789 matches
-
întreaga arhitectură a orașului, observând diversitatea oamenilor, Joyce se aprovizionează cu o sursă de inspirație inepuizabilă, la care a apelat pentru numeroase creații viitoare. Cel mai important „monument” al orașului, râul Liffey, este adesea imortalizat în proza joyciană și devine laitmotivul romanului "Veghea lui Finnegan". Timp de două luni (ianuarie-martie 1893), James și Stannie frecventează o școală dublineză pentru familii dezavantajate (O'Connell School pe strada North Richmond), dar scriitorul va încerca mai târziu să șteargă acest detaliu din biografia sa
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
apuse. Ideea este reluată și în "Ulise", în capitolul "Hades" sau în "Circe", unde fantoma mamei i se arată lui Stephen Dedalus, „cu fața mâncată și fără nas, verde de putreziciunea mormântului”, ca o "banshee". Mai presus de atât însă, laitmotivul volumului "Oameni din Dublin" este paralizia, interpretată în sens literal în "Surorile" și având o semnificație mai abstractă în celelalte povestiri: frică, reticență, imobilitate, retragere pasivă. Joyce însuși afirma într-o scrisoare: „Voi numi seria "Oameni din Dublin" ca să trădez
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
grase, ceafă, grase, ceafă.”), chiasmul, diereza, onomatopeea („Sllt. Aproape ca un om sllt să-ți atragă atenția.”), aliterația, hipotipoza, antanaclaza („Mai irlandez decît irlandezul de rînd.”), epizeuxis etc.. Textul "Sirenelor" constituie un amalgam de onomatopee, cuvinte retezate, fragmente reluate ca laitmotive, propoziții formulate într-o topică neobișnuintă, procedee care amintesc, conform lui Stuart Gilbert de muzicalitatea unei fugi. Capitolul "Ciclopii" este relatat dintr-o perspectivă unică, limitată, a unui narator intradiegetic anonim care tranșează cu cinism realitatea folosindu-se de un
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
s-a oprit pe acest loc de popas, plângând după femeia dragă și îndemnându-i pe prieteni să-i împărtășească durerea, rememorând apoi aventurile sale războinice. Această schemă consacrată de "mu’allaqat"-a lui Imru’ al-Qays va apărea ca un laitmotiv în cele mai multe poeme ample, cu mici variații, multe secole de-a rândul. O serie de elemente din descrierea femeii iubite au fost preluate, de asemenea, de poeții din generațiile următoare. Imru’al-Qays este un maestru al descrierilor, fiind imitat și
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
depravatul Svidrigailov, cel care o urmărește pe tânăra femeie până la Sankt Petersburg pentru a-i mărturisi iubirea. Intrus omniprezent, Svidrigailov ascultă dintr-o cameră adiacentă discuția Soniei și a lui Raskolnikov, aflând astfel cine este ucigașul Alionei Ivanovna. Romanul urmează laitmotivul lui Lazăr din Betania, cel al morții și al învierii. De altfel, în una din scenele cărții, Raskolnikov îi poruncește Soniei să citească celebrul pasaj al învierii lui Lazăr din Noul Testament. În această cheie religioasă este scris și epilogul romanului
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
a reconvertit la ortodoxism și slavofilism, abandonând cauzele socialismului. În ultimele capitole, evenimentele se precipită tot mai haotic, aruncând întreaga comunitate într-o confuzie și panică generală, și sfârșesc cu un deznodământ tragic pentru aproape toate personajele. Titlul (dar și laitmotivul romanului) este explicat chiar de Stepan Verhovenski spre sfârșitul cărții, când filozoful reușește să descifreze starea disperată în care a ajuns Rusia. "Demonii" sunt acele idei politice subversive, violente, opuse creștinismului, care „posedă” mințile fragile conducându-le spre ruină. Stepan
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
mai bine zis o scenă a unui teatru unde personajele intră spun ceva și ies. Primul film pe care-l realizează Méliès folosind "trucajul", a fost "Dispariția unei Doamne" în octombrie 1896. Aceste "dispariții", combinate ulterior cu "apariții", devin un laitmotiv în filmele Méliès. El dezvoltă sistemul "lanterna magică", aplicându-l în producția "Voiajul în Lună" (1902), prin crearea de "iluzii optice" deosebite. Georges Méliès, este și primul creator de "film politic" prin creația sa, "Afacerea Dreyfus" (1899). Filmările se făceau
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
a ideilor , dar minimalist estetic), aplicat însă unor teme specifice mai degrabă Estului (post) dictatorial (comunism, război în spațiul sovietic, tiranie, suspiciune și trădare, fatalism). În general, fundalul textelor este (pseudo)estic sau (pseudo)oriental: URSS, Coreea, spațiul islamic. Ca laitmotive se remarcă duplicitatatea personajelor, ambivalența morală și o atmosferă generală de criză. Textele sale abordează în general situații extreme, conflictuale, în care personajele nu beneficiază de fair-play, ci trebuie să supraviețuiască prin viclenie și impetuozitate; în general textele nu au
Miloș Dumbraci () [Corola-website/Science/337230_a_338559]
-
a lui Serghei Rahmaninov. Dintre compozitorii Occidentali Cui îi aprecia pe Franz Liszt și pe Hector Berlioz. Admira dramatismul muzical al lui Wagner dar nu era de acord cu metodele compozitorului de a le atinge (cum ar fi sistemul de laitmotiv sau predominanța orchestrei). Cui a compus muzică în aproape toate genurile muzicale existente la vremea respectivă. Însă, spre deosebire de ceilalți membri ai „Grupului celor cinci”, Cui nu a compus simfonii și poeme simfonice. De departe cele mai numeroase lucrări ale lui
Cezar Antonovici Cui () [Corola-website/Science/330185_a_331514]
-
anual pentru privilegiul de a le fi salvat rămășițele pământurilor și posesiunilor; și au trebuit să jure că nu vor reface niciodată ruinele zidului Hexamilion. Ajutorul care nu a venit niciodată sau care a venit prea târziu a fost un laitmotiv trist al vieții lui Constantin. Poate că i-a adus oarece mângâiere, în ceas de răscruce, primirea unei scrisori pline de laudă și măgulire din Comuna Florența, unde fratele său, împăratul Ioan, devenise o figură bine cunoscută și respectată la
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
anul 2000: seria "Caietul cu flori" de și și volumul 5 din seria ' de și , ", în care este este tratată geneza asasinării lui Talaat Pașa de către . În pictură, se remarcă opera abstractă a lui în care genocidul apare ca un laitmotiv al întregii opere. În cinematografie, și în contrast cu disciplinele enumerate mai sus, tratarea artistică a genocidului a fost mai timpurie, filmul ', pe baza relatării având succes la public încă din 1919. În istoria cinematografiei, pot fi amintite ' de Elia Kazan, ' de
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
high-tech Unterschleißheim și schimbul de informații între companii. ICU e. V. este o platformă activă de promovare a activităților de afaceri prin cooperare la loc, precum și la nivel național și internațional. Principalele motive ale comunității sunt inovație, cooperare, valoare adăugată Laitmotivele ICU sunt inovație, cooperare, valoare adăugată. [[Fișier:Unterschleißheim, Mittelschule 2.jpg|thumb|150px|Școala medie, USH]] [[Fișier:Sehbehindertenzentrum, dahinter M.-Ende-GS, Kindergarten, Hort.jpg|thumb|150px|Centrul pentru elevi cu deficiențe de vedere și orbi, în dos școala primară "Michael
Unterschleißheim () [Corola-website/Science/307751_a_309080]
-
nuanțelor", "Lumea ca teatru. Teatrul seminar" și "Reflecții teologale". Una dintre trăsăturile specifice lui Țuțea, așa-numita „substantivizare” a predicatelor, este asociată cu maniera sa de a scrie propoziții fără verbe, precum și cu multe repetiții sonore pe care le numește „laitmotive” și nuanțarea constantă a termenilor, cuplate cu respingerea sistemlor și absența speculației filosfice, fapt ce stârnește mai multe critici, care n-au idee ce să facă cu această manieră neobișnuită de a gândi și scrie, într-un mediu cultural dominat
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
zonă întotdeauna a fost un teritoriu al apelor și a mlaștinii, cu preocupațiile aferente, cum ar fi pescuitul. Obiceiurile populare, legate de nunți sau obiceiurile de Crăciun și de Anul Nou încă sunt cunoscute și practicate. Deși dansul popular cu laitmotivele locale a dispărut, cultura de dans al localității este predominată de cultura sătmăreană. Dansatorii trupei de dans popular „Nyíló Akác - Salcâmul în Floare” sunt cei mai importanți maiștri al dansurilor sătmărene din zonă. Centrul cultural al orașului nostru este Căminul
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
s-a oprit pe acest loc de popas, plângând după femeia dragă și îndemnându-i pe prieteni să-i împărtășească durerea, rememorând apoi aventurile sale războinice. Această schemă consacrată de "mu’allaqat"-a lui Imru’ al-Qays va apărea ca un laitmotiv în cele mai multe poeme ample, cu mici variații, multe secole de-a rândul. O serie de elemente din descrierea femeii iubite au fost preluate, de asemenea, de poeții din generațiile următoare. Imru’al-Qays este un maestru al descrierilor, fiind imitat și
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
lucrare în Frolovskoie. Schițele inițiale au fost începute în iarna anului 1888 și a început orchestrarea lucrării pe 30 mai 1889. Subiectul baletului se concentra pe bătălia dintre forțele binelui (Zâna Liliacului) și ale răului (Zâna Rea); fiecare având un laitmotiv care le reprezintă și care sunt utilizate pe parcursul întregului balet. Totuși, actul trei abandonează complet cele două motive și se concentrează pe caracterul individual al diferitelor dansuri de la curte. Premiera baletului a primit recenzii mult mai bune decât "Lacul lebedelor
Frumoasa din pădurea adormită (balet) () [Corola-website/Science/332894_a_334223]
-
unui Gregor care a regresat până în « stadiul anal » al copilului. Marthe Robert consideră cazul lui Kafka atât de reprezentativ pentru teoria psihanalitică, încât i-ar « putea servi ca exemplu într-un manual introductiv ». Criticul francez identifică în biografia scriitorului următoarele laitmotive freudiene: aversiunea față de tatăl atotputernic; atașamentul puternic pentru mamă; satisfacerea libidoului cu femei declasate (prostituate) care nu se ridică la nivelul mamei și astfel nu pot provoca spaima incestului; impotența psihologică în fața unor femei care îi seamănă mamei, prin statut
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
uitat bărbatul și a risipit averea are toate lucrurile expuse în exterior arătând că totul e de vânzare, bordeiul Ruxandrei are un interior intim, stâna conține doar elemente ce exprimă esențele primare ale vieții . Alte elemente de decor transformate în laitmotiv sunt x-urile prezente de mai multe ori în film: în sârma ghimpată din scenele de război, în bariera de care trece Manlache la începutul filmului, în brațele morii de vânt sau în crucea purtată în spate de protagonist într-
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
1936, după ce, în urma stăruinței medicilor, Păstorel pleacă, în decembrie 1934, la Praga și apoi la Karlsbad (azi Karlovy Vary) pentru tratament balnear întrucât suferea de ficat. Acolo, Păstorel face un „ziar minuscul” conținând parodii și alte texte umoristice având ca laitmotiv cele două lichide menționate în titlul volumului și, adăugând lor și textele scrisorilor versificate trimise în țară de la locul chinuitoarelor tratamente cu... apă, a realizat un opuscul ce a făcut mare vâlvă la timpul respectiv. Să redăm câteva dintre cele
Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
poartă denumirea de "al-bukă’ ‘ala-l-’atlăl". Prin urmare, fundamentul poeziei evocă comportamentul literar arab și în același timp comportamentul uman, marcat de nostalgia trecutului. Poetul se refugiază în amintirea zilelor fericite alături de iubita sa, moment ce va constitui un veritabil laitmotiv în literatura arabă de dragoste. Așadar, așa cum și în textul homeric transpare iubirea de viață, de natură, de oameni, de plăcerea elementelor caracteristice existenței, specificitatea textului spațiului oriental derivă din tentația semitică, așa cum este redat și în Cântarea Cântărilor. În
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
adică preludiul) operei este renumit pentru caracterul vesel, pompos și plin de viață, grație tonalității luminoase date de cheia în do major. Acesta este, fără îndoială, unul dintre preludiile de cel mai mare succes ale lui Wagner, care conține principalele laitmotive ale operei, rezumând opera cu măiestrie. El începe pompos cu motivul maeștrilor cântăreți, caracterizându-i bine: ei sunt cetățeni puternici și mulțumiți de ei înșiși, tradiționaliști acceptând foarte greu schimbările. În schimb, motivul liric, simbolizând voința de reînnoire dorită de
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
improvizează cel de-al treilea cuplet al cântecului. Observând stânjeneala Evei față de el, Sachs susține că nu a avut niciodată intenția de a juca rolul regelui Mark față de Eva/Isolda și față de Walther/Tristan (Wagner citează în acest pasaj un "laitmotiv" din "Tristan și Isolda".) Apar David și Magdalena. Sachs îl promovează pe David de la ucenic la calfă de cizmar și numește piesa lui Walther:" Die selige Morgentraum-Deutweise" ("Tălmăcirea dulcelui vis de dimineață"). Cele cinci personaje cântă fiecare după starea lor
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
urbană artificială. Radu Comșa devine un inadaptat suspendat sufletește între două medii sociale: burghezia pe care o respinge și țărănimea de care se îndepărtase. Mircea Eliade considera că această temă (eterna înfrângere a „poetului”, eterna victorie a „politicianului”) este un laitmotiv al romanului românesc ce-și trage originea din romanul "Dan" (1894) al lui Alexandru Vlahuță, creând un cerc vicios: „intelectualul” nu poate învinge deoarece astfel și-ar anula propria sa condiție de „intelectual”. Tânărul savant respingea această resemnare mioritică a
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
acasa a fost de a-si evita destinul pe care il anunțase tatăl său decand era copil - și anume faptul că el urma să-și omoare tatăl, să se culce cu mama și cu sora să. Oshima îi vorbește despre laitmotivul tragediilor grecești - nu oameni își aleg destinul, ci destinul îi alege pe oameni. De asemenea, Oshima îi atrage atenția lui Kafka asupra unui articol interesant, despre o ploaie cu pești care s-a petrecut foarte aproape de casă lui Kafla ( o
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
diferențiere rămas este abundența sau penuria de bunuri care să alimenteze procesul vieții”[3]</a>, munca nu a ajuns niciodată o temă centrală a artei românești moderne. Nici chiar în anii de apogeu ai interbelicului tradiționalist, când țăranul devenise un laitmotiv al artei românești, munca câmpului nu devine subiect artistic. Munca devine temă artistică majoră exclusiv în perioada comunistă, când proletcultismul impune alegerea subiectelor artistice din sfera realității sociale. [caption id="attachment 657" align="aligncenter" width="300"] Ioan Andreescu, "La Arat".[/caption
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]