1,879 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LĂUTAR CU PLETE DALBE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului LĂUTAR CU PLETE DALBE - Lăutar cu plete dalbe, tot mai tânăr îmi apari; Dacă berea curge-n halbe la Matilda-n Grădinari. Când mă uit în sânul ei, tu mă urmărești, țigane? Din arcuș îți ies scânteii, iar pe față ai broboane
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410549257.html [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LĂUTAR CU PLETE DALBE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului LĂUTAR CU PLETE DALBE - Lăutar cu plete dalbe, tot mai tânăr îmi apari; Dacă berea curge-n halbe la Matilda-n Grădinari. Când mă uit în sânul ei, tu mă urmărești, țigane? Din arcuș îți ies scânteii, iar pe față ai broboane... Văd în ochii tăi
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410549257.html [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
ce va fi cântată de baritonul Emil Matei la Crizantema de Aur de la Târgoviște, să se bucure de suces și să le amintească iubitorilor de romanțe cum se distrau și sufereau din iubire înaintașii noștri. Scriitor-compozitor marin Voican-Ghioroiu. Referință Bibliografică: LĂUTAR CU PLETE DALBE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1351, Anul IV, 12 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410549257.html [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
care autoarea se referă la nunțile de la țară, nunți care se țineau în corturi “cu stâlpii îmbrăcați în papură și de macatele țesute de pe pereți, în interior. Erau temple de trei zile, în cinstea bucuriei, temple în care slujeau neobosiți lăutarii, unii dintre ei rămânând legende, ca bietul Stelică Molea, omul cu o mie de degete.” Sigur că o cred pe autoare fiindcă îmi amintesc și eu că așa țineau nunțile la țară, câte trei zile, cu datini și obiceiuri, unde
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1488098527.html [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
unii dintre ei rămânând legende, ca bietul Stelică Molea, omul cu o mie de degete.” Sigur că o cred pe autoare fiindcă îmi amintesc și eu că așa țineau nunțile la țară, câte trei zile, cu datini și obiceiuri, unde lăutarii neobosiți cântau cântece lăutărești din acele vremuri sau din vremuri de restriște. În cuvântul său de început al volumului mărturisește: “Fac parte din două lumi: lumea satului unde am copilărit și lumea orașului în care trăiesc. Cred, cu tărie, în
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1488098527.html [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
doi dintre noi purtau bradul, doi erau cu buhaiul, doi-trei cu bici, doi cu plugul, iar ceilalți aveau acioi (a se vedea schema așezării băieților în dimineața pornirii la colindat, fig. nr.2). Cu ceata de băieți mai erau și lăutarii, care însă nu făceau parte din ceată. Ei erau plătiți de către cetași să meargă cu ei peste tot. După ce terminau de colindat erau plătiți și lăutarii. R: Caii, cum erau înșeuați și împodobiți caii, pentru că ați mai sus că îi
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
dimineața pornirii la colindat, fig. nr.2). Cu ceata de băieți mai erau și lăutarii, care însă nu făceau parte din ceată. Ei erau plătiți de către cetași să meargă cu ei peste tot. După ce terminau de colindat erau plătiți și lăutarii. R: Caii, cum erau înșeuați și împodobiți caii, pentru că ați mai sus că îi aveați în dotare și că făceau parte din alai? MV.: Ooo!, exclamase bătrânul: ce frumos îi împodobeam. Erau țesălați cu o zi două înainte de colind, străluceau
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
minte cum le spuneam, scriau câți bani s-au primit. Ei erau tot timpul lângă vătaf. După ce se termina de colindat trebuiau să iasă toți banii. Să știți că în satul nostru nu au fost niciodată probleme în această privință. Lăutarii, după cum am mai subliniat și în rândurile de mai sus, însoțeau ceata de băieți, de dimineața până seara târziu. În genere, erau doi. Unul cânta la cobză, iar celălalt la vioară. Erau plătiți în momentul în care ceata le dădea
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
bucium, trâmbiță sau corn; • au adaptat anumite instrumente care dădeau senzația efectuării muncii agricole; • simulau senzația prezenței plugului cu: fiare de plug, bucăți și capete de lanț; • foloseau instrumente împrumutate din recuzita manifestărilor carnavalești; • și nu în ultimul rând, în locul lăutarilor, instrumente muzicale vechi și noi, care dădeau desfășurării obiceiului caracter sărbătoresc: fluierul, chitara, muzicuța etc. Dacă din punctul de vedere al răspândirii obiectelor folosite, le găsim și la alte popoare, influențând să zicem datina Plugușorului, la noi aceste instrumente, amintite
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI Autor: Ecaterina Cîmpean Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Lume, lumeee! Sunt Păcală, bun de glume, Cel mai tare, din parcare... Și v-anunț în gura mare Cu... surle, tobe, lăutari, Că v-aștept cu mici, cu mari În izmene și ițari, Să veniți la mine-n sat Dac-aveți chef de jucat Dansuri, hore, păcăleli, Să ne dezmorțim nițel. Aruncăm și-o pălărie, Cine-o prinde-a lui să fie
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Ecaterina_cimpean_prezinta_pacala_l_ecaterina_cimpean_1337327623.html [Corola-blog/BlogPost/358845_a_360174]
-
un segment din ea? Etnia țigănească niciodată nu a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră, chiar dacă ele și-
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră, chiar dacă ele și-au schimbat, în parte, denumirile și ocupațiile. Reporterii britanici cu pricina au studiat și prezentat lumii
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VALSUL TOAMNEI Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sub adieri de vânt, ușoare, Ne plâng copacii pe alei, Vino iubito să ascultăm Cum cântă lăutarul melopei. Îi cântă toamnei noastre, acum, Iar noi, să-i întregim decorul Și să-i dansăm de rămas bun, Că, toamnei o să-i ducem dorul. Haide iubito, în pași de dans, Doar tu și toamna sunteți mai presus! Să trăim
VALSUL TOAMNEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1474821312.html [Corola-blog/BlogPost/371441_a_372770]
-
pași de dans, Doar tu și toamna sunteți mai presus! Să trăim nostalgia ultimului vals, Și să mă las de dansul tău sedus. Valsează-mi iubito grațios, Pe aleea cu frunze și brumă, Și ascultă ce cântec duios, Ne cântă lăutarul din strună. Iar la finalul valsului acesta, Sa-mi faci o piruetă, doamnă! Vreau să-mi rămână amintire, Până la următoarea toamnă. Referință Bibliografică: Valsul toamnei / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2095, Anul VI, 25 septembrie 2016. Drepturi
VALSUL TOAMNEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1474821312.html [Corola-blog/BlogPost/371441_a_372770]
-
să fie rolul câinilor de pază ai Democrației? Televiziunile de știri din România, mass media trebuie să se reformeze profund, să-i elimine pe toți pupincuriștii de partid! Avem nevoie de o presă morală, neutră și obiectivă! Nu de ziariști lăutari avem nevoie! Să cânte după comanda clientului! Păcat de ei! Unii nu sunt deloc proști. Doar lichele! Cum s-au pretat la asemenea manipulări și minicuni sfruntate? Cum au putut „institutele” de sondare a opiniei publice să ne prostească până în
TABLETA PLUS (89): SE ÎNCHIDE CERCUL ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1416542723.html [Corola-blog/BlogPost/384613_a_385942]
-
muzica/celebrul-vals-al-lui-eugen-doga-a-patra-capodopera-muzicala-a-secolului-xx-prin-decizie-unesco-ronald-reagan-a-spus-ca-e-cel-mai-bun-vals-al-secolului-trecut-671428.html Pe atunci nu se mai gândea nimeni la carieră. Toată lumea lupta pentru a supraviețui. Și totuși, deseori mă duceam cu mama la „jioc”, după cum se zicea pe la noi la horă, unde cânta fanfara în frunte cu un lăutar orb, pe nume Moș Fedot. Ooo, ce-mi mai plăcea să-l ascult pe acest Moș Fedot cântând la bariton! Iar în timpul nunților lumea se aduna nu numai să vadă mirele sau mireasa, dar și să-l asculte pe el
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1409177999.html [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
el la ”Iertăciunea miresei”. Ce muzică frumoasă cânta orchestra, câtă dragoste și câte sințăminte de durere lină ieșeau din trubele muzicanților lui Moș Fedot! Nu am mai auzit această muzică nicăieri, fiindcă, sunt sigur, a fost ”născocită” de acest talentat lăutar. Tare mult vroiam și eu în taină să ”născocesc” ceva pentru această orchestra, ca să mi-o cânte Moș Fedot, iar lumea să admire muzica aceasta și să mă laude: ” uite ce mic e, dar ce muzică frumoasă a ”născocit!”. Era
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1409177999.html [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
cap mă sărută și cu el mă face în văzduh pierdută. Mă conduce-n Codru, ca să-i fiu mireasă. Toamna cu belșugu-i de-a ne fi nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar, se-nvrednicește să ne fie lăutar. Vin nuntași cu droaia în falnicii copaci, pe veci să ne fie prieteni buni sau frați. Vântul duce veste de nunta Codrului. Iar eu, o visătoare, că-s mireasa lui. Departe de lume ne vom face casă că, de ea
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
anotimpului dublu. Arată-mi cum se învelește vocea între oracol și viziune. O notă desuetă a pașilor pe asfaltul tânguit al amintirii: această întoarcere a viețuitoarelor pe pământ. CONTRAST Visele, cum se visează ele pe râul de pădure învrăjbit de lăutari, Cum se adună vorbele să ne povestească aducerile aminte din cascade, Cum se preface văzul că bate darabana vremilor. Pritre pagini călcâiul să bată ascuțit cotoarele, să ne prefacem în cuprins și în disjuncții, o data doar sa ne strângem mâinile
ARTA MUZICII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1464872761.html [Corola-blog/BlogPost/378819_a_380148]
-
românesc, (p. 388-390), eruditul folclorist, Ovidiu Bârlea, spunea despre versurile cântate ale Vasilcăi, nume uzitat în partea Munteniei: Un colindat straniu prin împrejurarea că nu mai este atestat în alte părți și fiindcă e practicat numai de țigani (fierari, rudari, lăutari) în Muntenia și Oltenia, apoi Dobrogea (jud. Constanța). La Anul Nou (sau în Ajun), ceata colindă de la casă la casă, purtând pe o tavă o căpățână de porc împodobită cu mărgele și panglici. Prin Dobrogea și pe alocuri prin Muntenia
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
românească din Banat. Prin ce era Toracul așa de deosebit? - Așa este. Am avut fericita ocazie să mă profilez și să mă formez în cadrul S.C.A. „Flacăra” din Torac, cântând acompaniată de vestita orchestră „Lira”, condusă de și mai vestitul lăutar Vichentie Petrovici Bocăluț, în perioada cea mai strălucită și de vârf, a acesteia. În cadrul acestei societăți culturale activa și o formație de dansatori, instruită, ani la rând, cu grijă și pricepere, de coregraful Ionel Negru, precum și un cor bărbătesc care
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte by http://uzp.org.ro/talente-avem-tineri-muzicieni-romani-instruiti-cu-academii-avem-dar-ceva-ne-lipseste/ [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
cu exhibarea părților considerate, pe vremuri, intime. Asta ziua, fiindcă seara, cei care nu plecau în expediții chefuiau în fundul șanțului, tot în deplin respect pentru tradiții. Oricum, toate faptele de arme erau puse în frumoase cântece și balade de vestiții lăutari ai cetății și aveau să dureze ceva mai mult decât unele scrise cu mii de ani în urmă de un ciricliu pe numele lui Homer, despre care acum nu mai știa nimeni. Operele erau exclusiv orale, deoarece un vechi decret
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Mesajul_mihai_batog_bujenita_1380815212.html [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > CĂLIN ȚIGANU Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului CĂLIN ȚIGANU Cum ar fi fost horele fără lăutari? O adunătură de oameni posaci, sau...n-ar fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de cântece de
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Acasa > Impact > Relatare > CĂLIN ȚIGANU Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului CĂLIN ȚIGANU Cum ar fi fost horele fără lăutari? O adunătură de oameni posaci, sau...n-ar fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de cântece de jucat, precum și cântece de inimă albastră, doine și balade. Ei însuflețeau horele
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
mare efort. De aceea li se spunea că sunt „urechiști”. Dacă nu le plăcea cum „sună”, atunci improvizau, trecând melodia prin filtrul sufletului. Așa s-au „creat” atâtea hore și sârbe (hora lui Dobrică, sârba lui Buică, etc). Așa erau lăutarii de atunci... Din noianul de amintiri cu lăutarii de-altădată, câteva m-au impresionat mult. Mi s-au dăltuit în suflet portretele câtorva lăutari, cum a fost Pascu Cornea, Mielache Papin și Călin Țiganu. Dar cea mai interesantă poveste care
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]