354 matches
-
Să ții minte lucrul acesta! Cam atât îmi permit să-ți spun. Restul se cade să-l descoperi singur. Cască ochii bine, ciulește urechile, pune-ți creierul în funcțiune. Ca să prinzi absolut totul. Atâta vreme cât ai minte, nu o lăsa să lâncezească. Altceva n-am dreptul să-ți dezvălui. Dacă zona muncitorească, unde locuiește bibliotecara, este un loc cu un trecut glorios și înfloritor, atunci cartierul birocraților, care se întinde spre sud-vest, este cel ce-și pierde strălucirea pe zi ce trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
după ce trecusem cu mașina prin oraș fără o țintă precisă, derulând caseta video în minte, l-am sunat din nou pe Kimball, lăsându-i un mesaj prin care îi comunicam că-l aștept în biroul meu de la facultate, unde voi „lâncezi“ toată după-amiaza. Planul nu era să-i relatez ceea ce vizionasem - doar să-i sugerez faptul că unul dintre suspecții posibili putea fi Clayton, cineva care trebuia urmărit, unul dintre personajele ficționale care încerca să-mi rescrie cartea. Am păstrat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
relatez ceea ce vizionasem - doar să-i sugerez faptul că unul dintre suspecții posibili putea fi Clayton, cineva care trebuia urmărit, unul dintre personajele ficționale care încerca să-mi rescrie cartea. Am păstrat un ton al vocii egal și neutru, repetând „lâncezi“ ca să nu creadă că aș fi fost alarmat. După care l-am sunat pe Alvin Mendolsohn pe interior și am fost surprins să-l aud răspunzând. Mi-a vorbit cu multă răceală în timp ce ne-am definit în mod inutil teritoriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nevoie de informație. Or, tocmai ea, informația, a devenit o marfă rară în această campanie electorală. Televiziunile aproape că au renunțat la dezbateri și confruntări directe între candidați. N-au vrut să riște mai nimic. Pe micul ecran campania a lâncezit și a plictisit. Candidații au scăpat, cu excepția emisiunilor de la Realitatea TV, de malaxorul întrebărilor incomode. În schimb, alegătorul a arătat prilejul unor dezbateri și confruntări de substanță, cărora le-a luat locul un șir de monologuri publicitare. Din ele, cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
baba să plece, eu avui vreme să-i suflu în ureche ca să fie mâncările bune, dacă vra ca și bacșișul să-i fie bun; șireata de babă îmi făcu semn din ochiul cel galbăn și dispăru. În timpul acesta, convorbirea cam lâncezea. Manolucă sta așa în doi peri, nici vesel, nici mânios, cum îi șade omului mai rău; spunea el câte un cuvânt ici, cole, dar se vedea că nu-i de la inimă. Două găini și o rață nu le putea mistui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Rămas singur cu Lillișu, începu o conversație dintre cele mai banale: "E foarte frig azi..." Emoția amoroasă secătuiește uneori imaginația. Sau îi lipsea chiar într-atât interesul pentru tânăra fată? Cât despre ea, nu răspundea decât monosilabic, vizibil bosumflată. Dialogul lâncezea. Întorcându-se cu samovarul, Caterina remarcă liniștea neobișnuită, dar nu lăsă să se vadă nimic. Se strădui să-i facă să se simtă în largul lor, începând să pregătească ceaiul rusește, glumind pe seama mimetismului ei și a plăcerii pe care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
românii, aceștia aveau să exploateze liber linia în cele două sensuri și în avantajul lor exclusiv. Gara era banală și posomorâtă. Constantin, care nu se atinsese niciodată de o țigară, începu să fumeze câteva pachete pe zi: Nel și Hector lâncezeau laolaltă, ghemuiți într-un colț, invizibili și tăcuți. Doar Caterina ținea piept, străduindu-se curajoasă să restabilească echilibrul în mica ei lume, grav lovită de dezastrul național. Toți trei se trezeau noapte de noapte tresărind, aproape la aceeași oră, în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
încăpere unde nobila doamnă venise, de bună voie sau nu, să-și sfârșească viața. Care viață? Mobilele acestea prețioase și desperecheate, scăpate parcă dintr-un naufragiu, icoanele acestea, prea frumoase și prea multe ca să fie doar mărturia unei credințe arzătoare, lâncezeau între niște ziduri strâmte. Sub ce aștri luptase doamna Dunin cu valurile și de care stâncă i se izbise barca? Glezna fină se balansa sub voalul negru al ciorapului, în raza filtrată prin perdelele, croite pesemne pentru alte ferestre, mai
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
este scris, în limba rusă, numele filozofului, anul nașterii și al morții. Suntem acostați de câțiva cerșetori, cer bani în limba germană. Și disperații aceștia intuiesc că-i poate salva doar patria lui Kant... VITALIE CIOBANU: Peisajul e deprimant, discuția lâncezește, și, în lipsă de ceva mai bun, răsfoiesc, în drum spre Svetlogorsk, hârtiile cu care m-au încărcat iubitorii de literatură din „enclava profundă“. Printre ele găsesc două reviste. Prima are un titlu nepretențios, patriotic-optimist: Moi gorod Cerneahovsk („Orașul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nostru să facem acest voiaj într-o „ediție” a anului 2000, inedită. Urmăresc un timp peisajul prin geam. E destulă sărăcie, probabil nu chiar ca pe vremea lui Radișcev, dar arată, oricum, destul de descurajant și caracteristic pentru „Rusia eternă”. Discuțiile lâncezesc, lumea pare obosită și mai degrabă pusă pe lecturi. Îmi scot și eu o carte din geantă. Alături, jurnalul își așteaptă momentul de inspirație al diarist-ului. 5 iulie, miercuri Moscova VITALIE CIOBANU: Intrarea trenului nostru sub bolta uriașă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
plaseze pe Abe Ravelstein, un cadru universitar, un Împuțit de profesor de filozofie politică, În cel mai Înalt strat al Parisului, printre șeicii petrolului la „Crillon”, sau printre magnații de la „Ritz” sau play‑boys de la „Hôtel Meurice”. Cum conversația noastră lâncezea În căldura soarelui, Ravelstein s‑a abstractizat un timp sau s‑a lăsat toropit; sprâncenele emisferice Îi erau Înălțate. Buzele, pregătite să spună multe, n‑au mai spus nimic pentru moment. Simțeai că, uitându‑te la capul lui pleșuv, căutai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dădeau de înțeles că se supuneau numai fiindcă erau obligate. Oricum, așa cum zice Gundo, ceea ce contează e să te descarci. Am lăsat baltă subiectul, puțin cam rușinat. După-amiază a deschis el discuția, într-un fel ciudat. Era foarte cald, drept care lâncezeam în pat. M-a trezit și mi-a spus: -Vino, am să-ți arăt ceva! Ne-am dus la râu. În partea rezervată bărbaților se bălăceau o duzină de băieți longobarzi, cu patru sau cinci ani mai tineri decât Rotari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
propria mea persoană! Darcey îi lăsă pe Lorelei și pe Aidan la castel. Îi încredință misiunea de a-i dovedi organizatoarei că planurile lor nu fuseseră date peste cap de ea, ci numai și numai de faptul că directorul Ennco lâncezea într-o celulă undeva în California (sau, ceea ce era mai probabil, fusese scos pe cauțiune ca să poată medita în liniște în locuința sa de lux) și de faptul că Nieve se prăbușise de la statutul de supertipă putred de bogată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Efectul celor mai bune legi va eșua întotdeauna în fața corupției moravurilor, iar femeile vor rămâne fără influență și nu vor îndrepta moravurile atâta vreme cât vor fi menținute în starea de înjosire ce li s-a rezervat. Societatea română e condamnată să lâncezească în acest cerc vicios. Nu o putem învinui; nu putem decât să o plângem când vedem ce distincție perfectă capătă femeile române când au fost crescute la Paris sau dacă locuiesc acolo. Dacă salvarea moravurilor e posibilă, atunci ea se
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se plictisea singură. - Așa că poartă-te bine cu Susana sau o să ai de-a face cu noi - mai zise Finito, deschizînd grilajul și lăsîndu-mă să trec. Acu' poți să intri, piciule! În timp ce înaintam în grădina părăginită unde tufele de leandri lîncezeau la umbra salciei iar irișii putrezeau prin colțuri jilave în lipsa soarelui, mă întrebam cum de izbutiseră înfometații charnegos să capete strania autoritate de a sta de vorbă cu ofticoasa. Și m-am gîndit iar că, deși trecuseră doar patru luni
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
că am grijă de ea. Eu, în situația mea mizerabilă, un binefăcător. Uneori musca mă privește. Ochii ei spun: Ei , bătrîne? Totu-i O.K.? - Ochii mei spun: Hallo, fato, cum merge treaba? Cum de m-ai găsit? Uneori, cînd lîncezesc așa fără nici un gînd, îmi apare în față sexul unei femei. Nu mai știu cum o cheamă pe femeie. îi doresc să mai trăiască. Sexul ei ar fi meritat asta. Nu știu decît atît. Pizda acestei femei a fost cel
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
până ce unul din invitați are ideea să-i laude "pipa de lemn, maronie, lăcuită, chiar frumoasă de care scriitorul nu se desparte nicio clipă, o tot răsucește printre degete". Lăudarea pipei îi smulge lui Barbu "primul zâmbet". Conversația însă tot lâncezește până ce același admirator al pipei lui Barbu aduce vorba despre Groapa, lău-dân-- d-o. Brusc posomorâtul Eugen Barbu devine alt om, își dă drumul la gură, spune glume în doi peri ("doamna să mă scuze!"), povestește despre vecinul de apartament
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
Acum, când clevetirile nu mai erau un tertip absolut, partea groaznică pentru Mario consta în faptul că lumea adăuga episoade neutre ca să le dea un anume sens. În Buenos Aires mor mulți de infarct sau prin înecare. O mulțime de iepuri lâncezesc și mor prin case, prin curți. O mulțime de câini fug de mângâieri sau le acceptă. Cele câteva rânduri lăsate de Héctor mamei lui, hohotele de plâns pe care vecina din casa cu etaje spusese că le auzise din vestibulul
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
doar de senzaționalismul ideii. Mai degrabă decât să surprindă, însă, distopia lui Alexandru Ecovoiu nu face decât să plictisească. Atât contextul, cât și epica romanului sunt deficitare. Specificul Danemarcei e precizat prin câteva clișee, de la Hamlet până la Kierkegaard, în timp ce acțiunea lâncezește sub apăsarea diatribelor la adresa decadenței vieții moderne. Sunt luați la refec nu doar din perspectiva diferitelor personaje, ci, ai zice, din perspectiva naratorului însuși, scăpat nesupravegheat la suprafața textului, homosexualii, femeile de moravuri ușoare, violența de la TV - bref, orice tip
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
reproducerea unor versuri macedonskiene pentru copii. Astfel, în numărul următor, nr. l6 din l5 aprilie, vom asista la reproducerea poeziei Maica mare, care arată în felul următor: ",Maica mare își trântește,/ Ochelarii de necaz,/ Are sângele-n obraz,/ Focu-n sobă lîncezește,/ Și drăcoaica nu sosește./ Vina câinelui e-mi pare,/ Maică mare, maică mare./ însă ciorbă ca să papi,/ Mai așteaptă, maica mare,/ Mai lucrează la ciorapi.". Urmează în nr. 22 din 27 mai poezia Florile, care arată în felul următor. "Rada
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
le cunosc fac altceva decît ceea ce le place. Carlos, vecinul de vizavi, adoră vallenatos 1. E arhitect de profesie. Își exercită meseria în sila. {i o face pentru că nevastă-sa e profesoară; cîștiga bine, si nu suportă să-l vadă lîncezind toată ziua, întins pe podelele frecate de curînd de sevitoare - de care, în treacăt fie spus, se teme, căci ochii bărbatului ei se bucură de fantasticul ei corp - și să asculte la combină melodiile lui preferate. Nici ei nu-i
Ariza Navarrro - Dimineața, cînd îmi vor găsi cadavrul by Radu Niciporuc () [Corola-journal/Journalistic/6553_a_7878]
-
ce schije am în cap, sînt schije capitaliste!. Le vom băga noi schije în cap, să meargă pașnic lumea la serviciu! De ce mor iepurii, uciși de schije capitaliste?". De fapt, iepurii sunt sin-gurele elemente negative care neliniștesc aerul romanului, atmosferă lâncezind în "binele" mentalității comuniste. În rest, lumea se bucură de optimul nivel la care a ajuns societatea. Mihai Vakulovski notează corect, pe coperta a patra a cărții, că "perspectiva șnarativăț e una de ultimă oră, demistificatoare și ironică" asupra comunismului
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
gânduri și nici splendoare moartea nu are ovare nici uter nici obiecte fetale pielițele ei roase de dinți de femeie zboară prin aer ca niște baloane suflate de copii scotocind după îngeri de săpun care pocnesc. dolce far niente purpurie lâncezesc pe blănuri carnea ta e foarte departe nici cu vreo cange nu te-aș putea apuca de pielițe inima ta e mai aproape dar ea bate doar laolaltă cu surioara moarte mereu purpurie mă gândesc la tine ca la un
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
din fața crispării elementelor, reculul într-un interior securizant, protector se însoțește cu o regăsire a intimității ființelor, a comuniunii voluptuoase ("Afară plouă laic și-aș vrea să fii aici,/ Să tac, să taci, tăcerea la fleacuri să ne-mbie./ Să lâncezim pe paturi ca două mari pisici/ După ce-au lins smântâna (slup-slup!) din farfurie"). Cea de a doua strofă accentuează atmosfera de lâncezeală, de abulie senzorială de care se lasă marcați eroii lirici. Cuvintele, gesturile și mișcările au o lentoare
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
pentru tine!), țin minte că preumblându-ne, odată, la începutul unei toamne, Maria (care nu mai este) cu mine, printre bătrâne edificii timișorene Jugendstil (!), am dat cu ochii de-o fereastră de la etajul II sau III, în preajma Primăriei Vechi, în care lâncezea un veșted elev, ca la vreo 14 ani, ce, fără să fie exoftalmic, ci numai maladiv și palid, în strai albastru, "era" Rilke! Dar, fie și dacă, liebe Ioana, "... schrecklich ist jeder Engel", ca unul care ține, în principiu, de
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]