607 matches
-
a doua, nici în privința timpului acordat fiecăreia, nici în privința calității textelor. Cine are stofă de scriitor va găsi mereu timp să scrie, la fel cum cine simte nevoia să citească va găsi răgaz pentru asta. Nu cred o iotă din lamentația celor care declară că ar citi cu plăcere, dar nu le îngăduie timpul. Nevoile autentice nu așteaptă ca cineva din afară să vină să le acorde timp pentru împlinire. Unde e o nevoie profundă e și o cale de a
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Ognjen Spahić (laureatul Premiului pentru un Tînăr Scriitor): „Eu trăiesc literatura din interior“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5457_a_6782]
-
pe care-i plătesc românii pentru alte servicii și produse, de la teatru, concerte și ziare până la mâncare, combustibil sau încălzirea spațiului locativ, pentru o situare mai exactă a cărților în contextul posibilită- ților de consum ale pieței românești. Altfel, o lamentație în plus pe tema faptului că scriitorii nu pot trăi din scris nu servește nimănui, mai ales că reportajul nu izbutește nici să răspundă la întrebarea pe care și-o pune în chapeau: „din ce trăiesc cei care scriu”. Sau
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5124_a_6449]
-
Rodica Zafiu Lamentațiile despre globalizare sunt per-ma-nent contrazise de evoluția limbilor: pentru că tendinței culturale de imitare i se opune permanent mișcarea spontană și ine-vi-tabila de diferențiere. Termenii englezești pătrund în număr tot mai mare, în tot mai multe limbi, dar evoluțiile lor semantice
Bastonaș, cheie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6548_a_7873]
-
este un duios iremediabil fără sfieli morale și fără ținută dogmatică. E un nostalgic cu recidive dese de furie pedepsitoare, dar un nostalgic căruia neputința de a se elibera de constrîngerile tagmei îi strecoară în vine resemnarea. În rest, în spatele lamentațiilor ghicești un spirit focos și senzual, irascibil din fire și poftitor de bucurii lumești. Sub unghi estetic, Poteca nu are conștiința scrisului frumos, așternîndu-și memoriile cu placiditatea cu care își redactează cursurile, cu vorbe uscate și seci, precum un cronicar
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
mai banale. Plecînd de la trei povestiri ale lui Cehov, Hanoch Levin transforma chiar și tipul de limbaj prin reducerea perspectivelor, prin însoțirea observațiilor cu un soi de umor negru, consistent, nediluat. Totul era foarte simplu spus și pus în pagină. Lamentația viorii lui Rotschild din textul lui Cehov era, în spectacol, purtată pe tonuri grave de muzica unui violoncel. Alteori, Keren Hadar interpreta live un song care comenta, altfel, un detaliu, o relație. În acest spectacol, moartea este, mai înainte de orice
În fața și în spatele ușilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6409_a_7734]
-
închise. Halucinațiile mele se puteau însoți oricînd sau niciodată cu fantasmele celor de dincolo. Într-un fel, cam asta se întîmplă și la Levin-Afrim. Depinde de fiecare dacă vrea să participe la acest joc, la acest cabaret sau la această lamentație cîntată pe multe voci care povestesc despre noi oamenii și ale noastre neputințe și putințe, despre ale noastre dorințe, vise și visuri, universuri ciudate sau paralele în care cineva ar vrea să facă o călătorie fantastică, nu singur, pe trecerea
În fața și în spatele ușilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6409_a_7734]
-
Energia și fermitatea lui Hamlet-Caramitru veneau și dintr-o limbă acută, sfredelitoare, așa cum erau faptele și realitatea ce o însoțeau. Îmi sună și azi, la fel de tare ca atunci, replica lui Caramitru și felul dramatic în care o spunea, ca o lamentație surdă și dureroasă a neputințelor personajului, dar și ale noastre, ale celor dintr-o țară prizonieră în spatele cortinei de fier: „Gîndirea, deci, ne face lași pe toți. Fapte mari cerute de moment se mărunțesc și-ajung orice, doar fapte nu
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
debutului („Da, mult mai bine ar fi fost/ Să fi rămas în sat la noi,/De-ai fi avut și tu vreun rost,/ De-am fi avut pămînt și boi", se lamenta el în Adio, scrisă Ia 22 de ani); lamentația se prelungește apoi în poezii mai mult sau mau puțin inspirate (Nucul, În vis, Pribeagul), cu tonalități lacrimale; doar rareori regretul se coagulează în forme mai consistente: „Aud un cîntec. Vine de departe,/ Adus de vîntul serii, și mă cheamă
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
din Patriarhale, 1901), melodia versului ștergea, la Iosif, semnificația temei. Există, fără îndoială, în liedurile lui zăcăminte de sentimentalism, dulcegării și autocompătimire, exprimate prin diminutive și termeni familiari; dar, în cele mai bune exemple, adierea simbolistă trece pe deasupra cuvintelor, transformînd lamentația semănătoristă în poezie autentică: „Torcea, torcea, fus după fus,/ Din zori și pînă-n seară;/ Cu furca-n brîu, cu gîndul dus,/Era frumoasă de nespus/ În portu-i de la țară...// Căta la noi așa de blînd,/Senină și tăcută;/ Doar suspina
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
trecut ce promitea mai mult, și tot de aici așteptarea unei surprize dinspre viitorul pe care îl speră. În genere, umoarea autorului e de calm recules ca după o cursă obositoare, doar pe alocuri timbrul căpătînd un ton sfîrșit, de lamentație la catafalc (catafalcul propriei ființe în declin). Singura dată cînd iese din tenta elegiacă e cînd își enumeră calitățile pe care și le consideră evidente: cunoașterea, onestitatea și autoexigența. (p. 14) Pe aceste note personale cititorul trebuie să le caute
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
proiectele sale fabuloase este „Dimitrie Cantemir. Cartea științei muzicii și tradițiile muzicale sefarde și armene”. Împreună cu „Hesperion XXI”, ansamblul său, și cu muzicieni invitați din Turcia, Jordi Savall m-a plimbat prin lumi necunoscute, nebănuite, m-a ajutat să aud lamentațiile și șoaptele rugăciunilor, neliniștea Bosforului, amestecul unor inflexiuni ciudate - turcești, grecești, armene, evreiești - cîntate pe instrumente sosite dintr-o poveste a Șeherezadei. Erudiția și filosofia unor culturi ce au conviețuit, sofisticat sau nu, strecurate în minte simplu, foarte simplu, de
2011 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5024_a_6349]
-
și baza legislativă necesară pentru a avea alegeri libere și corecte. Sigur, nu există și nu va exista niciodată baza legislativă necesară care să convingă PSD că atunci când pierde alegeri le pierde, pentru că oamenii nu-i vor. Constatăm că persistă lamentația mincinoasă și manipulatorie a PSD după parțialele de duminica trecută. După ce măsurile de reformă ale Guvernului Boc au început să producă rezultate și efectele lor se văd în economie în primul rând, PDL este cel mai interesat să aibă în
Hunor Kelemen despre codul de conduită electorală: Un cod mai bun decât bunul-simţ nu există () [Corola-journal/Journalistic/47766_a_49091]
-
a cărui respectare să fie monitorizată de către societatea civilă. Vicepreședintele PDL Sever Voinescu a afirmat că ideea a apărut ca urmare a acuzațiilor de fraudă aduse de către PSD în urma alegerilor din 21 august din Neamț și Maramureș. Constatăm că persistă lamentația mincinoasă și manipulatorie a PSD după parțialele de săptămâna trecută. În mod evident, rezultatele sunt usturătoare pentru ei. PDL este cel mai interesat să aibă în 2012 alegeri corecte în care oamenii să se pronunțe pe baza performanței politice a
PDL propune elaborarea unui cod de conduită electorală () [Corola-journal/Journalistic/47771_a_49096]
-
ale activităților zilnice mai însemnate. T extul în sine nu ascunde decât puține delicii de stil, mai cu seamă săgeți sarcastice care joacă rolul unui fericit contrapunct, menit să mai tempereze tonul general al cărții care aduce mai degrabă a lamentație prelungită. Nici dialogurile nu strălucesc, fiind complet artificiale. Captivantă este însă descoperirea amănuntelor biografice care se ascund în spatele personajelor și faptelor descrise (de pildă, îndărătul rafinatului Sander, foarte probabil se află Titu Maiorescu - cumnat cu Mite Kremnitz), dar mai ales
Luceafărul uitat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4790_a_6115]
-
act voluntar de suicid, pe care mai întîi și l-a argumentat rațional. Eseul lui Améry nu poate fi gustat decît de cei aflați în aceeași situație ca autorul. Citit la vîrsta de 20 de ani, textul aduce cu o lamentație prețioasă venită din partea unui spirit care vrea să-și preschimbe un marasm somatic într-un triumf estetic. Dar pentru cine trece prin aceleași tribulații, textul e un prilej de prefirare a unor nuanțe amare: afli încă o dată că îmbătrînirea e
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
cercurile acestea!... Viața te îndoaie, te sucește, te îmbrâncește și-ți impune compromisuri de care ți-e silă. Inima ta te mână spre înălțimile albastre și soarta te târăște în noroiul ulițelor fără soare.” (Opere 3, p. 9). Dar această lamentație din 1919, care este Calvarul, va fi în curând acoperită, chiar în anul următor, în 1920, de triumful unui succes răsunător, odată cu apariția romanului Ion. Însă când apare romanul Ion, autobiografia resemnării și eșecului din Calvarul pierde orice interes și
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
asimilate de populație. Aceste cuvinte sunt apoi folosite din ce în ce mai des în limbaj și ajung să fie considerate ca termeni obișnuiți. Din această cauză, limba se deteriorează, acest aspect conducând la afectarea identității naționale”. Așadar, limba se degradează (temă de veșnice lamentații populare), singura cauză a deteriorării fiind (din perspectiva purismului etnicist) invazia de termeni străini. Până aici nimic neobișnuit; mai neclar e modul în care „folosirea subtitrării” ar introduce „cuvinte noi”. Ideea că anglicismele actuale ar pătrunde în limbă prin coloana
Dublare și subtitrare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5542_a_6867]
-
asemeni lor, fără îndoială, oamenii de rând) sunt pregătiți să moară, lumea lor cade, la cea mai mică trădare, la cel mai banal malentendu, ca un castel din cărți de joc. Ca un decor. Această moarte facilă, voluptoasă uneori (vezi lamentația Ioanei d’Arc), contopind extremele de parcă regula celor 24 de ore o pândește, deja, de undeva, are un artificial și un spontan al ei. Care nu-i vor fi fost indiferente unui făcător de scene ca Radu Stanca, ce le
Evul Mediu întristat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5828_a_7153]
-
de pietoni, coborând apoi din mașină doar pentru a da la o parte scaunul, care-i bloca drumul. Cât despre faptul sociologic obiectiv și extrem de complex al scăderii populației României, e de sperat că sociologii îl vor explicita științific, fără lamentații în gol. Din perspectivă poloneză SUPLIMENTUL DE CULTURA (nr. 317 din 4 iunie) publică un interviu cu cercetătorul polonez Adam Burakovski, a cărui teză de doctorat a fost publicată recent în România, sub titlul Dictatura lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989). Geniul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
de a readuce în memoria cititorului evenimente relatate anterior. Este un personaj-instrument, golit complet de viață și personalitate (dovadă că, spre finalul, cărții autorul se descotorosește complet de el - Ushikawa este ucis). Cartea curge extrem de lent și conține nenumărate reluări, lamentații, introspecții superficiale ale protagoniștilor care așteaptă să se revadă, dar nu fac nimic pentru a prilejui întâlnirea. Strict din punct de vedere al stilului de construcție a frazelor, avem de-a face cu un eșec. Murakami mizează totul pe cartea
Înapoi în 1Q84 by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4534_a_5859]
-
În această notă afectuoasă, poetică și intens meditativă, rămâne regretul unei lumi (posibilitate unică între cele divine) pierdute: „acum ele [instrumentele astrologice ale lui Pietro] zăceau părăsite, neînsufleț ite. Am simțit această schimbare produsă în natura lor ca pe o lamentație perceptibilă, lacrimae rerum” (p. 43). Este și durerea poetic resimțită de Ioan Petru Culianu față de pierderea ireversibilă a capacității fantasmatice, ce fusese în Renaștere una esențială, situată în același plan cu vocația umanistă, iar nu o simplă abilitate aberantă și
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
în fiecare deceniu statisticile arătînd un recul evident în comparație cu China, India sau țările sud-americane. Și dacă starea e cenușie, conștiința occidentalilor e pe măsură: o resemnare care taie dorința altor ipoteze de interpretare. Căci, dacă tot ne ducem în jos, lamentația ar fi disgrațioasă și, totodată, ar spori impresia de neputință. Despicarea firului în patru n-ar face decît să stîrnească o nouă suită de gînduri negre, și atunci s-o lăsăm baltă. A treia cauză stă în sterilitatea cercetătorilor contemporani
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
spre lumile-mi ascunse? Te-ai depărtat precum un unic vers / țâșnit dintr-o nespusă potrivire / ce-i murmurat acum în Univers / prin alte, lumi, străine de iubire” (Elegie). În astfel de poeme, dragostea capătă accente de adorație mistică, astfel încât lamentația elegiacă se transformă pe neașteptate în lamento psaltic, mărturisind dorința comuniunii cu sacrul, care nu este însă - în textele Mioarei Cremene - decât un pseudonim al departelui care ia succesiv chipul bărbatului și pe cel al divinității: „Vreau degetul Tău sfânt
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
poate vinde, că trebuie, în noile condiții, să continue să iasă din adăpost, să lucreze ceva. Ce era plăcere devine corvoadă, presiunile și dezamăgirile sunt, de bună seamă, mai mari decât ne lasă a bănui filtrul jurnalului. Chiar și în lamentațiile presărate ici-colo, Alice Voinescu rămâne supraomenesc decentă. E mult spus că s-a vrut un model, ea, de o modestie pe care o vede mereu insuficientă și consideră că plătește prețul vanității din tinerețe. Probabil, a dorit să fie un
Fleacuri și nenorociri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2923_a_4248]
-
a unor secvențe biografice, cu amănunțirea unor însușiri care dau carne amintirilor. În schimb, cînd iese din condiția evocării și trece la filosofarea în marginea ei, cînd așadar sare de la detalii și îmbrățișează abstracțiuni, Mihaela Stănișor intră în rutina unor lamentații generale, fără atrac- ție asupra cititorului. Introspecțiile de ordin general pe seama unui sentiment nu fac decît să altereze sentimentul, iar suferința nu se transmite meditînd în marginea ei, ci descriind sec întîmplarea cu pricina. De aceea, impresia de perorație făcută
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]