264 matches
-
de asemenea alte clivaje. Problemele legate de raportul cu Biserica Catolică, tradițiile istorice și tipurile de regim comunist diferite modelează astfel creația și consolidarea identităților de partid. Astfel, partidul moștenitor polonez este fostul partid comunist, dar el apără de asemenea laicitatea, integrarea europeană a țării etc9. A doua ipoteză a noastră care privește cazul bulgar este că acest clivaj are o pondere specifică pentru că: primo, clivajele dintre cele două războaie nu mai joacă un rol important în structurarea peisajului de partid
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
interpretate ca o încercare de scoatere a literaturii din ecuația adevărului ființei, a sacrului și a identității naționale, o tentativă de separare a ei de sâmburele ontologic și de situare în zona propagandei (în favoarea unor minorități zise "discriminate") și a laicității înțeleasă îngust, secularist, "la granița ateismului". Există un canon occidental, susține autorul sprijinindu-se pe autoritatea unui Harold Bloom și a lui Giani Vattimo, însă nu unul universalist-omogenizant, dincolo de transcendență, istoricizat, purtând la vedere toate "sulimanurile" stridente ale corectitudinii politice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
putea dobândi prosperitatea națiunii din care provenea. II. ÎNCEPUTURILE STĂPÂNIRII HABSBURGICE ÎN BUCOVINA ȘI IMPLICAREA LUI VASILE BALȘ ÎN VIAȚA POLITICĂ II.1. Preludiul anexării Într-o Europă a înnoirilor secolului al XVIII-lea, definit drept Secolul Luminilor, în care laicitatea asalta obscurantismul scolastic și dogmele, iar cunoașterea umană și rațiunea dobândeau noi temeiuri, partea de nord-vest a Moldovei a intrat, sub numele de Bucovina, în 1774, în componența Monarhiei de Habsburg, în care absolutismul luminat, promovat de Maria Theresia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Obârșie a religiilor politeiste și a religiilor monoteiste! Obârșie a culturilor de mistere care promit învierea din morți și a înțelepciunii care cere acceptarea neantului morții! Obârșie a filozofiei, a teozofiei, a gastrosofiei și a oenosofiei! Obârșie a raționalității, a laicității și a culturii umaniste! Obârșie a renașterii și a modernității spiritului european! Mare a comunicării ideilor și a confluențelor cunoașterii, care a știut să-l poarte pe Aristotel de la Bagdad la Fes înainte de a-l aduce la Sorbona din Paris
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
apocalipsului (n.r. lutheranismul, respectiv stalinismul) și, ocupați să peroreze în vânt, n-am auzit vaietele ce urcau din pământ. Occidentul a scăpat de ororile ideologiei, întrupate datorită străvechii lui culturi creștine care a constrâns ateismul să ia forma tolerabilă a laicității păzindu-l de spiritul de sistem..." (Întrebări despre Dumnezeu, André Frossard). Curajul Biografiile celor trei stau mărturie a felului curajos în care ei își asumă statutul de creștin. Pentru ei, această virtute creștină a curajului e mijloc de a rezista
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
le declară iacobinilor la 30 decembrie 1791, "avem nevoie de mari trădări; aici este salvarea noastră. Marile trădări nu le sînt funeste decît trădătorilor; ele vor fi utile popoarelor"183. Iată perspectiva din care anticlericalismul republican sau lupta modernă pentru laicitate reprezintă avatarurile ultime de desemnare național-de-mocratică ale dosarului absolut al răzbunării populare. E drept că folosirea acestui procedeu este ușurată de existența altui dușman, exterior de data aceasta. Dar chiar și în acest caz, aparența este înșelătoare. Națiunea republicană se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
inculcarea unui imaginar omogen inspirat de valorile protestante dominante în Prusia și Germania de Nord, bazîndu-se pe sistemul învățămîntului public a cărui extindere va provoca reacții comparabile cu cele din Franța, antrenate de separarea Bisericii și a Statului de dogma laicității republicane. Dar faptul împotriva căruia regimurile catolice ale Bavariei și Renaniei se răzvrătesc este acela că noul Reich german acordă o poziție oficială Bisericii evanghelice. În plus, dincolo de acest clivaj confesional, se ciocnesc două temperamente politice: primul, centralizator, static, militarist
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
397). Aceste date sunt legate doar de ceea ce însemna Apusul creștin, fără a mai lua în calcul Răsăritul creștin și, desigur, în lipsa unei statistici la nivel european cu privire la cei două mii de ani de creștinism. Nu este drept să ștergi, în numele laicității, secole de istorie și de cultură inspirate de credința religioasă. Nu putem mutila sufletul Europei ignorând capodoperele din arhitectură, pictură, sculptură, literatură sau muzică, pentru a susține o pretinsă emancipare bazată pe vidul spiritual al secularizării. Nu putem înlocui niciodată
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cu caracterul laic al Constituției Franței a găsit un ecou pozitiv, din nefericire, în rândul edililor europeni de stânga, care au cerut în scris prezidiului de a se renunța la sintagma "moștenire religioasă", tocmai pentru a se afirma și apăra "laicitatea Europei". O astfel de opinie, din fericire, a intrat în contradicție cu textul Constituțiilor unor state europene (Grecia, Suedia, Irlanda de Nord, Germania, Polonia etc.) care precizează clar că această moștenire religioasă este izvorul drepturilor fundamentale ale omului pe care aceste texte
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în jurul depolitizării insistă mai mult asupra aspectelor socioculturale decât a celor instituționale 219. Transformările lumii economice au schimbat natura preocupărilor politice. Acestea din urmă privesc problemele noi, mai concrete, mai mult materiale și tehnice (locuința, sănătatea, salarizarea, pensia) decât metafizice (laicitatea, depolitizarea...), iar acest fapt face mai dificilă participarea la viața politică. "Astăzi, un om (și acest lucru apare și mai frapant în cazul generației tinere) relevă Georges Lavau nu crede că mai poate interveni într-o dezbatere politică fără ajutorul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
11 ianuarie 1864. Apărarea celor cinci libertăți necesare, pe care el le preconizează delimitîndu-le în același timp, a individului, a presei, a sufragiului, a reprezentării naționale, a guvernului care este emanația acesteia, constituie platforma opoziției liberale. 24. Republică parlamentară și laicitate (1870-1914) Născută din revoluția de la 4 septembrie 1870, Republica triumfă asupra conservatorilor monarhiști. Ea reunește democrația politică, regimul parlamentar și laicitatea. Cu sfîrșitul secolului, se afirmă ascensiunea socialismului. A III-a Republică se naște în plină dramă. Războiul continuă, dus
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a sufragiului, a reprezentării naționale, a guvernului care este emanația acesteia, constituie platforma opoziției liberale. 24. Republică parlamentară și laicitate (1870-1914) Născută din revoluția de la 4 septembrie 1870, Republica triumfă asupra conservatorilor monarhiști. Ea reunește democrația politică, regimul parlamentar și laicitatea. Cu sfîrșitul secolului, se afirmă ascensiunea socialismului. A III-a Republică se naște în plină dramă. Războiul continuă, dus de guvernul Apărării naționale, compus din deputați republicani de Paris. Începînd din 18 septembrie, capitala este asediată și Gambetta părăsește Parisul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Spiritul legilor școlare republicane este impregnat de încredere în știință și progres și de patriotism. Sub influența lui Jules Ferry, legea asupra gratuității învățămîntului primar este votată în 1881, legea asupra obligativității școlare de la șase la treisprezece ani și asupra laicității învățămîntului public, în 1882. Personalul este laicizat începînd din 1886. Opera lui Ferry încoronează o evoluție seculară. Ea nu aduce deci școala unei Franțe deja majoritar alfabetizată și atașată ideii de instrucție, dar ea ajută la ștergerea inegalităților între Franța
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Napoleon, 290 Imperiul autoritar, 293 Imperiul triumfător, 293 Cotitura, 294 Către Imperiul liberal. Căderea, 295 Eforturile de deschidere, 295 Căderea regimului, 297 Documente: 1. 1848: revoluție politică... și socială, 298 2. "Libertățile necesare" după Thiers, 299 24. Republică parlamentară și laicitate (1870-1914), 301 Nașterea regimului, 302 Comuna, 302 Victoria republicanilor, 303 Criza din 16 mai, 304 Republicanii de guvernare la putere, 305 Marile legi republicane, 305 Criza boulanjistă, 306 Socialiști și moderați, 306 Diversele socialisme, 306 Ralierea și moderația, 307 Cotitura
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și a lui Mazarin Domnia personală a lui Ludovic IV Secolul Luminilor Franța lui Ludovic XV și a lui Ludovic XVI Criza revoluționară Imperiul, epopee și consolidare burgheză Monarhia constituțională Revoluția din 1848 și al Doilea Imperiu Republică parlamentară și laicitate Nașterea unei Franțe noi Expansiunea franceză în lume Războiul din 1914-1918 și criza din anii 30 Franța în al Doilea Război Mondial Eliberarea și a IV-a Republică A V-aRepublică sub de Gaulle A V-aRepublică se consolidează Mutațiile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
interiorul creștinismului, o ospitalitate hermeneutică prin care chipurile diferite ale Universalului sînt puse în prezență, se luminează reciproc, intensificînd conștiința luminii lui incircumscriptibile. Am făcut acest ocol pentru a situa mai bine atitudinea critică a celor doi față de modernitate, cu laicitatea ei de acum bine instalată. în Criza lumii moderne, dar și în alte scrieri, Guénon face din perspectivă metafizică o analiză necruțătoare a modernității : abandonarea raportării la principiile ultime, reducerea omului la componenta sa psihofizică, cu ignorarea dimensiunii lui contemplativ
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului: el mizează dintotdeauna, dar astăzi poate mai limpede ca niciodată, nu în primul rînd pe instituții și colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi considerată un fel de fază a istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai Berdiaev numeau ateism purificator : refuzul chipurilor limitative, legate de conveniențe sau de putere, reduse la sociomorfism ale divinului. Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din urmă ridică particularitatea unui singur mod la rang absolut. Prea adesea conflictuală, diversitatea religioasă pe care globalizarea o face de neocolit, căreia modernitatea tîrzie îi dă statut legitim poate fi, dimpotrivă, un spectacol prețios din punct de vedere metafizic. Laicitatea Fără a se opune religiei în substanța ei spirituală, laicitatea a luat, cu forța, de pe umerii Bisericii sarcina de a gestiona întregul, întregurile. Explicarea universului și a istoriei, ca și norma la care se raportează întreaga structură socială nu mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Prea adesea conflictuală, diversitatea religioasă pe care globalizarea o face de neocolit, căreia modernitatea tîrzie îi dă statut legitim poate fi, dimpotrivă, un spectacol prețios din punct de vedere metafizic. Laicitatea Fără a se opune religiei în substanța ei spirituală, laicitatea a luat, cu forța, de pe umerii Bisericii sarcina de a gestiona întregul, întregurile. Explicarea universului și a istoriei, ca și norma la care se raportează întreaga structură socială nu mai sînt furnizate, în modernitatea tîrzie, de religie. Ea nu mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că religia nu mai este vîrful organizator al societăților noastre. Dacă dimensiunea religioasă e o dimensiune fundamentală a omului, ea a încetat să fie pretutindeni vizibilă, declarată, afirmată ca o calitate indispensabilă pentru un membru al societății, pentru bunul cetățean. Laicitatea a eliberat, aș îndrăzni să spun, divinul de prestigiul social. în imaginarul tîrziu modern, chipul lui precumpănitor nu este cel al suveranului ceresc, adesea prea îndeaproape cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atotcuprinzătore Ca omnitenens, divinul nu mai are strălucirea comună, imediat recognoscibilă a puterii, fastul ei afirmativ. Are o prezență radicală, aproape insesizabilă în evidența ei, asemenea luminii care nu poate fi văzută decît prin lucrurile pe care le luminează. Dacă laicitatea a desprins divinul de analogia cu sfera puterii, dacă l-a privat de acele trăsături utile și utilizabile pentru organizarea unei societăți, ea dă astfel vederii discreția, retragerea, enigma unui Dumnezeu care acceptă să fie nu doar respectat și invocat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
epocă a de-substanțializării, această tendință e preluată pentru a explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu are o nemaiîntîlnită discreție, ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă, desigur, dar și stimulatoare pentru trăirea religiei pe dimensiunea verticalei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă, desigur, dar și stimulatoare pentru trăirea religiei pe dimensiunea verticalei ei absolute. într-un sens mai larg, laicitatea ne poate ajuta să recuperăm conștiința legii de analogie inversă potrivit căreia lucrează simbolul. La tot pasul, ea ilustrează principiul potrivit căruia ceea ce este esențial, înalt, consistent în ordine absolută se reflectă pe plan mundan în ceea ce este marginal, discret
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în fond, modernitatea nominalistă postulează înainte de toate un Dumnezeu ininteligibil, de care cunoașterea umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din transcendența preaseparată de lume a divinului a decurs principiul laicității tari (à la française): Dumnezeu este separatul; el nu se amestecă în treburile politice ale oamenilor. Dar, desigur, în aceste condiții, Dumnezeu a devenit treptat nu doar separatul, ci și absentul, ignoratul. Prezența în alteritate a divinului a devenit politic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]