4,995 matches
-
proiectul de lege. Substratul întregii tevaturi nu e nici moral, nici politic, cum e prezentat de protagoniști, cu Farida Belghoul în frunte. E, în fond, religios. Catolicii radicali și-au dat mâna cu islamiștii radicali. Țelul comun e combaterea școlii laice. Conflictul e mai vechi, dar acum și-a găsit forma cea mai eficientă, fiindcă e cea mai perversă. Deja legea de acum câțiva ani care interzice voalul integral (burqua) în spațiul public a stârnit primele reacții în școală. Procesul unei
Școala suverană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2446_a_3771]
-
în societate, așa dar și în școală, creează aceleași probleme peste tot. Nu biserica trebuie să aibă controlul predării religiei în școli, cum prevede contractul recent semnat la noi, ci statul însuși, adică Ministerul Educației. Cultele sunt recunoscute de statul laic, iar autoritatea religioasă are valoare exclusiv înăuntrul fiecăruia, nicidecum în afară și, mai ales, nu în grădina altor culte. Am spus-o nu o dată: nici părinții nu trebuie să dicteze regulamentele școlare. Puterea aparține școlilor înseși. În Franța, părinții nu
Școala suverană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2446_a_3771]
-
intră în școli, lăsându-și și așteptându- și copiii la poartă, dincolo de grilaj. Ce s-a întâmplat la Clichy-sous-Bois în ianuarie reprezintă nu numai o abatere de la aceste reguli, dar un semnal de alarmă pentru rostul școlii într-un stat laic: fără a depăși fizic grilajul, părinții au încercat să ia simbolic puterea în școală și s-o predea religiosului. Până una alta, n-au reușit decât să blocheze un proiect de lege firesc și util.
Școala suverană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2446_a_3771]
-
de baltă, la fel spiritul își trage vigoarea din porniri abjecte. E drept, în fața unor noțiuni precum talentul sau Dumnezeu, psihanaliza are tactul de a se opri, declinîndu-și putința de a le lămuri sensul, și totuși mesajul ei subliminal e laic: suntem un ghem de zgîrciuri care nu-și pot secreta urdorile decît mințindu-se cu idealuri culturale. Cartea lui Leonid Dragomir, hrănită din nostalgia fostului student căruia amintirea cursurilor de odinioară îl îndeamnă să recitească cărțile profesorului, este rememorarea unei
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
Un caz caracteristic: Școală Ardeleana. Sub imperativul istoriei "angajate", manualele școlare apreciază pînă în prezent cunoscută mișcare culturală drept "o expresie a iluminismului românesc". Cîteva întrebări de bun simț se impun. Una de ordin doctrinar: "cît de raționalist, materialist și laic a putut fi spiritul Școlii Ardelene din moment ce majoritatea corifeilor mișcării au fost fete bisericești"? Altă de ordin istoric: "ce fel de filiație sigură va fi existat între răfuiala iluminiștilor din Franța (...) cu absolutismul sau cu fanatismul religios și lupta cărturarilor
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
De altfel, după revoluția franceză, de pildă, confesiunea a fost privită cu ostilitate violență, pentru că i se reproșa , între altele, că intervine în intimitatea căsniciilor, că durează opoziții periculoase între femeie și bărbat, religie și politică, școala confesionala și școala laică. Un motiv serios pentru care confesiunea nu putea cu adevarat liniști se leagă de anumite efecte secundare pe care le presupunea: crearea de scrupule, grea capcană demonica, pe care medicină ecleziastica nu o putea ocoli, crede autorul, date fiind normele
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
era interpretată în mai multe feluri, și unul dintre sensurile ei, cel de-al treilea sens al istoriei sfinte, era înțelesul tropologic, care privește implicațiile ei asupra conduitei noastre politice și morale de astăzi. Ei bine, această atitudine, desi pur laică în cazul meu, mi se pare încă necesară, și în acest fapt văd interesul pentru studiul istoriei. Cît despre a treia deschidere a întrebării Dv., privind "morală literaturii", aș spune că nu sînt, desigur, pentru transformarea literaturii într-un rezervor
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Sfântul Scaun: primul este un mesaj pentru evanghelizarea Asiei. Beatificarea celor 124 de martiri ai începuturilor creștinismului în Coreea este al doilea obiectiv: un mod de a onora rezistența creștinilor din Asia în fața numeroaselor persecuții și de a sublinia rolul laicilor în cadrul Bisericii. În cele din urmă, Papa Francisc va lansa un mesaj pentru reconciliere între sudul capitalist și nordul comunist, unde o 'Biserică a tăcerii' suferă consecințele controalelor și ale persecuțiilor. Ultima vizită a unui papă în Asia a fost
Papa Francisc în Coreea de Sud. Este prima vizită papală în Asia în ultimii 15 ani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21674_a_22999]
-
Înaltei Porți sau apropiaților sultanului. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Iubitor de frumos și deschis către valorile Renașterii, Brâncoveanu a încurajat artele, tiparirea și răspândirea cărților, și nu doar în Muntenia, ci și în Transilvania sau în alte țări vecine. A ctitorit așezăminte laice și bisericești de mare însemnătate spirituală, într-un stil arhitectural nou, care avea să-i poarte de atunci numele. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Domnitorul, ajutat mult de iscusința Doamnei Marica de administrator al marilor moșii și în negustoria cu vite, și-a
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
funerare, persoanele în drept și prestatorii serviciilor funerare sunt obligați să colaboreze între ei, să țină cont de voința exprimată pe timpul vieții de către defunct sau, în lipsa acesteia, vor ține seama de apartenența religioasă a defunctului. Înmormântarea poate fi religioasă sau laică. Înmormântarea religioasă are loc cu respectarea canoanelor, obiceiurilor locului, tradițiilor și regulamentelor cultului respectiv. În cazul înmormântării laice, organizatorii stabilesc modul de desfășurare a procesiunii funebre, mai prevede legea. Tot în ședința de luni s-a hotărât, la cererea Uniunii
Legea cimitirelor. Sinodul BOR solicită Parlamentului şi Guvernului amânarea intrării în vigoare a legii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21850_a_23175]
-
voința exprimată pe timpul vieții de către defunct sau, în lipsa acesteia, vor ține seama de apartenența religioasă a defunctului. Înmormântarea poate fi religioasă sau laică. Înmormântarea religioasă are loc cu respectarea canoanelor, obiceiurilor locului, tradițiilor și regulamentelor cultului respectiv. În cazul înmormântării laice, organizatorii stabilesc modul de desfășurare a procesiunii funebre, mai prevede legea. Tot în ședința de luni s-a hotărât, la cererea Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, ca Sfântul Mucenic Hristofor (9 mai) să fie declarat ocrotitor (patron spiritual
Legea cimitirelor. Sinodul BOR solicită Parlamentului şi Guvernului amânarea intrării în vigoare a legii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21850_a_23175]
-
interesant al alcătuirii cărții: tipul de cititor implicit pe care îl au în vedere cei doi. Revel pare să se adreseze unui lector cu apetit pentru filozofie, dar și cu oarece pricepere, pe cînd fiul său mizează pe un auditoriu "laic". Dar departe de a dezechilibra structura conversației, această distincție retorică are mai degrabă un efect dinamizator, intensificator. Ea funcționează, totodată, ca subtil argument în favoarea budismului, din motive destul de evidente dacă ținem cont de faptul că Ricard pledează pentru efectul benefic
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
fiind atrăgătoare, în finalitatea lor, nu conving. Și nu conving pe durată îndelungată. Ori, se știe, din retorica mitropoliților Simion Ștefan, Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul ș inițiatori și apărători ai limbii române, începând din Biserică, că importanța comunicării liturgice sau laice sporește în evaluarea creștină decât prin reverberație în timp. Or dacă subliniem că Sfinții Neamului Românesc a ajuns, în 2008, la a treia ediție, revăzută și adăugită, înseamnă că părintele Cezar Vasiliu a conștientizat admirabil necesitatea impunerii unei informații de
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
mea, să coboare în plin mundan o problemă ontologică, despărțirea-moarte, pentru ca astfel să poată privi de la nivelul unor suflete simple, pe care tradiția și religia nu le mai ajută, misterul existenței și al făpturii omenești. Rezultatul este aproape o rugăciune laică, sublim scrisă, pe măsură tradusă de Mircea Aurel Buiciuc. Despărțirea de Matiora e construită din materia grea a descriptivului, epicul e într-o permanentă surdină, dialogul parcă murmurat, căci personajele trăiesc plutind în starea de teamă și deopotrivă duioșie pe
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
izolate în Lumea, semnate cu pseudonim: "Studii foarte precise, cu zeci de citate și exemple, demonstrează această realitate". Vectorul antireligios al concepției în cauză stă în atenția specială a cercetătorului: "iluminismul ardelean nu a fost numai religios, a fost și laic. Prin acest culoar au venit traduceri din laici francezi și germani. O carte foarte raționalistă a lui Șincai, publicată relativ recent, în perioada ceaușistă. Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, era o prelucrare. Dar o carte profund laică, profund antitradiționalistă
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
precise, cu zeci de citate și exemple, demonstrează această realitate". Vectorul antireligios al concepției în cauză stă în atenția specială a cercetătorului: "iluminismul ardelean nu a fost numai religios, a fost și laic. Prin acest culoar au venit traduceri din laici francezi și germani. O carte foarte raționalistă a lui Șincai, publicată relativ recent, în perioada ceaușistă. Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, era o prelucrare. Dar o carte profund laică, profund antitradiționalistă. Ce poate fi mai modern?". În descendența iluminismului
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
fost și laic. Prin acest culoar au venit traduceri din laici francezi și germani. O carte foarte raționalistă a lui Șincai, publicată relativ recent, în perioada ceaușistă. Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, era o prelucrare. Dar o carte profund laică, profund antitradiționalistă. Ce poate fi mai modern?". În descendența iluminismului se situează pașoptismul, care alcătuiește un alt model al lui Adrian Marino, întrucît ar fi vorba de "un ideal încă nerealizat". De observat aspectul precumpănitor civilizatoriu, material, al aspirațiilor d-
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
etnografic admit. Dar nu e posibil să încercăm să aducem ploaia cu paparude sau slujbe religioase!". Absorbit de idealul d-sale rațional, pragmatic, dl Marino dorește "o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică", precizînd că s-a "săturat" de "maeștrii spirituali". Motivul refuzului spiritualității (religiei, metafizicii) ar consta într-o întîmplare din copilăria autorului, cînd acesta a fost vexat de reacția dură a unui "preot legionar" al cărui elev era: "Sîntem la ora
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
cu cît acesta se reclamă de la o "sinteză" mereu declarată. Umoarea materialistă e un parti-pris potrivnic unei "sinteze" valide a umanității, fie aceasta proiectată la o treaptă culturală sau la una generic-socială. Ne îndoim că "globalizarea este, prin esența sa, laică, areligioasă, indiferentă la fenomenele mistice de orice chip". Deoarece "globalizarea" sau "mondializarea" către care ne îndreptăm e incompatibilă doar cu fundamentalismele religioase sau, cel mult, cu anumite cazuri particulare, fanatice și antisociale, ale cultului religios, dar nu cu principiul său
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
își dau mîna în aspirația lor spre o producție (mai mult ori mai puțin artistică) dirijată, tendențioasă, ,,profitabilă". Nu întîmplător, teoreticianul ce-l minimalizează pe E. Lovinescu exultă în speță la ideea unei societăți civilizate într-o perspectivă iluministă, exclusiv laică și raționalistă, ostentativ atent la indicii ,,progresului" material... Esteticul e demonizat în temeiul unui materialism funciar, ce respinge toate formele de transcendență (arta fiind și ea, în felul său, o transcendență!), făcîndu-se a nu vedea marea, ireductibila sa complexitate, care
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
nuanțat, pe urmele, în primul rînd, ale lui Adrian Marino, dar și ale altor exegeți ai poetului. Tonul este perfect echilibrat, salubru, evitîndu-se orice partizanat, orice exagerare "favorabilă". Dosarul macedonskian apare scos de sub incidențele umorale, adus în fața instanței acelei transcendențe laice care este istoria literară. Această rememorare a autorului Nopții de mai reprezintă un gest util într-o perioadă în care ne uităm predecesorii, s-ar zice că mai repede decît oricînd. Nicolae Oprea: Alexandru Macedonski între romantism și simbolism, Edit
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
Cronicar Diferența După ce dl Sorin Dumitrescu ne-a explicat pe larg, într-o pagină din Aldine de ce stînga e sinistră și dreapta, dreaptă, iată, DILEMA din 13-19 aprilie ne oferă prilejul să privim cu un ochi ceva mai laic diferențele dintre una și alta. Într-o tabletă intitulată chiar Diferența, dl Mircea Iorgulescu se referă la o carte recentă de la Flammarion în care un tînăr jurnalist investighează supravegherea constantă de care au avut parte, în anii războiului rece, intelectualii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
culturale de prin părțile noastre, sesizînd mitizarea unor valori și manifestări culturale considerate ancestrale și sub impulsul unor forțe externe și aleatorii. O face nu numai în urmărirea diacronică a politizării și distorsionării oportuniste a fenomenului (emfatizarea caracterului autentic și laic al multor inscripții, sub regimul comunsit) sau a superficialei exploatări turistice, ci și în felul în care le corelează cu elitismul exacerbat al intelectualității. Motivația reală invocată (adoptarea cimitirului vesel de cultura oficială, în anii '70, a provocat reacția de
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Icones Blindees cum le spune el apăsat în limba franceză, în a căror substanță nu se mai regăsește nimic din ceea ce se știe îndeobște, nici chipul cristic și nici nenumăratele lui derivate, ci acel reper cotidian al unei noi mistici laice, un sinonim de piață al lui Dumnezeu, un demiurg ce-și îndeplinește prompt promisiunile și nu delegă nimic pentru viața de apoi, și anume dolarul american. Acest transfer răsăritean de ambalaj al sfințeniei, și cînd spunem răsăritean ne gîndim în
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
electronic text processing, Norwood, Ablex, 1996; Tatiana Slama-Cazacu, A new "Galaxy in communication?, în "International journal of psycholinguistics", 1993, 9, no. 2ș26ț, 215-230; id., Psiholingvistica - o știință a comunicării, București, Ed. ALL, 1999. 3 Care irită pe nu puțini utilizatori "laici": "Acest computer pervers" (Mariana Șora, în "Adevărul literar și artistic", 10, nr. 552, ian. 2001, 3); chiar unii specialiști recunosc limitele actuale din aceste puncte de vedere ("cercetătorii recunosc că, pentru moment, comunicarea dintre computer și om nu este tocmai
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]