492 matches
-
că avem datoria să continuăm a răscoli în răbojul vremii după noi izvoare ale identității noastre, multe existente în sute și mii de pagini care n-au ajuns încă la noi. În coasta Palatului Culturii din Iași există o stradă lăturalnică cu numele Gh. Ghibănescu; există în Iași și strada N. Iorga, și M. Costăchescu, și... câți dintre elevii noștri, copii ai celor care locuiesc pe străzile cu nume celebre - unde adesea le este și școala - știu cine au fost și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se defineau competențele slujitorilor proprii, se prevedea organizarea unei școli de ingineri și arhitecți, însărcinările pe care le aveau în ce privește lucrările șoselelor și a podurilor, paza lor și rolul cantonerilor, păvăluirea și șoseluirea orașelor ținutuale, lucrarea podurilor și a podețurilor lăturalnice. Erau reglementate atribuțiile Departamentului averilor bisericești și al învățământului public, legiuirile menite să asigure sănătatea publică, regulile pentru controlul activității la departamente și la Eforii, dar și la Epitropia spitalului Sf. Spiridon din Iași - cu averi în mai toate ținuturile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că, în afară de "partea Dornei" și de "șesurile mici" din preajma localităților Hangu, Pângărați și Vadul de-a lungul Bistriței, al căror sol era propice practicării agriculturii (ca îndeletnicire complementară celor specifice, păstoritul și creșterea vitelor), întregul șes al Bistriței, cu văile lăturalnice de la Chirilă 17 până la Piatra, era foarte potrivit împăduririlor. Asemenea operațiune putea asigura largi perspective pentru valorificarea superioară a acelor suprafețe, atât prin comercializarea lemnului, prin mijlocirea drumului natural ce lega Moldova cu Orientul, râul Bistrița, cât mai ales prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îndestul de mare pentru trebuința lăcuitorilor, carii numai păstori fiind, îl întrebuințază pentru pășunat și fânață, asemine afară de șesurile mici ce să află aproape de Hangu, Pângărați și vadul de-a lungul Bistriței, apoi tot șesul Bistriței cu a<le> sale lăturalnice văi de la Chirilă pân la Piatră, din pricina chezășimei poalelor de munți, nu este nicidecum potrivit pentru agricultură, ci numai pentru așezare de păduri. Prețul acestui întreg cuprins de loc, care este o parte însămnătoare a țărei <Moldovei>, atârnă cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aiure), iar mai ales în această parte a țărei, din nenorocire se află în cea mai tristă stare. Prin necumpătata exportație a lemnului, prin numeroasele și peste analoghie aflătoarele ferestei, toată valea cea mare a Bistriței cu a<le> ei lăturalnice văi, se vede stirpită de lemne și provizioanele copacilor câștigate prin învechime se mistuiesc prin un abuz (catahrisis) vrednic de tânguire. Pe lângă această întrebuințare a pădurilor, mai este încă și alt rău, carele nici într-un chip nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fabrici. Pe lângă casele de fabrici și trebuincioasele șuri pentru cărbuni, lemne și camara pentru instrumente, mai sînt de nevoie și odăi pentru lăcuința tuturor lucrătorilor și a slugilor. Fiind că facerea din nou a unei asemenea școale, cu toate zidirile lăturalnice trebuitoare nu numai <că> ar cere un însemnător capital, dar încă și îndelungată vreme, apoi mai potrivit ar fi a să cumpăra pentru acest scopos casele de la via d-sale Cons. C. Balș de la Păcurari, care, cu alăturatele ei zidiri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce să vor păstra pentru trebuința monastirii și a lăcuitorilor ei și a cărora poziție, întindere și mărginire să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari: Tarcău, Oanțu, Vaduri, Gârcea, precum și a<le> lor ramure lăturalnice și acele din munții anume (...)24 au să rămână numai pentru trebuința acestei băi de fer, căci întrebuințarea acelor păduri în altă lucrare ar aduce contenirea acestei întreprinderi, întemietă prin jărtfe de mari capitaluri. Parchetuirea acestor păduri, după legiuirea organică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sine un adevărat ,,A B C.“ pentru un drum corect în viață. Omul simplu din satele de altă dată, cu condiția sa modestă, era mai aproape de adevăr decât omul m ode rn care este atras tot mai mult pe căi lăturalnice. Oare câte s ar putea face pentru nevoiași, cu bani i de pe o singură mașină de lux a unui bogătaș? Obiecte de lux care oricum nu-l ajută în nici un fel. Cel mult îl împing și mai mult spre decădere
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de existența lor și ni le recunoaștem. Asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun și urmăm Calea. Cine devine mai conștient, își dă seama că această Cale este foarte îngustă și foarte ușor putem face u n p as lăturalnic . Dar foarte puțini sunt conștienți cât de mult mai avem noi de schimbat în viața de zi cu zi! Pentru că nu au o îndrumare adecvată, mulți își în chipuie că în viața lor totul este ,,roz “,când în realitate ei
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
alături de partenerul ei, dar acum se arăta foarte fericită pentru faptul că fusese Împiedicată de la acest gest148. Ranjit Singh mi-a adus la cunoștință că dr. Allen (guvernatorul de origine americană al Gujaratului 149), fiind În cetate, căuta pe căi lăturalnice să se Îndeletnicească cu practicarea alchimiei 150. Nu mi-am putut stăpâni râsul la ideea că acesta se aștepta să transforme metalele obișnuite În aur, de vreme ce se dovedi că nici măcar transformarea mercurului În argint nu era posibilă. Ulterior, afirmațiile mele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ridicat de Semilună.” (M. Eminescu, I, 146) • a denumirii obiectului exprimat prin regent (atributul denumirii): „Moștenitor eu sunt al iernii / Mai curge-ngheț pe apa Cernii.” (L. Blaga, 364), „...Satul Humulești, în care m-am trezit, nu-i un sat lăturalnic, mocnit și lipsit de priveliștea lumii ca alte sate.” (I. Creangă, 47), „Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei.” (E. Barbu, 36), „Aproape toată luna lui aprilie am fost în fiecare după-amiază în magazin...” (C. Petrescu, Procust
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
va miza pe sintagme simple și limpezi (lipsite de Înflorituri metaforice gratuite) care trimit direct la țintă, focalizează activitatea contemplativă pe obiectivul vizat. Evitarea figurilor de stil, cu care ne-a obișnuit poezia occidentală, preîntîmpină astfel rătăcirea cititorului pe căi lăturalnice, ocolite sau șovăitoare. Numai cuprinzînd expresii firești și naturale, nepretențioase (care nu vor să atragă atenția asupra lor), textul Își Îndeplinește cu brio funcția tranzitivă de vehicul folosit doar pentru a ajunge la destinație. Din acest punct de vedere, rolul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
după noi să admire frumusețile și splendorile naturii. Ar fi nimerit să se renunțe la aruncarea deșeurilor în apa Moldovei și Moldoviței, pe luncile care erau nu demult loc de recreere și agrement, în locurile vizibile, pe drumuri și străzi lăturalnice. Chiar dacă Primăria a fixat puncte de depozitare a deșeurilor, fără o pază (ar trebui pusă o pază pentru fiecare!) făcută de activiști ecologiști, oamenii nu vor respecta măsurile luate și vor continua să arunce la întâmplare, otrăvind apele și pământul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
harta lui Bawr de la 1781 apare cu numele de Gudechti. Etimologia Hudești poate fi explicată, având în vedere că toate variantele au ca rădăcină comună hud, hudă care în românește au dat hudiță ce în graiul local înseamnă drum îngust, lăturalnic sau și mai clar drum îngust care se înfundă. Mai avem în vedere că în satele Vatra și Lupeni considerate a fi cele mai vechi, sunt multe asemenea hudiți și că localnici înțeleg destul de bine ce este o hudiță și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu un regret... Mi-e foarte clar că nu aș fi fost un Dumnezeu bun, însă la început, chiar și eu am avut un vis... Voiam să fiu florăreasa. Să am o grădină mică, veșnic în floare, pe o străduță lăturalnică. Să ies în fața fiecărui trecător să-i mulțumesc că există și să-i ofer căte o floare. Aia, dragul meu, e fericirea!Cand ma voi preda? “Cănd magnoliile unei primăveri eterne se vor ofili, îmi voi pierde conturul; voi pieri
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
impun În prim plan și anume: stabilirea unui optim Între numărul locurilor de cazare și debitul izvoarelor de apă minerală, deci se impune o mai bună armonizare a acestor elemente și eventual transportul apei la unele vile și hotelurile mai lăturalnice, pentru a diminua presiunea directă asupra izvoarelor sus menționate. 2) Problema construcțiilor noi. Specificul cadrului natural, respectiv al unei mici depresiuni, a imprimat Stațiunii Olănești o trăsătură specifică În privința amplasării bazei sale tehnicomateriale, cu o distribuție mai comasată, mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de numiri, aluviuni pe cursul Someș-Unelte, scaun cu șapca roșie de muncitor ori paznic, învîrte pe colț clădirea goală, sar imobilele ecleziastice, industria sigură a tradiției, modernă și imuabilă lumea lor căci, prin greu păcat, ele înseși sînt lume! biserica lăturalnică oaie cu lîna de șiță, roasă în pavilioane-tip CFR la malul rîului, "Transwagon Hamburg" inscripție de circulație, gară. Ora 11,45, în personalul Cluj-Napoca Bistrița, în stația Cluj, inadaptarea la propria noastră supraîndemînare să o numim transport, nepregătiți nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
făcut dimineață și lumina a început să inunde salonul Capșei, toți cei rămași au luat-o la goană spre casă ca liliecii. Cu ochii umflați de oboseală și băutură, de plâns și de râs, s-au făcut nevăzuți pe străzi lăturalnice, feriți de privirile oamenilor care abia își începeau ziua. La intrare nu mai rămăseseră decât Fernic, Cristi, Rada și un tânăr chitarist, în ultimul an la Conservator, pe care îl cunoscuseră chiar în seara aceea. — Tânărul domn Avram m-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
de alcool ca și el, fără niciun farmec și nicio noimă. Zile și nopți în care nu câștiga nimic și arunca averi pe ficatul său. De multe ori nici nu mai ajungea acasă, cădea în cine știe ce șanț de pe cine știe ce alee lăturalnică de mahala, și acolo rămânea până dimineața, când fie niște copii găseau să se distreze copios trăgându-l de haine, fie șobolanii îl deranjau, încercând să-l muște de degete sau urechi. Și nici măcar atunci nu pornea spre casă. Era
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
fund. Când într-o zi l-am zărit pe stradă, îmbrăcat modest, sărăcăcios, nu-mi venea să cred ochilor. Era mizeria personificată. Calea Victoriei, pe care o avusese cândva la picioare, azi îl refuza. El singur o ocolea. Trecea pe străzi lăturalnice. Privirile trecătorilor îl frigeau. Și, pentru a evita compătimirea, fugea de ele, de lume, de lumea haină a cen- trului. Și-a căutat refugiul în periferie, aceea care înghite tot și cu greu mai redă ceea ce a luat. Și nici măcar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
și să cotizezi din belșug pentru o seară cu celebrul Cristian Vasile. Contracte mici, de câteva zile doar, de un weekend sau, dacă era norocos, de câteva săptămâni. A cântat în localuri de cartier sau în cele ascunse pe străduțele lăturalnice ale marilor bulevarde, de care se ferea tot mai des, în pauzele filmelor de la cinematografe, pe Elisabeta sau pe Griviței, a început să pună și ceva bani deoparte, departe de milioanele pe care le câștiga odată, iar de cele mai multe ori
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
23 august P.N. după ce s-a plimbat cu o prietenă R.A., se intorcea acasă în jurul orei 22, când a fost abordată de I.A.(17 ani) și N.V.(22 ani) care au invitat-o să se plimbe pe o ulița lăturalnică și apoi să se așeze pe iarbă. Minora îi cunoștea pe cei doi, I.A find nepotul surorii bunicei sale. P.N a fost imobilizată de de I.A (ținută de mâini), în timp ce N.V. a violat-o. Când I.A
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
ea să-l iubească pe el. Asta îmi venea ceva mai greu. De fapt era atât de greu, încât ispita de care fusesem conștient ceva mai înainte, și pe care o izgonisem cu fermitate, se furișa din nou pe căi lăturalnice, oricât mă străduiam să am numai gânduri curate. Să fie soțul ei, Fitch, Ben, cum l-o mai fi chemând, un tiran gelos, să fie el pricina nefericirii ei? Și dacă-i așa, atunci poate că...? În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de iarmaroc... Uralele nu mai conteneau. Era un spectacol stradal de neînchipuit. În scurt timp mulțimea de lume, cu drapele roșii fâlfâind în vânt umplu piața. Uralele și aplauzele pentru conducătorii iubiți, și sloganele răzbăteau în tot orașul... Străzile înguste, lăturalnice, erau tixite de mulțimi de gură-cască, care se înghesuiau spre piață... Orașul se afla într-o larmă înăbușită. În Piața Unirii, marele miting era în plină desfășurare.. „ .. Vom alunga pe moșieri din țară, tovarăși !.. Pe toți.. pe toți !.. care au
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
conducătorul tuturor popoarelor !”, strigă un activist, într-o pâlnie, de tablă, până la răgușire. „ - Uraaa... uraaa..!”, aclamau românii în delir, pe un călău rus, cu care nu aveau nimic în comun... Cel mai sângeros tiran din istoria omenirii. Și străzile înguste, lăturalnice, erau tixite de lume care se înghesuia spre Piață... Orașul se afla într-o larmă înăbușită. Fără a vroi, pașii mă purtau singuri... La capătul străzii, în dreptul cârciumei, „La cucoșul tânăr”, din colț cu Ștefan cel Mare, mă pomenii luat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]