289 matches
-
se supere pe lenea de care dădea dovadă - să facă și treaba lui, iar seara trăsese o beție cu nașu-său (Bâtu, dacă ai uitat) la cârciumă, lăsându-se Înfiorat de cântecele din gură, vioară și țambal ale unora din neamul lăutăresc al Căloilor. Atât. * * * Am apucat să discutăm data trecută despre unele lucruri ce țin de subtila și aspra artă a războiului la care și voi puteți deveni părtași - mă refer la partea masculină a cirezii - dacă veți fi În stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
intitulat Romanele domnilor moldoveni. A tradus din fabulele lui P. Lachambaudie și, sporadic, din Lermontov, Béranger, Th. Gautier. O Romanță, tălmăcită dintr-un autor italian neidentificat, a fost, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, piesă de rezistență în repertoriul lăutăresc din Moldova. SCRIERI: Din versurile lui I. V. Adrian, Botoșani, 1871; Postulachi Slujbulescu, Botoșani, 1874; Din scrierile umoristice ale lui I. V. Adrian, Botoșani, 1874. Repere bibliografice: B. P. Hasdeu, Scrieri literare, morale și politice, îngr. și introd. Mircea Eliade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
Pădurile din împrejurimi în suprafață de 3.000 de ha, unde trăiesc porci mistreți, iepuri, căprioare etc. FANFARA DIN COZMEȘTI Fanfara de la Cozmești este una dintre cele mai cunoscute formații de acest gen din țară. Repertoriul lor aduce laolaltă muzica lăutărească autentică, folclorul tradițional românesc și adaptări internaționale. Puterea muzicii lor este dată de ușurința interpretării, dobândite prin ani mulți de muncă susținută. Virtuozitatea lor ia cucerit pe iubitorii muzicii autentice, CD-urile lor fiind vândute în Marea Britanie, Franța, Italia, Statele Unite
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de forma colocvială a limbii. Admitem o anumită preferință a vorbitorilor pentru formele de plural, ceea ce nu implică însă statuarea acestora ca pluralia tantum: (băuturi) răcoritoare/energizante, (raze) ultraviolete, (substanțe) anabolizante/fortifiante/halucinogene/interzise/explozibile/radioactive/narcotice/stupefiante, (melodii) populare/lăutărești/spaniolești, (gaze) lacrimogene etc.: Energizantele grăbesc procesul de demineralizare a danturii (Internet, 2007) România nu reprezintă o sursă majoră de narcotice, dar servește ca țară de tranzit pentru traficul de stupefiante din Asia de sud-vest către Europa centrală și de
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
materialele așa cum sunt, de acolo unde le întâlnește și de la cine le află. Deși predomină poezia din Muntenia și Oltenia, T. aduce și date noi despre literatura populară din celelalte provincii. El include și multe producții de proveniență orășenească și lăutărească, considerând că țiganii lăutari sunt buni păstrători ai repertoriului folcloric. Acordă atenție celor mai variate manifestări tradiționale (colinde, vicleim, orații, jocuri de copii, ghicitori, cântece, descântece, balade), dovadă de înțelegere largă a noțiunii de folclor, și demonstrează bogăția creației populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
altceva nu mai știu... / Închid un ochi și văd / mari adevăruri solide. Îl deschid, / și lucrurile se fac mai mici / și văd cu doi ochi / mai puțin decât cu unul..." Câte un ecou de "romanță veche" ori din vreun "cântec lăutăresc", vreun fragment din François Villon (în traducerea lui Romulus Vulpescu) sau o amintire din Lamartine acestea devin motive declanșatoare cărora li se dă carnație în dezvoltări personale. Pe tulpina zicalei despre popularul Ieremia, cel care a nimerit "cu oiștea-n
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
său din 1792, Efectele amorului. În Histoire des langues romanes (1841) B.Whyte dădea ca model de limbă română poema lui V., precizând că a fost culeasă de la lăutari. Cum nu se știe când a fost compusă, iar circulația ei lăutărească este un fapt cert, greu se poate clarifica problema interferențelor. La noi, Amărâtă turturea a fost publicată cu mici schimbări de Anton Pann în ediția din 1837 a culegerii Poezii deosebite sau Cântece de lume, apoi, amplificată cu cincisprezece strofe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Rezonanțe istorice culturale”- fără doar și poate, cea mai savuroasă secțiune a cărții. Aici au fost consemnate cu minuție și umor referințe din documentele istorice ale vremii și din beletristică, toate având drept subiect „vinul voievodal”. Poezie, proză, epigrame, cântece lăutărești - aproape tot ce s-a scris despre Cotnari apare și în carte. Autori celebri, autori uitați, toți s-au întrecut să înalțe ode licorii cu luciri chihlimbarii. Pentru că Domnia este și un excelent memorialis t. „Cu vinul petrec/ Și astăzi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
șase coarde), lăuta, țambalul, acordeonul (preluat din muzica germană), basul (așa numesc lăutarii violoncelul și contrabasul), cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau de trestie (tip flautul lui Pan), tamburina (folosită de ursari), clarinetul. Muzica lăutărească conține multă improvizație (de aceea În prezent unii lăutari rromi au ales jazz-ul, arta improvizației și a variațiunii), este spontană, bogată ritmic, variată melodic, dezvoltă ample valențe interpretative (imită uneori trilurile păsărilor), conturează ritmuri suple, combinate (de la suav la
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bâlciuri, serenade și, mai nou, chiar campanii electorale; - nu presupune cunoașterea notelor muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau trestie, tamburina, surla și clarinetul. Caracteristicile muzicii lăutărești sunt caracterizate de: - spontaneitate; - diversitate;ritmurile suple și combinate; - ample valențe interpretative; - natura transpozitivă;folosește așa-numita „gamă țigănească”. Astăzi meseria de muzician a fost preluată și este dezvoltată, aproape În exclusivitate, de rromii din neamul ursarilor. Un număr Însemnat
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Staroste al lăutarilor din Moldova timp de cca 40 de ani, Barbu Lăutarul a fost unul dintre acei mari cântăreți populari care prin creația și felul lui propriu de interpretare, a contribuit la formarea și Îmbogățirea muzicii populare de tip lăutăresc, născută din Îmbinarea elementelor de muzică populară românească cu elemente ale muzicii orientale, ale romanței ruse și cu unele implanturi occidentale. A Întreprins numeroase turnee prin țările românești, inclusiv În Republica Moldova de astăzi (la Chișinău și Telenești). Săptămânalul francez “La
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Clejani" - pornesc din nou la drum cu scopul de a continua promovarea muzicii tradiționale a rromilor din România. (www.asphalt-tango.de/records/fanfare/reviews/FC Curentul 05.pd) Verificați-vă cunoștințele ! 1. Care sunt caracteristicile lăutăriei ? 2. Care sunt caracteristicile muzicii lăutărești ? 3. Ce neam de rromi au preluat și dezvoltat meseria de muzician? Știați că... - Zece Prăjini, este un sat situat la 3 km nord-vest de centrul comunei Dagâța din Județul Iași, pe valea pârâului Gârboveț, datând din anul 1921 și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Jurnal de bord pe bicicletă, Haifa, 1997; În numele dragostei, București, 1999; Poștalionul cu povești, București, 2000; Pentru cine se nimerește, București, 2000; Povestea poveștilor, București, 2000; Declarație, București, 2000; Crede și nu cerceta, București, 2000; Panseurile domnului Gâgă, București, 2000; Lăutărești și țigănești, București, 2001. Repere critice: Aczél, Scriitori rom. Israel, 21-24. E.-E.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285454_a_286783]
-
Popescu. Se mai pot întâlni cronici rimate și parodii, fie pe teme politice, fie vizând, uneori, pe Al. Macedonski. Un articol amplu despre poetul D. N. Saphir scrie Ionescu-Quintus. S. a găzduit frecvent versuri populare, cu un caracter mai curând lăutăresc (fiind culese chiar de la lăutari), decât propriu-zis folcloric. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289932_a_291261]
-
Dosoftei. Deși era călugăr, abatele ne apare om de lume, fără a încălca jurământul monahal; simpatic, instruit, amator de bucate alese și vin bun. În gospodăria țăranului Griga Lăzărel, ospățul are specific românesc: sarmale, ciorbă de potroace. Nu lipsește muzica lăutărească. La Constantinopol, abatele îi vine în ajutor lui Alecu Ruset, expunându-i sultanului necazurile beizadelei. Fin diplomat, rafinat în arta conversației, cu generozitatea și inteligența lui, abatele face o impresie deosebită la Constantinopol, pregătind terenul pentru solicitarea unor favoruri. Cunoscător
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este Amoriul și toate harurile. Notorietatea în epocă și atenția posterității critice i le-a adus însă lui C. lirica sa, preponderent erotică, dar care cuprindea și cântece de lume sau compuneri meditative, circulând în copii manuscrise sau în repertoriile lăutărești. Prima ediție, Poezii. Alcătuiri și tălmăciri, apare postum, la Iași, în 1856. Între 1800 și 1830, interval în care produce un număr important de versuri, creația a lui C. cunoaște două etape distincte: una, până în preajma anului 1820, este bogată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
Critica leneșă are impresia că se poate lipsi de perspectiva istorică și că are dreptul să izoleze cutare operă și să caute în ea doar ceea ce i se pare a fi, cu o sintagmă imprecisă, "valoarea estetică". Este o manieră "lăutărească", ca să folosesc un termen al lui Noica, o mostră de impresionism prost înțeles. Flerul, impresia, gustul nu mai funcționează într-un domeniu care își construiește mesajele cu totul altfel decât o facem noi. Ele se cer educate frecventând sursele culturale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să-și facă o adevărată listă, a venit și a doua mare surpriză. Pe scena restaurantului lui Andronic a urcat marele Grigoraș Dinicu, pe care Cristi l-a îmbrățișat cu lacrimi în ochi. — Iată deci că la Paris tangoul și lăutăreasca pot domni în pace, s-a auzit vocea inconfundabilă a Mariei în spatele lor. Da, era chiar Maria Tănase, buna sa prietenă devenise solista orchestrei lui Dinicu, cu care călătorea prin lume. — Draga mea Marie, mai întâi îmi revăd prietenii de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
îl ridicase pe adevăratele sale culmi, depășind cu mult orice alt interpret care și-a încercat norocul cu tangourile-șansonete. Avusese poate cel mai important rol în importarea acestui stil, fără de care localurile din București ar fi cunoscut mai mult muzica lăutărească sau cea populară. Era fascinant să- și vadă idolii, dar mai ales să ia parte la ceea ce era nou pe scena Parisului, să descopere ultimele influențe și transformări, mode și dansuri. Într-adevăr, călătoria sa avea să-i schimbe destinul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
făcuse atât de celebre, nu mai erau atât de ascultate. Străzile erau tot mai cufundate în jazz, în swing, iar saxofoanele și trom- petele înlocuiau din ce în ce mai mult sunetele viorilor, ale acordeoanelor și ale chitărilor. La fel, piesele populare și cele lăutărești, cărora Zavaidoc le dăduse de mult tonul, păreau să-și fi câștigat în sfârșit un statut important printre genurile preferate de bucureșteni. Cristi însă nu era interesat de nimic din toate acestea. Se izolase de lume în acele zile. Nici măcar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
în permanență. Până și amicul dumneavoastră, Jean Moscopol, a înțeles asta, iată-l cochetând cu jazzul de ceva timp și nu văd să-i meargă rău. Pe Cristi îl bufnește râsul : — O, Doamne ! Și romanțe, și jazz, mâine și-o lăutărească, sunt sigur, dar fără nicio supărare pentru dragul meu prieten, pe care-l știu de o viață, căci și el, ca și mine, a venit cu o tolbă plină de visuri din Brăila, și am urcat pe scena Bucureștilor cam
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Vasile, ha-ha ? Uitați-vă la el, băi, ce-a ajuns bețivul ! E ultimul borfaș ! Și știi ce, prietene ? se apropie umfla- tul de el, cu gura duhnindu-i a mâncare. Aici nu e loc pentru starlete. Ori ne cânți o lăutărească, ori ieși afară și te du în pizda mă-tii de unde ai venit, da ? N-avem nevoie de fasoanele tale de trubadur, lumea s-a schimbat, tăticule. — Ceva rusești nu știi ? îl ia la bani mărunți un ofițeraș, care ședea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Oamenii te-au vândut deja și te-au uitat. — Toți oamenii ? Chiar toți ? Atâta timp cât mai există unul, măcar e de-ajuns să nu-i iau și ultima speranță. Dacă și eu cad, în ce să mai creadă ? Melodiile populare și lăutărești erau în vogă, era propusă o întoarcere spre un tradiționalism ieftin, care să scoată la lumină un simț naționalist exagerat și îndreptat politic spre noii conducători, ce aveau să salveze țara. Arta devine în scurt timp doar propagandă, iar tinerii
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Colentina care aparținuse fostului domnitor Grigore Ghica, pe malul lacului Tei, lac aflat în continuarea lacurilor Herăstrău și Floreasca din nordul orașului, despărțit astăzi de acestea printr-un pod aflat pe Calea Floreasca. 253. Dorul, culegeri de versuri culte, cântece lăutărești, versuri populare etc., tipărite în ediții ieftine începând de la mijlocul secolului al XIX-lea. Ediția a XI-a, din 1871, pe care am consultat-o (Dorul, „culegere de cânturi naționale și populare, vechi și nouă, aranjată din nou, revăzută și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Costache Conachi, sau la B. P. Mumuleanu se află însă destul de departe de cel canonic, avându-și cele mai apropiate surse în poezia greacă neoanacreontică, în special în cea a lui Atanasie Hristopulos, și resimțindu-se de pe urma contactului cu cântecele lăutărești. Cât privește lungimea perioadei, aceasta contrastează cu modicitatea producției literare tipărite în durata ei. Cultivată mai mult ca divertisment, scrisă mai cu seamă de boieri pentru delectarea amicilor și cucerirea inimilor râvnite, poezia este, până la Iancu Văcărescu, de caracter ocazional
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]