290 matches
-
Dosoftei. Deși era călugăr, abatele ne apare om de lume, fără a încălca jurământul monahal; simpatic, instruit, amator de bucate alese și vin bun. În gospodăria țăranului Griga Lăzărel, ospățul are specific românesc: sarmale, ciorbă de potroace. Nu lipsește muzica lăutărească. La Constantinopol, abatele îi vine în ajutor lui Alecu Ruset, expunându-i sultanului necazurile beizadelei. Fin diplomat, rafinat în arta conversației, cu generozitatea și inteligența lui, abatele face o impresie deosebită la Constantinopol, pregătind terenul pentru solicitarea unor favoruri. Cunoscător
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
varsă sucul și cere un tirbușon. Dacă beau, să beau destul, dacă mor să mor sătul!!! 30.05.2009 Parabolica Când eram În vremea mea, șapte mândre mă ținea, șapte mândre din trei sate și mi le iubeam pe toaaaate... Lăutăreștile de fiecare zi răsar din cele două boxe, iar mușterii cârciumii discută despre furtuna teribilă care a lovit tam-nisam localitatea. Îngândurat, Sandu Șpriț a oftat ce a oftat, apoi a deschis discuția care-l rodea În interior precum roade șoarecele
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
uită cum ninge decembre, asta parcă Bacovia a zis-o și a zis-o bine. Iar al lu’ Alifantis a pus-o pe note, cea mai bună melodie de folk. Voi nu aveți de unde să știți de folk, ascultați numai lăutărească. La noi va fi te uită cum plânge decembre, că ori cu Geoană, ori cu Băse, ori cu tata mare din mormânt tot nasol va fi pentru România. Gore dă cu pumnul În masă. Da’, da’ va fi majoritate parlamentară
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
-ne din impas, omule, dă ne motive să bem până cunoaștem atmosfera intimă de sub mese... Zi-i ceva, dar zi-i! Ești Între prieteni, tovarăși și domni! Liniștea apăsătoare nu mai este tulburată de nimeni. Până și cd-ul cu muzică lăutărească s-a blocat În așteptarea destăinuirilor lui Sandu Șpriț. După ce se uită lung când la unul, când la altul, după ce revine cu privirea pe fața unuia care dădea de Înțeles - lipsă de respect că nu-i acordă atenția cuvenită, după ce
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Sandu Șpriț Își dă șapca pe spate și Îi aruncă lui Gore o privire turnată În plumb. Mijește ochii și râde pe sub mustața pe care n-o are. Pufăie din țigară și Își arată sceptismul prefăcându-se interesat de muzica lăutărească. Apoi, ca și cum l-ar roade oareșce curiozitate, dar numai așa, de dragul discuției, devine nițel interesat... Hai, mă, Gore, ai trecut tu la lecturi dure și profunde numai pentru că eu citesc din Țuțea? N-ai mai avut tu somn liniștit din cauza
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dulce a lui, n-avea diabet, era un fericit, Îl durea-n scut, călărea iapa și vorbea despre iubire. Păi nu era frumos? Era... Ploaie În ferestre, frunze ruginii lipite de geamuri, fum să-l tai cu cuțitul și muzică lăutărească. Decor bahic, strâns Între patru rame românești. Tablou cu cheflii, numai mirosul de țuică fiartă nu poate ieși din el, spre marea mirare a lui Gicu. Eu vă spun, În ton cu toamna asta iabrașă care a venit grămadă pe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
timpurilor”. “Vinul și muzica sânt doi tineri <bătrâni> de când există omenirea, care, întineresc mereu”. Îmi închei scurta mea lectură cu gândul lui Voltaire: “Muzica și vinul exprimă pasiuni, sentimente, imagini”. Mă opresc din citit rămânând în bătaia valurilor de muzică lăutărească... Ieșeanul - îmi închipui - luptă pe două fronturi: unul e al muzicii și celălalt al celor citite de mine. După o vreme ia cartea și și-o așează la îndemână. Simt că acum nu are chef de ascultat vorbe, ci muzică
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cartea „Ești ieșean, vere?” În această toamnă am hălăduit prin vechile podgorii ale bătrânei cetăți. Și cum ieri a fost sfânta zi în care am isprăvit trebușoara asta, astăzi ne aflăm aici la un pahar de vorbă, alint de muzică lăutărească și nu ne săturăm privind la ochii frumoși ai hangiței. Iaca, ai aflat și povestea noastră - cei doi mușterii - pe care îi ai în față, scumpă hangiță - a încheai vorba ieșeanul, făcând gestul ridicării pălăriei și al înclinării în fața unei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
am ciocnit: Pentru tot ce am reușit să facem, vere, și pentru ce nu am făcut încă - a îngăimat ieșeanul, dus pe gânduri. Pentru prietenie și pentru ochii hangiței, dragă ieșene. Am mai rămas o vreme plutind pe apele cântului lăutăresc, gustând din când în când din ulcele cu vin... Hangița nu prididea cu treaba, trecând de la un mușteriu la altul. Din când în când, își arunca privirea pecetluită cu un zâmbet cald către masa noastră. Îi zâmbeam de fiecare dată
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Pădurile din împrejurimi în suprafață de 3.000 de ha, unde trăiesc porci mistreți, iepuri, căprioare etc. FANFARA DIN COZMEȘTI Fanfara de la Cozmești este una dintre cele mai cunoscute formații de acest gen din țară. Repertoriul lor aduce laolaltă muzica lăutărească autentică, folclorul tradițional românesc și adaptări internaționale. Puterea muzicii lor este dată de ușurința interpretării, dobândite prin ani mulți de muncă susținută. Virtuozitatea lor ia cucerit pe iubitorii muzicii autentice, CD-urile lor fiind vândute în Marea Britanie, Franța, Italia, Statele Unite
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
sonore, creațiile bănățene nu se deosebesc prea mult de creațiile din celelalte părți ale României. Specifică este poate cadența finală care aici este deseori pe treapta a doua de la baza modului sau, mai bine zis, caracteristică este modalitatea de armonizare lăutărească a acesteia. Sistemele ritmice ale creațiilor fac parte din cele deja cunoscute. Muzica populară bănățeană a fost pătrunsă în ultima perioadă de curente mai puțin folclorice. Textele pe care le practică unii interpreți, compuse și nu culese, nu reprezintă nici
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
căreia va fi transmis meciul de fotbal dintre FC Național și Dinamo București. *** Postul de televiziune Antena 1 ne-a informat după închiderea ediției la suplimentul „Agenda TV“ că luni, 28 noiembrie, de la ora 20. 30 va difuza emisiunea „Muzică lăutărească: Catanga, Aurel Pădureanu și prietenii“. Reduceri de prețuri În perioada 25 noiembrie-31 decembrie, S.C. „G. P. Company“ S. A. (fostă „Guban“) practică reduceri de prețuri de 50 până la 75% la corpuri de iluminat. La magazinele de prezentare ale firmei din Timișoara
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
său din 1792, Efectele amorului. În Histoire des langues romanes (1841) B.Whyte dădea ca model de limbă română poema lui V., precizând că a fost culeasă de la lăutari. Cum nu se știe când a fost compusă, iar circulația ei lăutărească este un fapt cert, greu se poate clarifica problema interferențelor. La noi, Amărâtă turturea a fost publicată cu mici schimbări de Anton Pann în ediția din 1837 a culegerii Poezii deosebite sau Cântece de lume, apoi, amplificată cu cincisprezece strofe
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
de forma colocvială a limbii. Admitem o anumită preferință a vorbitorilor pentru formele de plural, ceea ce nu implică însă statuarea acestora ca pluralia tantum: (băuturi) răcoritoare/energizante, (raze) ultraviolete, (substanțe) anabolizante/fortifiante/halucinogene/interzise/explozibile/radioactive/narcotice/stupefiante, (melodii) populare/lăutărești/spaniolești, (gaze) lacrimogene etc.: Energizantele grăbesc procesul de demineralizare a danturii (Internet, 2007) România nu reprezintă o sursă majoră de narcotice, dar servește ca țară de tranzit pentru traficul de stupefiante din Asia de sud-vest către Europa centrală și de
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
propriile producții. El a continuat să publice arii populare și între 1900 și 1908. Meritul lui este de a fi atestat vechimea și circulația unor cântece și melodii de joc populare, ca și evoluția repertoriului și a stilului de execuție lăutăresc. Culegeri: Muzica populară. Balade, colinde, doine, idyle, București, [1885]; Poezia populară pusă în muzică, București, 1886; Muzica populară, vol. II: Horele noastre, Leipzig, f.a.; Poezia populară pusă în muzică, vol. III: Romanțe, București, 1897. Repere bibliografice: Titu Maiorescu [Raport la
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
șase coarde), lăuta, țambalul, acordeonul (preluat din muzica germană), basul (așa numesc lăutarii violoncelul și contrabasul), cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau de trestie (tip flautul lui Pan), tamburina (folosită de ursari), clarinetul. Muzica lăutărească conține multă improvizație (de aceea În prezent unii lăutari rromi au ales jazz-ul, arta improvizației și a variațiunii), este spontană, bogată ritmic, variată melodic, dezvoltă ample valențe interpretative (imită uneori trilurile păsărilor), conturează ritmuri suple, combinate (de la suav la
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bâlciuri, serenade și, mai nou, chiar campanii electorale; - nu presupune cunoașterea notelor muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau trestie, tamburina, surla și clarinetul. Caracteristicile muzicii lăutărești sunt caracterizate de: - spontaneitate; - diversitate;ritmurile suple și combinate; - ample valențe interpretative; - natura transpozitivă;folosește așa-numita „gamă țigănească”. Astăzi meseria de muzician a fost preluată și este dezvoltată, aproape În exclusivitate, de rromii din neamul ursarilor. Un număr Însemnat
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Staroste al lăutarilor din Moldova timp de cca 40 de ani, Barbu Lăutarul a fost unul dintre acei mari cântăreți populari care prin creația și felul lui propriu de interpretare, a contribuit la formarea și Îmbogățirea muzicii populare de tip lăutăresc, născută din Îmbinarea elementelor de muzică populară românească cu elemente ale muzicii orientale, ale romanței ruse și cu unele implanturi occidentale. A Întreprins numeroase turnee prin țările românești, inclusiv În Republica Moldova de astăzi (la Chișinău și Telenești). Săptămânalul francez “La
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Clejani" - pornesc din nou la drum cu scopul de a continua promovarea muzicii tradiționale a rromilor din România. (www.asphalt-tango.de/records/fanfare/reviews/FC Curentul 05.pd) Verificați-vă cunoștințele ! 1. Care sunt caracteristicile lăutăriei ? 2. Care sunt caracteristicile muzicii lăutărești ? 3. Ce neam de rromi au preluat și dezvoltat meseria de muzician? Știați că... - Zece Prăjini, este un sat situat la 3 km nord-vest de centrul comunei Dagâța din Județul Iași, pe valea pârâului Gârboveț, datând din anul 1921 și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Rezonanțe istorice culturale”- fără doar și poate, cea mai savuroasă secțiune a cărții. Aici au fost consemnate cu minuție și umor referințe din documentele istorice ale vremii și din beletristică, toate având drept subiect „vinul voievodal”. Poezie, proză, epigrame, cântece lăutărești - aproape tot ce s-a scris despre Cotnari apare și în carte. Autori celebri, autori uitați, toți s-au întrecut să înalțe ode licorii cu luciri chihlimbarii. Pentru că Domnia este și un excelent memorialis t. „Cu vinul petrec/ Și astăzi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
așa cum corect îmi replica un jurnalist important al unui mare cotidian, în România se vinde mult mai bine amatorismul decât profesionalismul. Or, cultura civică și cea politică au și ele experții lor. Altminteri, le practicăm cu toții într-un stil pur lăutăresc. Să reluăm acum dialogul punctual între realizator și unul dintre candidați. Primul spune: suntem între bărbați, nu este nici o femeie aici. Aceasta presupune o discuție deschisă, directă, bărbătească, fără gingășii și menajamente. O discuție între cetățeni egali. O discuție despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ale vremii. Se știe că în lungile lor drumeții Eminescu și Creangă nimereau adeseori și aici. Pe timp de vară aveau masa lor, între liliecii din grădină. Costache Luca povestea că Eminescu scrisese pe scândura unei mese versurile unui cântec lăutăresc și semnase alături, dar ploile și vremea au șters totul. Când hangiul urca cu greu treptele pivniței, tăbârcind oalele pline cu vin, Eminescu, râzând îi ieșea înainte să-l ajute, iar Creangă, mucalit, îl sfătuia: „Ghinișor logofete să nu îmbeți
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pânze în lungă adormire. Dar uriaș, în spate, de veghe stam tot eu, privind tabloul numit „Oglindire“! 24 Odată cu apariția în Principate a spectacolelor de operă și cu adoptarea muzicii europene în armată (menită a înlocui meterhaneaua și tubulhaneaua), „compozițiunile lăutărești - ne informează N. Filimon - începură a lua un caracter european, amestecat cu cel turcesc; prima și secunda parte a horelor începură a se compune din imitațiunea vreunui vals sau mazurcă, iar finalele era luat din muzica orientală. Acest gust de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
la muzica de fanfară și la gramofon, iar mai tîrziu, la radio. Din cauza instrumentelor și a condițiilor în care se cînta, ea avea sonorități metalice, de trompete, sau stridențe vocale. Muzică „de noapte”, cîntată tare, în aer liber sau muzică lăutărească amestecată cu zgomotele localurilor de consum. Mai rar muzică de salon, la clavir și vioară. Uverturile, rapsodiile, ariile din opere romantice, valsurile, cîntate de fanfare (sau „harmonii”), aveau alte culori decît cele pe care le știm azi. De aci și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
face, cred, să zâmbească sardonic la anumite accente mai dezinvolte din textul de mai jos, scris la moartea lui. "Trecerea în veșnicie a marelui actor Gheorghe Dinică a generat o orgie mediatică presărată cu momente, interviuri, decorații, amintiri și șlagăre lăutărești care ar fi stârnit, cu siguranță, zâmbetul ironic al unui personaj boem, anti-star prin excelență, fulminant plăsmuitor de personaje dure în ciuda candorii sale angelice, cum a fost cel care a dat viață miilor de personaje memorabile, principale sau secundare, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]