KorAP: Find »[drukola/base=lăncier & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...12 >

298 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627

spre Cosmin cu ochii lui neguroși, Încercând să deslușească parcă o taină. - Nu există un asemenea luptător, spuse Vlad, Într-un târziu. Poate că nu-ți amintești bine. - A existat un semn! interveni, sec, Petru Ilaș. Dar nu pe echipamentul lăncierilor. Pe tunica lui Aron, În dreapta - sus, sub guler. Ceva ca un șarpe și o linie ascuțită, dacă mă gândesc mai bine, o săgeată. Cosmin strânse cu putere frâiele calului, dar nu spuse nimic. Îi scăpase. Acest detaliu, poate cel mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
ușoare, de luptă călare, o sută de scuturi mari, venețiene. Cămașă de zale cu apărătoare pentru gât și cap, apărătoare de picioare, zale ușoare pentru cai. - O să avem luptă cu arcași... murmură stegarul Simion, vindecat după lupta din munții Alpi. - Lăncierii, lancea scurtă de luptă călare. Măciucașii din Dorohoi, măciuca și buzduganul legate cu lanț. Plecarea În jumătate de ceas! Pentru mine, pregătiți-i pe Crivăț pentru luptă și pe Amurg pentru drum. Înșeuați, cu armele la oblânc. Mai repede decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
ridică, dând semnalul pentru atac. Măciucașii din Dorohoi rotiră buzduganele cu lanț, izbind În plin. Flancurile tătare se prăvăliră sub forța atacului. Buzduganele loveau cu iuțeală cai și călăreți, zdrobind capete, zdrobind oase, trecând prin platoșe, rupând săbii și scuturi. - Lăncierii pe centru! Două sute de lăncieri se lansară la atac, devenind un singur vârf ascuțit, care străpunse centrul urmăritorilor, Înaintând spre grosul tumenului lui Ogodai, unde Petru și Albu luptau din răsputeri, Încercuiți. Înaintarea tătară se opri, frântă de loviturile primite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Măciucașii din Dorohoi rotiră buzduganele cu lanț, izbind În plin. Flancurile tătare se prăvăliră sub forța atacului. Buzduganele loveau cu iuțeală cai și călăreți, zdrobind capete, zdrobind oase, trecând prin platoșe, rupând săbii și scuturi. - Lăncierii pe centru! Două sute de lăncieri se lansară la atac, devenind un singur vârf ascuțit, care străpunse centrul urmăritorilor, Înaintând spre grosul tumenului lui Ogodai, unde Petru și Albu luptau din răsputeri, Încercuiți. Înaintarea tătară se opri, frântă de loviturile primite pe flancuri și În centru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
din răsputeri, Încercuiți. Înaintarea tătară se opri, frântă de loviturile primite pe flancuri și În centru. Era clipa hotărâtoare. - Șarjă la sabie, spargem Încercuirea din jurul lui Petru și Albu! porunci Oană. Apărătorii se lansară la atac, lărgind breșa făcută de lăncieri. Oană răsturnă de pe cai, cu tăieturi lungi, primii călăreți tătari. În jurul lui, Apărătorii luptau cu agilitate și repeziciune. Nu era timp de angajat confruntări lungi, trebuiau doar să ajungă la moldovenii prinși În cercul atacatorilor. Totul se desfășura În viteză

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
cu toată furia. Uzun Hassan era salvat, drumul Kievului și al Liovului erau deschise. În fața lui Însă, lupta abia Începea. Ogodai porunci spargerea falangei care Îl apăra pe Ștefan. Din cei două mii de călăreți, cinci sute izbiră ariergarda Apărătorilor, dar lăncierii reușiră să-i oprească, fără a putea doborî prea mulți. Ceilalți reluară Încercuirea. Un val de săgeți tătare porni spre voievod, dar se Înfipseră În scuturile venețiene sau se rupseră În zalele cailor. - Să ieșim la luptă! strigă Ștefan, punând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
care nici o armată a lumii n-a putut s-o Îngenuncheze. Magia Ninja, din Țara Soarelui-Răsare... 20 decembrie 1459, Moldova, Tabăra de la Tudora - Refaceți formația! porunci căpitanul Oană, urcând dealul spre liziera pădurii. Vreau o retragere cu câte 200 de lăncieri pe flancuri, cu ariergardă de arcași, cinci lansări de săgeți la țintă fixă! Călăreții reveniră În vârful dealului, cu caii obosiți, fornăind. Pe sub platoșe erau asudați. Se lăsase Întunericul. Zăpada era Încă moale, afânată. Dealul și pădurile din jur erau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Înțeles ceva din ce v-am spus eu? Întrebă Oană, Într-un târziu, când flăcările focului se mai potoliră sub aripa frigului cu miros de cetină și cu prevestiri de Crăciun. - Înțeles, căpitane... mormăi stegarul Simion. Retragere cu două sute de lăncieri și cu ariergardă de arcași, cinci lansări. Parcă asta era, nu? - Asta era... râse Oană, dând semnalul de Încălecare. Încălecară cu toții, fără un murmur. Știau că nimic din ceea ce trebuie să facă nu e În zadar. 23 decembrie 1459, Drumul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
să intre În formație de luptă. Corpurile de oaste ale pârcălabului Vlaicu și ale comisului Toader s-au prăvălit asupra ungurilor, distrugând totul. Târgul era În flăcări. Matei Corvinul a ieșit dintr-una din case, sub escorta a două sute de lăncieri. Alți cinci sute de lăncieri au luat poziție În spatele carelor lui Jiskra. Din spatele taberei, câteva sute de cavaleri unguri au Încercat să ocolească locul dezastrului, urcând spre dealurile pe care se afla Ștefan. Am văzut spada căpitanului Oană ridicându-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
luptă. Corpurile de oaste ale pârcălabului Vlaicu și ale comisului Toader s-au prăvălit asupra ungurilor, distrugând totul. Târgul era În flăcări. Matei Corvinul a ieșit dintr-una din case, sub escorta a două sute de lăncieri. Alți cinci sute de lăncieri au luat poziție În spatele carelor lui Jiskra. Din spatele taberei, câteva sute de cavaleri unguri au Încercat să ocolească locul dezastrului, urcând spre dealurile pe care se afla Ștefan. Am văzut spada căpitanului Oană ridicându-se și galopul rapid al căpitanului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Apoi am auzit că prinderea Corvinului era misiunea călărimilor vornicului Isaia, care solicitase această onoare. Călărimile au pornit În urmărire, afundându-se În pădurea dinspre râul Moldova. Dar regele a scăpat. Am aflat În zilele următoare că cei două sute de lăncieri comandați de Banfi au reușit să-l scoată din Moldova, pe targă, prin păduri umblate doar de lupi. Din armata Ungariei n-a mai rămas nimic. 15 martie 1468, muntele Iga, Japonia Fetița se oprise În fața porții care părea a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
sunetul unui corn de zimbru răsună limpede și Înalt În cerul dimineții. Nechifor tresări. Semnalul se repetă. Atunci, hotnogul sări În șa și strigă: - Retragerea! Retragerea imediat! - Ce se Întâmplă? Întrebă Aron. Moldovenii se retrag... - Nu știu... spuse căpitanul de lăncieri Janos Szekely, trimisul regelui Matei. E un semnal pe care nu-l Înțeleg. Cred că, În sfârșit, sosesc prietenii noștri. E vestea că Ștefan nu mai e În scaun. - Nu cred... spuse, Îngândurat, căpitanul Jan Jiskra, care reușise să fugă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
la lupta corp la corp. Fuseseră izolați Într-un cerc de săgeți aprinse trimise În șomoioage de fân și, la lumina incendiului, fuseseră masacrați. Cei care izbutiseră să iasă din cercul de foc fuseseră striviți sub atacul măciucașilor și al lăncierilor. În spate, arcașii lui Petru Ilaș eliminaseră metodic toți fugarii. Dispariția avangardei avea să rămână, deocamdată, un mister pentru conducătorii Hoardei de Aur. Misterul nu trebuia să dureze mult. Era nevoie de Încă două zile. Zorii zilei de 20 august

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
strigă Ștefan. Semnalele! Căpitanul se Întoarse și văzu cele două săgeți galbene despărțindu-se deasupra podului. Cavaleria moldoveană intra În retragere. Soliman câștiga teren. Galopul Cuceritorilor fu oprit de atacul pieziș al celor cinci sute de Apărători conduși de Pietro. Lăncierii moldoveni reușiră o breșă În mijlocul lor, dar În scurt timp agresorii intrară Într-un dispozitiv nou, desfăcând aripile Încercuirii. - Retragere cu voltă pe dreapta, ariergardă de lăncieri! porunci Oană, iar semnalul pentru Pietro porni imediat. - Mențineți triunghiul! Atac cu săgeți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
oprit de atacul pieziș al celor cinci sute de Apărători conduși de Pietro. Lăncierii moldoveni reușiră o breșă În mijlocul lor, dar În scurt timp agresorii intrară Într-un dispozitiv nou, desfăcând aripile Încercuirii. - Retragere cu voltă pe dreapta, ariergardă de lăncieri! porunci Oană, iar semnalul pentru Pietro porni imediat. - Mențineți triunghiul! Atac cu săgeți aprinse! Săgețile aprinse loviră În plin corpul Cuceritorilor, luminând mai bine siluetele care se zbăteau În ceață. Dar el fu observat și din valea Bârladului. - Spătare Albu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
mai respecta ordinul. Mișcarea, acolo, devenea haotică. Era vorba doar de supraviețuire. În fața lui Alexandru, Însă, se desfășura unul din episoadele cele mai spectaculoase ale confruntării. Flancul drept al Apărătorilor formase o linie de arcași, iar centrul fu ocupat de lăncieri. La două sute de pași de garda lui Soliman, oștenii mantiilor albe declanșară atacul cu săgeți, după care primele rânduri turcești fură zdrobite de aruncătorii de lănci. La un semnal al cornului de zimbru, pe ambele aripi intrară În acțiune măciucașii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
sălii pășiră patru soli În armuri de argint, punând genunchiul la pământ În fața domnitorului. - Regele Matei Corvinul Îți trimite, prin noi, semn de pace și prietenie! spuse șeful soliei, ridicându-și privirile spre domnitor. Ștefan Îl recunoscu pe căpitanul de lăncieri Jan Jiskra, cel care Îl salvase pe Matei din bătălia de la Baia. - Cam târziu, căpitane Jiskra! răspunse voievodul. Oare această prietenie vine fiindcă i-am Învins pe turci, sau fiindcă Matei și-a amintit subit că este creștin, ca și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
jumătate de ceas. Instalezi o poziție falsă pe versantul de vest. Îți acoperi mișcările și pregătești linia de apărare la două mii de pași spre nord, sus, pe culme. Cale de retragere la alți cinci sute de pași, dincolo de liziera pădurii. Lăncierii, avansare prin pădure, Învăluire pe dreapta, atac la semnal. Linie de arbalete pe centru. Linie avansată spre est, cu zid de scuturi. Executarea. Fără nici un cuvânt, comandanții de detașamente Își luară luptătorii și porniră spre locurile indicate. Alexandru Începu să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
porniră spre locurile indicate. Alexandru Începu să Înțeleagă că Apărătorii pregăteau nu una, ci trei bătălii. Cea mai grea părea a fi a doua. Cea pentru care se pregăteau Yves și Francisco. În primul val de atac aveau să reziste lăncierii, sprijiniți de tirul de arbalete. Cea de-a doua rămânea o necunoscută, căci forțele din al doilea val erau copleșitoare. Cea de-a treia era, deocamdată, doar o strategie de apărare Împotriva unui atac de la distanță, dinspre est, cu săgeți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
vedea și auzi. Ritmul adevărat al confruntării. Pe care, deocamdată, doar dirijorul Îl intuia, mărind imperceptibil intensitatea instrumentelor. - Mihaloglu nu angajează lupta ofensivă cu călăreții noștri... Speră În rolul avantajului numeric. Un calcul greșit. Continuați „cascada”. Să intre În luptă lăncierii. Giuliano nu-și putu stăpâni un zîmbet. În sfârșit, „cascada”. Una din deschiderile preferate ale lui Angelo. Din acel moment, totul avea să fie o creștere gradată a puterii de atac până la limita rezistenței adversarului. Încă o sută de Apărători

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
constant pe centru! Sper că mongolii au intrat pe pozițiile indicate, dincolo de lizieră... Observatorul duse ambele brațe orizontal spre est. Războinicii lui Amir se aflau la posturi și urmăreau deschiderea lui Angelo. Pe creasta din față, cei o sută de lăncieri Îi ocoliră pe ceilalți trei sute care mențineau linia de atac, lansând lăncile de la cincizeci de pași. Primele rânduri ale ienicerilor căzură, cu scuturile străpunse de fierul greu al armelor italiene. Lăncierii scoaseră spadele și continuară atacul În două șarje simultane

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Angelo. Pe creasta din față, cei o sută de lăncieri Îi ocoliră pe ceilalți trei sute care mențineau linia de atac, lansând lăncile de la cincizeci de pași. Primele rânduri ale ienicerilor căzură, cu scuturile străpunse de fierul greu al armelor italiene. Lăncierii scoaseră spadele și continuară atacul În două șarje simultane. În urma lor se auzi, deodată, un nou val de călăreți Înarmați cu arbalete. „Cascada” creștea fără contenire. Călăreții se apropiară, ridicând trâmbe de zăpadă În urma lor, goniră până ajunseră la o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
ajunseră la o sută de pași, distanță de la care săgețile puteau traversa orice obstacol, fie el scut sau armură, și lansară trei serii succesive de săgeți. Imediat după a treia serie puseră arbaletele la spate și scoaseră spadele, sprijinind șarja lăncierilor. În centrul dispozitivului lui Mihaloglu se crea o breșă din ce În ce mai largă. Dar avantajul numeric rămânea, Încă, hotărâtor. Generalul turc avea varianta de a Încerca o Încercuire a atacatorilor sau de a continua marșul flancurilor spre versantul Apărătorilor. Consideră că atacul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
porților deschizându-se În fața oaspeților. Coloana Apărătorilor intră, În frunte cu Angelo, Yves și Francisco. Urmau căpitanii italieni și detașamentele lor, apoi grupul Apărătorilor moldoveni, care Înconjurau căruța În care se afla căpitanul Oană, apoi ariergarda alcătuită din arcași și lăncieri. Angelo descălecă primul, respectând eticheta În vigoare la curțile regale europene, la zece pași distanță de domnitor. Apoi duse pumnul drept la inimă și Înclină capul. În spatele lui, descălecară căpitanii și luptătorii, care puseră genunchiul drept la pământ. În jurul oaspeților

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
amplasa artileria pentru o ciocnire de mari proporții, voievodul ținea piept unei forțe copleșitoare. Dar frontul se muta, implacabil, spre nord. Căpitanul Oană strânse frâul lui Crivăț, care se cabră, surprins. - Apărătorii În vârf de atac, scuturile ridicate pe flancuri! Lăncierii În prima linie! Aflat În mijlocul vânătorilor domnești, spătarul Mihail sesiză noua așezare a Apărătorilor, dar nu Înțelese schimbarea de strategie. Apărătorii renunțau oare la lupta de hărțuială? Prefera Oană un atac sinucigaș? Dădu pinteni și se apropie de căpitan, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]