549 matches
-
cilindru de porțelan, gol pe dinăuntru, e întrebuințat pentru a prinde o pană de păun și are în capăt un inel pentru a-l fixa de pălărie. Darul i se dă fratelui meu. Mamei i se oferă un ruyi deosebit, lăcuit și sculptat cu modele de bun augur. Partea de sus îi înfățișează pe cei trei zei-stelari, care simbolizează grația divină, sănătatea și longevitatea. Partea din mijloc înfățișează un liliac ce poartă un clopot din piatră și un pește dublu, semnificând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de agricultorii din lungul drumului, chiar și acum, în timpul sărbătorilor de Anul Nou. Începând cu palanchinele pentru Katsuyori și soția lui și numeroasele doamne din suită care-i serveau, și continuând cu acelea ale mătușii lui și fiicei acesteia, lecțiile lăcuite ale feluriților nobili și doamne numărau, probabil, sute și sute. În mijlocul acestei nesfârșite procesiuni de priveliști - samuraii și vasalii, slujitorii personali, funcționarii superiori cu șeile lor aurii și argintii, intarsiile de sidef, scânteierile lacului auriu, umbrelele deschise, arcașii cu arcurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Taro? — Sunt aici, tată. Taro își mână calul spre silueta singuratică a părintelui său. Punând la un loc toți vasalii, samuraii de rând și pedeștrii, se adunau mai puțin de o mie de oameni. Erau însă multe palanchinuri și lecției lăcuite pentru soția seniorului și doamnele ei de curte, iar figurile jalnice ale femeilor voalate, mergând atât călare, cât și pe jos, umpleau tot drumul. — O! Arde! — Ce sus se înalță flăcările! Mulțimea de femei abia îndura plecarea și, când ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din apartamentul său de culcare și veniră în fugă, seniorul terminase deja cu spălatul gurii și al mâinilor. Mergând spre vasul enorm în care curgea apă dintr-o țeavă de bambus, luă o găletușă și o cufundă într-o covată lăcuită. Stropind peste tot cu apă, ca o rață, își spălă, grăbit, fața. — Ăh, vi se udă mâneca, stăpâne. — Lăsați-mă să vă schimb apa. Pajii erau îngroziți. Unul din ei ridică, temător, mâneca albă a lui Nobunaga, de la spate, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din același punct, încă vreo zece pagini, alt semn - a treia zi iarăși n-am mai găsit în raft volumul cu semnul, dar am constatat că deja fata de la casă, o filoloagă fină cu mâini de copil și unghiile numai lăcuite, îmi zâmbea cuviincios ca unei cunoștințe. Ar fi fost o lectură ideală pentru nopțile lungi de iarnă de-aș fi avut în biblioteca asta vreunul din romanele Aglajei, să zicem pe cel antum, D.C.F.C.I.M.? Las’ că și cărțile despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
un mic telefon mobil sau de țigările din care a apucat să fumeze una întreagă așteptând autobuzul în stație la Apaca. Afară poartă mănuși negre, dar în metrou am apucat să-i studiez și mâinile, cu unghii nevopsite, doar eventual lăcuite. Nu pot să nu-mi amintesc de Femeia în roșu, romanul celor trei optzeciști - dacă nu mă înșel, era tot romanul unei urmăriri, prin alte timpuri și spații, genul care mă fascinează inconștient din copilărie. În momentul când fata în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
nopții și mă trezesc dintr-o picoteală probabil scurtă, amorțit ca lemnul. Zina se lăfăia pe vreo trei locuri, cu capul pe umărul meu și picioarele pe pervazul geamului. În lumina de pe peron i se disting labele picioarelor cu unghiile lăcuite, gambele sângerate de pișcăturile de țânțari, dezvelite din fusta de blugi - mai sus e în umbră, dar am avut tot timpul s-o observ în orele trecute ca să-i fac portretul din memorie. E înaltă sub un metru șaptezeci, față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
când am primul tren spre Capitală, deci o mulțime de invariabile m-ar putea ține în loc și dacă aș fi sprintat mult mai vioi. Sirenele ambulanțelor urlă sinusoidal, ca pe Manhattan după o catastrofă. O mână feminină cu unghiile numai lăcuite s-a prins insistent de partea brațului meu neacoperită de mâneca tricoului, exact când eram gata să fac traversarea fatală. Ea spune ceva, dă semne că m-ar cunoaște, până la urmă se supără, fiindcă eu rămăsesem paralizat cu mâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
care‑am văzut‑o în viața mea! spune Suze, plimbându‑și degetele pe ea cu admirație. Deci... câte geamantane ai la ora asta? Se uită la șifonierul meu, de pe care stau să cadă o valiză maro de piele, o geantă lăcuită și trei port‑farduri mari. Păi..., zic, ridicând din umeri cu un aer ușor defensiv, câte are toată lumea. Cred că mi‑am cumpărat destul de multe geamantane și genți de voiaj în ultimul timp. Dar ideea este că de ani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de pază, îi spuse primului ușier ce-i ieși în cale. După cincisprezece minute, însuși ministrul Ali Madani îl studia atent, cu chipul îngrijorat și sprâncenele încruntate într-un mod comic, din spatele unui superb și aproape diafan birou de acaju lăcuit. — înalt, slab și cu fața acoperită de un văl? repetă, vrând să se convingă că celălalt nu greșea. Ești sigur? — Complet sigur, Excelență... Un targuí autentic, din ăia care se mai văd doar în cărțile poștale ilustrate. Până acum câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu timpul? — Da, n-am nimic de făcut până la cursul de la ora două. Ne-am urcat în autobuz și Midori m-a dus la un restaurant din apropierea stației Yotsuya. Era un restaurant în care se servea prânzul în cutiuțe frumos lăcuite. De îndată ce ne-am așezat la masă, ni s-au adus două boluri cu supă și două cutii pătrate, roșii, cu meniul zilei. Zău că a meritat să venim până aici, gândii eu. — Grozavă mâncare! am zis eu. Și ieftină! Vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să fie bogate ca să supraviețuiască. Taxe școlare mari, tot felul de alte taxe, excursii școlare scumpe. De exemplu, dacă mergeam la Kyoto, poposeam la hanuri tradiționale dintre cele mai scumpe, la ceremonia ceaiului ni se servea mâncare specială pe tăvi lăcuite, o dată pe an eram duse la hotelul Okura din Tokyo unde se țin cursuri de bune maniere. După cum vezi, nu este o școală obișnuită. Știi, din cele o sută șaizeci de fete din seria mea, eu eram singura din Toshima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Foițe din alge marine, uscate și presate. 1. Marele cutremur din zona Tokyo-Yokohama, care a avut loc la data de 1 septembrie 1923. Cheag din pastă de soia. Uscățele din orez. Este vorba de un meniu fix, servit în cutii lăcuite, care cuprinde, de obicei, orez, murături, pește prăjit sau pane, legume pane, pui fript etc. 1 ~n Japonia se circul\ pe partea stâng\ a drumului. Melodie interpretată de celebrul cântăreț Ky¿ Sakamoto, care a murit într-un accident de avion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
care era deja tipărită adresa mea În caz că nu voiau să-mi publice materialul trimis, nici cupoanele poștale pe care le puneam În plic ca să-mi poată trimite Înapoi povestirea, cupoane pe care le păstram Într-o cutie persană mică și lăcuită, care avea o ilustrație pornografică În interior. Dispăruseră toate. Le băgase pe toate În valiză. Nici măcar batonul roșu de ceară cu care-mi sigilam scrisorile nu mai era. Stăteam și mă uitam la ilustrația din interiorul cutiei, observînd supradimensionarea curioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
am convins pe bolnav să dea o raită în jurul mesei din sufragerie. Omul din care nu mai rămăseseră decât barba albă și oasele se îmbărbătă. Se lăsă ridicat în capul oaselor. L-am luat de subțiori și, sprijiniți în cârja lăcuită, ne-am lansat în nebuneasca aventură. Mai întâi am dat ocol mesei din sufragerie apoi, cuprinși de entuziasm, traversarăm camera și ieșirăm pe hol. Bătrânul gâfâia, dar șchiopăta cu nădejde înainte. Ochii îi străluceau albaștri, veseli. Bunica apăruse în cadrul ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o excepție notabilă, prin raport strict la spațiul de locuit subteran, vizitat întâiași dată de către eroii noștri. Această excepție antagonică, izvorul unor insurmontabile discrepanțe, o constituia tocmai apartamentul proprietăresei umilului Vierme! Pardoseala din living parchet de stejar și de ulm, lăcuit și șlefuit cu migală, manual, de-a lungul nervurilor abia dacă se observa un pic, pe margini, sub povara grandioasă a unui imens covor original de Isfahan, mirifică mostră de influențe tradiționale abbaside, de moliciunea cașmirului, o veritabilă simfonie artizanală
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu roți dințate și volant zăcea într-alt colț al camerei. O broască de tablă era desfăcută în două și, ca un maț lucitor, arcul ieșise din locașul său. O pușcă fără trăgaci era azvârlită sub scăunelul cu spătar roz, lăcuit. Pe rafturi se aflau și cărți, dar nu câte crezusem, cele mai multe subțirele și cu litere uriașe, ca pentru școlarii mici. Nu mai știu ce-am vorbit, dar mă grăbesc să ajung la esențial. Când Mendebilul a ieșit pentru câteva minute
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
se aprindeau ochii tuturor. Dar cea mai mare senzație a făcut-o Radu G., un coleg cu figură de armean, cu sprâncene groase ca pictate de Baba, și care se ocupa intens de "muzici": el venise cu un album roșu, lăcuit sclipitor, pe care era o fotografie reprezentând sute de personaje așezate într-un grup ca un polip gregar, în fața cărora se aflau patru tineri într-un fel de uniforme vechi, cu ceaprazuri. "Maaamă, bătrâne, ziceau toți, Sgt Pepper'sV !Și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pline de himere. Puse cartea jos, alături de celelalte. Mimă brusc un chitarist dezlănțuit, aplecat pe spate, strângând spasmodic cu stânga griful chitarei. Into the fireeee țipă stins și începu să râdă. Așa-zisa bibliotecă nu era decât un singur corp lăcuit, negru, așa că, fără cărți, era ușor de urnit, și el, spre mijlocul încăperii. Dar obosea foarte repede și trebuia să facă pauze lungi după fiecare mobilă deplasată. Noroc că nu mai erau prea multe în odaia aceea, care începuse să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cârpă, doar cu capetele dintr-un fel de ipsos care se ciobea foarte repede și cu părul de ață neagră, galbenă sau cafenie. Erau totuși și păpuși de cauciuc, înfățișînd niște negrese cârlionțate. Erau căluți albi, cu șa de pânză lăcuită, roșie ca flacăra, urși galbeni și cafenii, păsări mecanice de tablă. Mereu se aflau pe tejghea cinci-șase jucării care țopăiau, săreau, băteau toba, mașinuțe care înaintau prin frecare, rachete care scoteau scântei din coadă. Mama îmi cumpăra de obicei jocuri
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe un sceptru, în mâna stângă. Cârciumăreasa, floarea ei, îi atârna în piept, galben-portocalie. I-am adus din casă și ceasul de mână pe care trebuia să-l folosească în joc. Era un ceas de damă, micuț, cu curelușă roșie lăcuită și cadran auriu, cu limbi ca niște ace negre. Nu avea mecanism, era o jucărie pentru învățat orele. Limbile puteau fi potrivite cu un buton. I l-am pus la mână, și ritualul investiturii fiind încheiat, ne-am aplecat adânc
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de gura-leului, care-i stătea țeapănă în sus ca o pană de voievod. Avea pe ea o rochie strâmtă, înflorată, cum se purta prin anii aceia, dar vulgar tăiată și nepotrivită cu talia fetei, iar în picioare - papucii tradiționali: roșii, lăcuiți și cu pompon de iepure. Pleteje lucios de negre și le împletise în două cozi groase; în penumbră, fața ei, frumoasă de altfel, era primitivă ca un idol de lemn. Ne-am îndreptat toate încet, cuprinse de teamă, spre o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
platoul din poala piscului. Am putea fi În vacanță, cazați la o cabană (o asemenea perspectivă mi se trage probabil de la Încălțămintea nouă, cu șireturi intacte, legate migălos). Din bucătăria cabanei se ridică un miros de mîncăruri bine gătite, dușumelele lăcuite strălucesc, sînt Într-o piesă de teatru de Mihail Sebastian. Versiunea explicită. Mă trezesc Într-un pat enorm, iar din așternut răsare delicat talpa unui picior, de tăblia patului atîrnă niște ciorapi de mătase, am amintiri vagi ale unei orgii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
doisprezece ani, iar mama lui se mutase la Bruxelles, alături de o soră măritată cu un arhitect belgian. Emma își petrecuse copilăria la Dublin. Într-o casă georgiană, lângă Merrion Square, cu un ventilator mare, semicircular, și cu o ușă neagră, lăcuită, pe care era prins un ciocan de bătut, în formă de delfin. Adolescența și-o petrecuse la Bruxelles, într-un apartament mare, întunecos, pe o stradă respectabilă și mohorâtă, nu departe de Avenue Louise, cu platani tunși și clădiri înguste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
reviste ilustrate. În lumina blândă, dulceagă a cămăruței ei supraaglomerate, Diane arăta cu totul diferită de persoana timidă, îngrijită, pe care Tom se obișnuise să o vadă la Institut. Aici părea mai bătrână, mai sulemenită, mai animalică. Părul lins, parcă lăcuit, îi încadra fața smeadă, arcuindu-se la marginea obrajilor și terminându-se în două vârfuri ascuțite. Buzele umede îi erau puternic rujate. Ochii erau înfundați în orbite și încercănați, iar mâinile mici, pătate de nicotină. Purta una dintre rochiile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]