250 matches
-
București, 1989, pag. 149; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 127. „ Meritul său se leagă în primul rând de cucerirea și supunerea la rigorile de stil ..., a unui spațiu tematic deosebit de fertil pe linia laicizării icoanei. Este vorba de scene de gen, reflectând viața sătească, dragostea maternă, îndeletnicirile casnice...”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53) „Era un om simplu, modest cu un umor specific țăranului român de la poalele munților
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
durată a perioadei iluministe. Veac luminat vrea să spună, în diferite alte variante, și veac al științei. Noua accepție apare pentru prima dată în cultura română în această epocă, semn că mentalitatea medieval-teologică începe să slăbească. Lumina veacului este produsul laicizării, al spiritului critic în plină expansiune, concepție pe care despotismul luminat o oficializează. În lupta sa împotriva ignoranței, prejudecăților și superstițiilor, jozefinismul transmite intelectualilor români următorul mesaj: Orice patriot cu gând bun consideră acest veac ca bază pentru ridicarea științelor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
București, 1989, pag. 149; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 127. „ Meritul său se leagă în primul rând de cucerirea și supunerea la rigorile de stil ..., a unui spațiu tematic deosebit de fertil pe linia laicizării icoanei. Este vorba de scene de gen, reflectând viața sătească, dragostea maternă, îndeletnicirile casnice...”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53) „Era un om simplu, modest cu un umor specific țăranului român de la poalele
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
spirituală, temei al altor forme de criză, pe care o remarcă foarte subtil Sandu Frunză. Un reper important de interpretare pentru înțelegerea atacului islamist ce a marcat spațiul cultural francez este criza spirituală pe care, odată cu modernitatea, a adus-o laicizarea în mentalitatea comunităților religioase occidentale. Pe fondul acestei crize, experimentată uneori ca o formă de înstrăinare și inautenticitate, se proiectează o serie de crize secundare"192. Una dintre ele este cea a lipsei de sens a vieții. Olivier Roy, profesor
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în cultura română V. urmărește primele manifestări ale interesului pentru literatură și fazele profesionalizării scrisului „în perioada de formare și consolidare a literaturii române moderne”. Pornind de la aceste deziderate, sunt analizate circumstanțele ce au favorizat apariția scriitorului, circumstanțe legate de laicizarea culturii, rezultat al nașterii burgheziei românești la începutul secolului al XIX-lea. Cartea - remarcă V. - având în epocă un prestigiu uriaș, părea să aibă puteri miraculoase, fapt consemnat și de unele creații populare, iar răspândirea tiparului a sprijinit misiunea autorilor
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
Renaudel și Campania, care acționează în slujba imperialismului”. Acest demers pragmatic nu împiedică, în 1920-1922, sprijinul financiar și militar al URSS acordat lui Mustafa Kemal care reprimă cu ferocitate atât opoziția comuniștilor turci, cât și a autorităților musulmane recalcitrante la laicizare. Această disociere a teatrelor intern și extern va fi întotdeauna una din caracteristicile antiimperialismului sovietic. O vom găsi după 1945, mai cu seamă în Egipt, Siria și Irak, ale căror regimuri vor beneficia de sprijinul sovietic deși îi supun persecuțiilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acela care se consideră deținător al adevărului și care tolerează ceea ce nu poate Împiedica să existe. Apare aici Însă, ca reacție, o manifestare clară de independență a puterii civile În raport cu clericalismul absolut din primul model. Al treilea ar putea corespunde laicizării puterii politice, ceea ce implică separarea Bisericii de stat. Consecința cea mai directă este că statul nu mai este privit drept confesional, În sensul că nu mai reprezintă nici o religie, așa cum nu reprezintă nici vreun ateism sau vreo ideologie antireligioasă. Pur
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ideii Înseși de credință. În acest climat s-au votat textele care vor duce la separarea oficială a Bisericii de stat. Separarea Ofensiva republicanilor s-a concentrat În trei direcții principale: supunerea Bisericilor față de dreptul comun, dispersarea congregațiilor religioase și laicizarea școlii. În ceea ce privește primul obiectiv, acesta a fost atins progresiv. Seminariștii au fost obligați să satisfacă și ei stagiul militar (1889), a fost suprimată obligația repausului duminical, spitalele și așezămintele de binefacere au trecut sub control civil, s-a decretat suprimarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
așezământ religios poate fi Închis de către autoritățile civile. Este necesară o autorizație expresă din partea statului pentru a Înființa o congregație; călugării nu mai pot să conducă școli, „nici direct, nici indirect”. Legea din 1905 exclude toate ordinele religioase din Învățământ. Laicizarea școlii, menită să debaraseze Învățământul de orice subordonare clericală, a declanșat un veritabil război școlar. Clemenceau declarase foarte clar În privința partidei clericale: „Războiul dintre noi nu se va desfășura În stradă, ci În școli”. Viviani a mai răsucit puțin cuțitul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pius al XII-lea: „Legitima și sfânta laicitate a statului este unul dintre principiile doctrinei catolice”. Chestiunii școlare merită să-i consacrăm câteva rânduri, pentru că, În ciuda dorinței Ligii franceze a Învățământului (fondată În 1866) de a se ajunge la o „laicizare integrală” a școlii, principiul libertății Învățământului a rămas intact. Au subzistat Întotdeauna, pe lângă sectorul public, școli primare și secundare private, precum și universități catolice și protestante. Laicitatea școlară Părintele școlii laice este nimeni altul decât Jules Ferry. Pozitivist, francmason, partizan al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
parțială, atât prin Îndepărtarea unui anumit număr de evrei emancipați de iudaism și de tradițiile religioase, cât și prin transformarea, Începând cu anii ’50 ai secolului următor, a unui antisemitism religios Într-un antisemitism rasial care anula În parte efectele laicizării, pentru că făcea iluzorii tentativele de asimilare. Începuturile sionismului Acesta este contextul În care s-a născut și s-a dezvoltat sionismul, termen inventat În 1890 de către jurnalistul vienez Nathan Birnbaum pentru a exprima conștientizarea politică, de către evrei, a reînsușirii naționale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
istoria sionismului (Roma și Ierusalism). Pentru prima oară, este analizată transformarea antisemitismului religios tradițional Într-un antisemitism rasial, perceput ca mult mai distructiv, transformare care se produce În anii 1850-1860 și este cel mai probabil o consecință indirectă a unei laicizări mai accentuate. Pe de altă parte, tocmai În virtutea laicizării și În contextul revendicărilor „naționaliste”, situația diasporei este prezentată ca fiind generatoare de tensiuni și de conflicte. Hess propune deci crearea, În Palestina, a unui stat evreu bazat pe principii laice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
analizată transformarea antisemitismului religios tradițional Într-un antisemitism rasial, perceput ca mult mai distructiv, transformare care se produce În anii 1850-1860 și este cel mai probabil o consecință indirectă a unei laicizări mai accentuate. Pe de altă parte, tocmai În virtutea laicizării și În contextul revendicărilor „naționaliste”, situația diasporei este prezentată ca fiind generatoare de tensiuni și de conflicte. Hess propune deci crearea, În Palestina, a unui stat evreu bazat pe principii laice (cei care au Încetat să mai creadă sunt numeroși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cere mai puțin, poate, de la individul izolat, dar mai mult de la cei organizați. Ea lasă mai puțin la latitudinea inițiativei private și așteaptă mai mult de la constrângerea colectivă” (ibidem, p. 260). Însă nu descriem oare aici un simplu proces de laicizare? Dacă așa stau lucrurile, atunci nu am făcut, cum remarca Gabriel Tarde, decât „să substituim un cuvânt juridic și rece unui cuvânt plin de tandrețe umană” (Tarde, citat de Bouglé, 1906, p. 262). Nu este Însă deloc așa, iar Bouglé
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
islamice, ci pe naționalismul turc. Acest curent s-a manifestat și în practicile religioase, unde exista o tendință de înlocuire a limbii arabe în rugăciuni și de predare a Coranului în limba turcă. Au fost luate de asemenea măsuri de laicizare a instituțiilor musulmane și de diminuare a influenței religioase; efectele lor s-au manifestat extrem de evident în justiție și educație. Grupurile musulmane tradiționale s-au opus firește acestei tendințe, dar aceasta reprezenta un pas important spre instituirea unui stat modern
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
didactice românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și în cele din urmă cu manuale specializate al căror conținut este din ce în ce mai puțin manifest religios. Perioada de tranziție, câtă vreme bucoavna (religioasă) și abecedarul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fibră religioasă. Ulterior instituționalizării învățământului prin Regulamentele școlare din 1832, respectiv 1834, al căror efect este, pe lângă consacrarea unei infrastructuri educaționale întinsă pe întreg teritoriul principatelor, și acela al preluării statale a responsabilității pentru învățământul primar, se inițiază o relativă laicizare sesizabilă și în informațiile transmise prin cărțile școlare. Deși conținutul materialelor didactice rămânea puternic saturat de morala religioasă, autoritățile statale din cele două principate au operat separarea instituțională a învățământului de biserică. Această acaparare a responsabilității educaționale de către agenții statali
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unitatea conținutului programei; iii) unitatea școlii elementare rurale cu cea urbană în privința curriculei; b) gratuitatea învățământului; c) egalitatea de sex în materie de educație publică; d) etatizarea învățământului, în sensul că legea desprinde educația de sub tutela bisericii, favorizând și o laicizare a conținutului educativ (cf. Manolache și Pârnuță, 1993, p. 224). Sub auspiciile legislative consacrate în 1864, rețeaua școlară a continuat să se expandeze și să cuprindă un contingent din ce în ce mai numeros din populația școlară. Iată cum se prezenta, în cifre, situația
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Din 1856, de acest drept beneficiază și Biserica Unită română, iar în 1861 acesta este extins și asupra Bisericii Ortodoxe. Învățământul românesc transilvănean va rezista sub forma sa confesională până după 1918, când unirea cu Regatul României va duce la laicizarea educației publice. În 1865, de exemplu, în Transilvania existau 767 școli românești greco- catolice și 704 școli elementare ortodoxe (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 241). Continuând politica de maghiarizare pornită de legea din 1868, Legea educației din 1879 a reconfirmat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o performanță "fără precedent în istoria învățământului românesc" (Bârsănescu și Bârsănescu, 1978, p. 152). În al doilea rând, reforma socialistă din 1948 finalizează alte trei tendințe interrelaționate prezente în tradiția educației românești: i) uniformizarea programei și unificarea sistemului, alături de ii) laicizarea completă a educației prin desființarea învățământului confesional; iii) etatizarea totală a procesului educational, prin desființarea învățământului particular. Se poate contra-argumenta că desființarea învățământului particular a fost o măsura care a venit în contra tradiției învățământului românesc, dezvoltat istoricește simultan pe două
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
religii 84. Iosefinismul, văzut ca "rezultat al mai multor serii evolutive istorico-spirituale ce aducea cu sine o egalizare, pe de-o parte, între părerile timpurilor precedente, pe tărâm politic și cultural-bisericesc, și între spiritul iluminismului, cu tendințele de secularizare și laicizare, pe de altă parte"85, pornea să înlăture, pe calea reformelor imperiale, o parte din tarele lumii medievale, particularismele, spiritul îngust ecleziastic. El tindea spre instalarea în practică a principiului dominării bisericii de către stat (Staatskirchentum) și cel al statului-națiune (Staatsnation
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bisericesc" din anul 1786. Prin acest prim regulament școlar al Bucovinei, la a cărui elaborare boierul Vasile Balș a contribuit în mod esențial, în calitatea sa de referent pentru problemele Bucovinei al Consiliului Aulic de Război din Viena, se stabilea laicizarea învățământului, etatizarea școlii, ca și obligativitatea frecventării școlilor primare pentru copiii între 7 și 13 ani, specificându-se expres că: "educația tinerimii întemeiază fericirea viitoare a cetățenilor"133. În timp ce Consistoriului și clerului Bucovinei nu i se mai recunoștea nici o influență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Germania și la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul a catalizat Revoluția bolșevică, având să inspire ulterior revoluții comuniste în diferite țări, precum China sau Cuba. În Est, căderea Imperiului Otoman a pavat calea spre democrația modernă și laicizarea statului succesor, Turcia. În Europa Centrală au apărut state noi, precum Cehoslovacia sau Iugoslavia. Generația de artiști de după Primul Război Mondial, confruntată pentru prima dată cu ororile unui război care nu dădea semne că s ar apropia de sfârșit, a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]