254 matches
-
laice de orice formă religioasă și de orice influență metafizică. În asemenea situații, România devine totuși o zonă experimentală care tinde să contrazică "hotărârile" luate de multe dintre statele dezvoltate al Uniunii Europene (Franța, Olanda, Belgia, ulterior Spania etc.) în privința laicizării totale și a neimplicării Bisericii nici măcar ca și for consultativ în problemele politice sau în deciziile care se iau cu privire la societate în general. În România relația Stat-Biserică este una foarte bună. Statul nu este declarat laic, iar ajutorul pe care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pretenție de a oferi un "model" preconstruit de societate) și a fost ancorată mai bine în revelația creștină". (Enciclopedie de filosofie..., 2004, p. 241). Se poate vedea cu ușurință că iluminismul și industrializarea și, de fapt, tot procesul acesta de laicizare a schimbat oarecum și orientarea Bisericii asupra valorilor proprii. Treptat vedem că și în Biserica Romano-catolică, mai întâi asistența socială a început să fie gândită ca și doctrină, ca apoi să fie schimbat în totalitate înțelesul profund al acestei misiuni
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai puțin, poate, de la individul izolat, dar mai mult de la cei organizați. Ea lasă mai puțin la latitudinea inițiativei private și așteaptă mai mult de la constrângerea colectivă" (Bougle, 1906, p. 260). Însă nu descriem oare aici un simplu proces de laicizare? Nu este însă deloc așa, iar Bougle spune foarte clar: Dacă fraternitatea religioasă știe să oblojească rănile, ea nu îndrăznește în schimb să sfărâme instrumentul care rănește: dimpotrivă, ea îi permite să funcționeze și să rănească în continuare" (Ibidem, p.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
unei evoluții generale" (Valade, 2006, p. 375). Schimbarea socială, odată cu industrializarea, cu nașterea sociologiei și a științelor socio-umane, a atras după sine un "regres" în privința influenței teologice asupra lumii. Din punctul de vedere al asistenței sociale, Biserica a pierdut prin laicizarea statelor din apusul Europei. "Industrializarea din secolul al XIX-lea a sporit numărul dezrădăcinărilor și vocațiilor ideologice. Conform analizelor noastre, este normal ca Statele Unite, unde a fost adoptată prima direcție, să fi fost mai puțin cucerite de acest fenomen, ca
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Statele Unite, unde a fost adoptată prima direcție, să fi fost mai puțin cucerite de acest fenomen, ca și, în general, țările protestante. Decreștinarea a fost aici mai redusă decât în țările catolice. Pot fi date două interpretări. Țările catolice supuse laicizării cad cu ușurință în anticlericalism și antireligie pentru că Biserica are oroare de laicizare. Pe de altă parte, unele ideologii s-au dezvoltat în partide politice organizate după modelul Bisericii catolice. Aceasta a reușit în încercarea de a propune credincioșilor săi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de acest fenomen, ca și, în general, țările protestante. Decreștinarea a fost aici mai redusă decât în țările catolice. Pot fi date două interpretări. Țările catolice supuse laicizării cad cu ușurință în anticlericalism și antireligie pentru că Biserica are oroare de laicizare. Pe de altă parte, unele ideologii s-au dezvoltat în partide politice organizate după modelul Bisericii catolice. Aceasta a reușit în încercarea de a propune credincioșilor săi atât comunitatea restrânsă a parohiei satului și cartierului, cât și sentimentul participării la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și tonul la nivel mondial sunt date, în cea mai mare măsură, de țările puternic industrializate, iar în această situație România și imaginea ei în exterior au de suferit. Era aceasta a capitalismului a devenit, din păcate, o eră a laicizării (aș putea spune, ca teolog, a lepădării) popoarelor europene (iar aici ne referim la cele din Apus, care reprezintă în mare parte motorul economiei mondiale). Dacă industrializarea începută puternic cu secolul al XVIII-lea, sub influențele majore "venite pe calea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la un nou mod de viață european prin formarea unei familii europene, adică a Uniunii Europene, în care, mai ales în țările apusene, vedem o separare mai accentuată (adică mult mai dezvoltată pe parcursul a două secole de industrializare și de laicizare) de orice simbol religios și de orice raționalizare creștină a vieții. Nu credem că acesta ar fi capitalismul gândit și dorit a fi aplicabil în lume. Weber scrie în cele două părți ale cărții sale, Etica protestantă și spiritul capitalismului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de formă, concentrându-se asupra aspectului stat-societate civilă, așa cum este privită Biserica și activitățile ei filantropico-caritative de către aceste state. Așadar, în România avem o complementaritate între Biserică și Stat în privința asistenței sociale. Franța nu are nicio legătură cu Biserica datorită laicizării complete a Statului. Olanda este aproape de aceeași abordare a relației Stat-Biserică în privința asistenței sociale, din aceleași motive ca și Franța. Relații oarecum distante ne oferă și Italia, unde credeam că poate fi zărită o copleșire religioasă, prin însuși faptul că
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Ordinii morale", aflate sub autoritatea mareșalului Mac-Mahon, a luat sfîrșit în 1879 odată cu victoria electorală a republicanilor, care a adus în Camera Deputaților și în Senat o majoritate anticlericală a cărei politică avea să se lovească de aceea a Bisericii: laicizarea școlilor, expulzarea congregațiilor, secularizarea spitalelor, toate acestea într-un context general puternic anticlerical. Spania nu a fost mai puțin ferită de această evoluție. Pînă în 1868, influența Bisericii fusese foarte importantă, în cadrul unui stat confesional. În 1868 o revoluție de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un text care a pus bazele democrației creștine, "marea cartă a acțiunii social-creștine", cum o numea papa Pius al XII-lea5. Acest magisteriu cu care s-au identificat catolicii intransigenți, caracterizat de un refuz cvadruplu al individualismului, al liberalismului, al secularizării (laicizării) și al socialismului definește generația Leon al XIII-lea, a preoților "oameni ai poporului" și a laicilor angajați în diferite organizații și autonomi într-o oarecare măsură față de reprezentanții superiori ai Bisericii. Această generație a primit o misiune deosebită atunci
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
este structurată atât identitatea, cât și alteritatea, această politică fiind supusă unor transformări lente. Dacă în cadrul societăților de tip tradițional, aceste politici sunt strâns legate și de factorul confesional, în cele moderne acesta trece într-un con de umbră datorită laicizării societății și culturii. De asemenea, în societățile moderne, informația și comunicarea au un impact mult mai mare întrucât individul este expus unei cantități uriașe de mesaje. Mai mult decât atât, în timp ce în societățile tradiționale, individul primește cu preponderență mesaje care
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
memoria suferinței era memorie a iudaismului, legătură de nedesfăcut cu el. Dumnezeu însuși suferea pentru poporul lui. Și dacă sufereai ca evreu, era din iubire pentru Dumnezeu. Noul discurs nu făcea decât să răspundă noilor exigențe, ale mediilor angajate în laicizare și occidentalizare. Evreii puteau să accepte fără greutate această istorie lacrimală, mai ales că memoria istoriei de suferință încă nu le devenise cu totul străină. Istoria evreilor este deci redusă la această neîntreruptă vale a plângerii. Și astăzi încă, atunci când
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
necunoscătorul de ebraică (iar Lanzmann a explicat că l-a ales la început tocmai pentru că nu știa ce înseamnă 22), acest cuvânt nu doar că dezuniversalizează genocidul evreilor, dar scoate evenimentul din cadrul lui istoric. Dacă adoptarea oficială în Israel și laicizarea lui au contribuit la ștergerea conotațiilor inițiale de "păcat" și "pedeapsă", el trimite totuși, fără voie, la una dintre lecturile teologice ortodoxe asupra suferinței din lagăre. Toate ingredientele unei teologii seculare a Holocaustului sunt astfel prezente deja în acest termen
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
magnifică replică cristică: „Și Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ție, astăzi vei fi cu Mine în rai”. Rareori în soarta unui om a intervenit o asemenea splendidă răsturnare. * În stilul său atât de caracteristic, de familiarizare a profundului, de laicizare a sacrului, N. Steinhardt scrie (în Monahul de la Rohia..., p. 9): „Iisus a jucat cinstit, într-atât s-a întrupat de serios, de sincer, de total, încât nimeni nu a putut da crezare învierii Sale. Învierea a fost surpriză și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cunoaște mai bine lumea în care trăiesc, acolo unde este ea; cred că un preot ar trebui să-i cunoască pe oameni mai mult acolo unde sunt ei și să împărtășească mai mult din viața lor. Asta nu înseamnă o laicizare a vieții preotului, ci o - participare mai autentică la condiția umană, o solidarizare mai profundă cu grijile și neliniștile, cu lipsurile și nesiguranțele unei lumi pentru binele căreia noi suntem răspunzători. Știu că acesta reprezintă un risc ce costă mult
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
exemplu arta și muzica. În epoca modernă, Europa occidentală și cea septentrională au avut o dezvoltare specială cu consecințe la nivel mondial. Despre Iluminism am vorbit deja. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, prin intermediul unui proces de "laicizare" sau "secularizare", anumite aspecte fundamentale ale vieții sociale fuseseră dezlegate de contextul religios: filozofia, științele naturale, medicina, dreptul, statul, arta și cultura. Deveniseră laice, "seculare", deci independente, autonome, supuse propriilor legi. La început, în planul faptelor, secularizarea urmărea doar "secularitatea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este marcat nu prin prefigurare și împlinire, ci prin coincidență și este măsurat cu ceasul și calendarul 80. Intervine apoi dezvoltarea tehnologică a tiparului și publicarea de cărți în limbile autohtone în detrimentul latinei, un rol important în procesul acesta de laicizare avându-l Protestantismul. Cărțile, ziarele sau romanele populare în limbile vorbite de ei, i-au determinat pe cititori să înțeleagă că existau, simultan în timp, alte grupuri de cititori care beneficiau de aceleași produse culturale. Acestea au trezit sentimentul de
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
religii 84. Iosefinismul, văzut ca "rezultat al mai multor serii evolutive istorico-spirituale ce aducea cu sine o egalizare, pe de-o parte, între părerile timpurilor precedente, pe tărâm politic și cultural-bisericesc, și între spiritul iluminismului, cu tendințele de secularizare și laicizare, pe de altă parte"85, pornea să înlăture, pe calea reformelor imperiale, o parte din tarele lumii medievale, particularismele, spiritul îngust ecleziastic. El tindea spre instalarea în practică a principiului dominării bisericii de către stat (Staatskirchentum) și cel al statului-națiune (Staatsnation
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bisericesc" din anul 1786. Prin acest prim regulament școlar al Bucovinei, la a cărui elaborare boierul Vasile Balș a contribuit în mod esențial, în calitatea sa de referent pentru problemele Bucovinei al Consiliului Aulic de Război din Viena, se stabilea laicizarea învățământului, etatizarea școlii, ca și obligativitatea frecventării școlilor primare pentru copiii între 7 și 13 ani, specificându-se expres că: "educația tinerimii întemeiază fericirea viitoare a cetățenilor"133. În timp ce Consistoriului și clerului Bucovinei nu i se mai recunoștea nici o influență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Marele umanist olandez s-a afirmat cu preocupări în domenii dintre cele mai variate (filozofie, pedagogie, filologie) fiind recunoscut ca o figură enciclopedică de la cumpăna veacurilor XV și XVI. Reflecțiile sale teoretico-filosofice și pedagogice au produs o mare contribuție la laicizarea învățământului, la cristalizarea unui nou ideal de viață umanist. Erasmus persistă în mentalul colectiv al istoriei mai ales prin efortul său de a supune unei critici severe teologia și scolastica medievală, pretențiile fățarnice și fariseismul Bisericii în general. Lucrarea sa
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ca responsabili de dinamica sistemelor economice. Tezele cele mai faimoase, în acest sens, aparțin lui Max Weber și Karl Marx. Pentru marele sociolog german Max Weber, spiritul capitalismului și dezvoltarea acestui sistem trebuie puse în legătură cu apariția și difuzarea religiei reformate. Laicizarea ideii de predestinare ce stă la baza religiei protestante avea să-i determine pe oameni să vadă în reușita materială concretizarea unei voințe divine. Pe de altă parte, refugiul în muncă constituia un derivativ al angoasei provocate de o religie
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ha, astfel Încât proprietatea țărănească a ajuns la aproape 30 % din suprafața arabilă și pășuni. 2. Legea instrucțiunii publice, promulgată la 7 dec. 1864: Învățământul primar devenea obligatoriu, liceul avea 7 clase cu o pondere mai mare pentru disciplinele umaniste, instituia laicizarea, egalitatea Între sexe, pregătirea pedagogică a cadrelor didactice, 4 iulie 1864 se Înființa Universitatea din București care avea secții de drept, științe și filozofie, cea din Iași a fost Înființată În octombrie 1860, În prezența lui Al. I. Cuza . 3
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]