărută Luna-n tăcere. Îi roade pe toți - Un doctor mi-a spus: “Diabetul pervers, Macină ascuns. “ Să-nvăț limba de vers Să mă duc la cules Rime cu
UN ALT ÎNCEPUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Un_alt_inceput.html [Corola-blog/BlogPost/367146_a_368475]
-
mare sărbătoare cu mirosurile de cozonac, fructe aduse din podul casei ținute în fân, miz de nucă prjit în tavă, sărmăluțe și cârnați. Pe lângă toate acestea, darurile pe care le primeam de la bunica; căciulă, fular, mănuși și ciorăpei împletiți din lână toarsă. Magia zilei de Sfântul Crăciun, era atât de frumoasă pentru mine când bunica și bunicul, mă luau de mână și mergeam împreună la biserică, mai ales că ei țineau zi după zi premergătoare zilei Sfântului Crăciun, timp de o
DE SFÂNTUL CRĂCIUN ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_de_sfantul_craciun_constanta_abalasei_donosa_1356132688.html [Corola-blog/BlogPost/358056_a_359385]
-
întrebând stele și luceferi dacă l-au văzut. treci măicuță în legendă, nu mai întreba de el: mijlocelul lui subtire zace-n stei sus pe carpați, mustăcioara lui-pădure, brâul tău e curcubeu, după ploi, roind sămânța, iar cojocul cel de lână s-a făcut blană de smeu. chinu-ți râde-n respirare, nu mai plânge, tu, măicuță, peste leagăn de iubire, el e trunchiul ce-a vândut soarele pe-un nou născut. zidul lumii el a fost și-a pierit în prag
PASTORALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Pastorala_ion_ionescu_bucovu_1393681611.html [Corola-blog/BlogPost/367444_a_368773]
-
pădurii din zonele montane. Dezbrăca cu regret această ținută, gândindu-se că nu este adecvată pentru o cină normală, dar mai ales să meargă așa îmbrăcată pe strada până la stația de taxi și își îmbracă o fustă din stofă de lâna, de culoare maro, un pulover alb și completând ținută cu cizmele sale înalte, ieși pe hol să-și îmbrace paltonul și căciulă cu blănita de hermina albă. - Vezi mami, că plec la o prietenă, strigă Aveline din ușă, învârtind cheia
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385537094.html [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
Ana Podaru Nu plânge maică scumpă că-n astă încercare Tu n-ai primit din ceruri o mică dezlegare Să poți să-mi stai alături și să mă strângi de mână, Să mă-nvelești când tremur cu vesta ta de lână. Nu plânge maică scumpă, eu te-am văzut prin ceață De pe un rug prea rece, cu trup inert, de gheață, Erai la dreapta Maicii ce m-a luat în brațe Când am uitat de mine în gura morții hoațe Nu
ÎN BRAȚELE MĂICUȚEI, EU AM CÂNTAT LA HARPĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1491306028.html [Corola-blog/BlogPost/374567_a_375896]
-
reverului și al nasturilor. Pe langă clasicul smooching negru, desigur în modele diferite, în colecția SEROUSSI găsim și smochinguri confecționate din țesături bleumarin, gri, sau grena. Îmbrăcămintea exterioară Din colecția toamnă-iarnă nu pot lipsi paltoanele și pardesiele din țesături din lână și Cașmir, în diferite culori de la nuanță fină camel la clasicul și elegantul negru. O noutate la acest capitol o reprezintă geaca impermeabila pe care SEROUSSI o propune pentru anotimpul ploios. Pe langă efectul de a va proteja sacoul elegant
SEROUSSI - MORE SPACE FOR ELEGANCE by http://www.iasi4u.ro/seroussi-more-space-for-elegance/ [Corola-blog/BlogPost/96002_a_97294]
-
pântru lapceCe-l umplea mulgând gimneața, patru oi și două capre.Firongu* ge la fereasta timpul l-o îngălbinit,Cuiele ge la cingeie* gi-umezal-au ruginitCa și lanțu” lămpii, care, lumina în sară lungă,Ștrencănind* matușa-n geice ștrinfi* și sfetăre* gi” lână.Pă poliță îngustă sage o carce ge rugăciuni,Iar în fingia* gi apă is ș-acuma tri taciuni.Maica Domnului suspina gin icoana afumata... SURA VECE-în grai-Ileana Cornelia NeagaSub streașână ge pădure pa gealu” Rotunduluișura vece îi umbrită ge cloamba
CORNELIA NEAGA by http://confluente.ro/articole/cornelia_neaga/canal [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
lapte și derivatele acestora obținute în miniabatoare și ateliere de prelucrare a cărnii, și a laptelui, pomi fructiferi- fructe-dulciuri-sucuri naturale-alcool-bauturi alcoolice-lemn pentru sculptura (nuc, piersic, cireș etc), redescoperirea filierei de punere în valoare a fibrelor și firelor vegetale și animale (lână, in, cânepă, mătase), prelucrarea acestora în țesături, împletituri, îmbrăcaminte, articole de artizanat etc. Ameliorarea structurii activității economice a satului înseamnă eforturi, timp, pricepere și, înainte de toate, dorința, motivarea, voința de a îmbunătăți propriul nivel de trai, a schimba în bine
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_manea_corneliu_leu_si_tara_gheorghe_manea_1342861170.html [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]