204 matches
-
După ce amintește că a fugit de la curtea părinților săi adoptivi de teamă să nu se împlinească oracolul care îl menea paricidului și incestului, Oedip se declară victima zeilor invidioși pe tăria neprihănirii lui: acei ce-i socoteam mai sus/ de lamura luminii, zeii puri,/ mă pizmuiesc? (9). După părerea sa, ciuma din Teba este o dovadă a iritării divine împotriva celui capabil să înfrângă Sfinxul: Sunt pedepsit de Zeus în măsura/ puterii mele de-a fi drept și pur! (9) Înțelegând
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
capului de pod dintre Caen și Saint-Lo. "- Vă voi spune un cuvînt - a afirmat într-o zi la curs profesorul Alexandru Graur - pe care nimeni dintre voi nu-l cunoaște". în amfiteatru, atenție încordată: ce cuvînt ar putea fi acela? "Lamură", rostește profesorul. O voce din sală: "Ceea ce-i mai ales!" Graur, ușor descumpănit de pierderea pariului: "...din făină". Precizare utilă, dar care nu schimba datele problemei: sensul metaforic fusese deja enunțat de studentul care reținuse, dintr-un discurs academic al
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
voce din sală: "Ceea ce-i mai ales!" Graur, ușor descumpănit de pierderea pariului: "...din făină". Precizare utilă, dar care nu schimba datele problemei: sensul metaforic fusese deja enunțat de studentul care reținuse, dintr-un discurs academic al lui Sadoveanu, expresia "lamura poeziei noastre populare". Orgoliul mă împiedică să-i divulg aici numele. "Elastic" - un cuvînt cu sens precis și, aparent, fără conotații abstracte. Așa crezusem pînă în ziua cînd, puțin timp după 23 august '44, am asistat la o conversație a
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
dragoste îndoliat, frizând halucinația necrofilă. Tonalitatea dominantă a cărții este una elegiacă, de reculegere aproape religioasă, în ciuda scandării denotative a versului ca ultimatum. Bucur Demetrian nu evită nici poemul ca descriere a poemului (Valéry) cu vămile deșertăciunii zădărnicind accesul la lamura vieții.
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
voi schimba atât comitetul creditorilor, cât și pe administratorul special. Cozmin Gușă spune că Florin Bercea, administratorul special de la Realitatea Media, va rezolva situația. Din păcate, daca n-ar fi tragic (pentru salariați, temporar), ar fi tragi-comic pentru Elan. Va lamuri detaliile tehnice administratorul special, Florin Bercea, precum va comunica și solușiile noastre în cazul nefericit al acestui abandon evident al patronului. Rezolvăm situația!”, a spus el Declarația completă a lui Elan Schwartzenberg “Sunt în total dezacord cu decizia judecătoarei, dar
Adunare Generală la Realitatea TV. Schwartzenberg le mai dă 7 zile () [Corola-journal/Journalistic/22296_a_23621]
-
stăpînă pe sine, ființa lui trepidà de înțelesuri ce consumă tenace, aidoma cu o flacără de nestins. Te gîndeai la un tînăr prinț printre borfași - cum îl închipuia o dramă shakespeariană pe un viitor monarh -, cînd, pornit să-și vădească lamura talentului, insul acesta de elecție nimerea în vinovata, cinica alcătuire a refuzului sistematic, a combinațiilor inavuabile la care se dedau, voios, comisii de mioapă decizie. Și nu era vorba nicicum despre experiențe îndoielnice, aparținînd unei etape de ucenicie, fiindcă în
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
punga numai pentru umanitate; e ursită de la Providență a se sacrifica intereselor universale și e condusă de genii, cărora singuri se închină, dar însă și-i produce sau și-i adoptă. Francia și Parisul sunt și rămîn miezul lumei și lamura umanității" (Scr. XXXV, septembrie 1844). Secolul romantic a fost plin de cópii mai mult sau mai puțin imperfecte ale lui Rastignac - și românii n-au făcut excepție. La Codru Drăgușanu putem urmări direct, pe viu, o asemenea formă de destin
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
Ghidirmic despre dl Adrian Păunescu: "...Dacă n-ar fi existat, ar fi trebuit inventat". Cum istoria noastră confuză s-a ocupat cu asta, nu mai e cazul să ne facem noi înșine probleme. Cuvintele au fost publicate în revista doljeană LAMURI (nr. 14-17, dec. 2002-martie 2003). (Atenție la nume! Mai există o revistă doljeană cu un nume în care diferă doar prima literă.) Cronicarul o vede prima oară. Hîrtie groasă, cretată. Pagini de culoare. Tipar frumos. Director este criticul căruia i
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
revenim acum la originea iudaică a lui N. Steinhardt. Sanda Stolojan, în casa căreia acesta a locuit două săptămîni, practicînd în fiecare dimineață, împreună, lecturi din Biblie și, evident, convorbind pe marginea lor, e de părere că ortodoxia sa ilustrează lamura credinței creștine, "spiritul de milă și de toleranță susținut de spiritul de luptă întotdeauna treaz, neadormirea evreiască". Și încă: "Figura lui, cu trăsături evreiești (privirea ochilor fuge în lături tot timpul), trecută prin transfigurarea ortodoxă, amintește de un tip de
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
în care au apărut o ediție integrală Mateiu I. Caragiale, sub îngrijirea d-lui Barbu Cioculescu, și, relativ recent, o ediție cuprinzînd integrala operei lui Slavici sub îngrijirea d-lui D. Vatamaniuc. Dacă edițiile de la Univers Enciclopedic cuprind, selectiv, numai lamura creației unui scriitor, acestea, de la Editura Național, își propun să ne restituie întreaga creație a scriitorului. Așa se întîmplă cu opera lui Slavici, în care se publică, în șapte volume masive și elegante, pe hîrtie biblia și în casetă (într-
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
a restituirilor lui Leon Baconsky cuprinde nuvelele rămase în presa timpului, din perioada 1922-1933, ce o putem numi de maturitate deplină a scriitorului (o proză în "Gândirea" din perioada clujeană, două în craioveanul "Secolul", câte una sau două în bucureștenele "Lamura", "Universul literar", "Calendarul" și șase în "Curentul" - în total 16 titluri). Sunt deci creații epice simultane cu acelea alese ulterior pentru volumele La "Grandiflora" sau Vedenia, dar nici una dintre ele nu e excepțională, încât să putem spune că autorul ar
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
permite? Nicidecum. Chiar și în zona săracă a culturii, banii se duc, cu nemiluita, pe tot soiul de "acțiuni" îndoielnice. Și atunci? Nu se dorește? Probabil: la Craiova, de pildă, oricând se găsesc fonduri pentru apariția unei noi publicații (vezi "Lamura"), dar pentru centenara "Ramuri", care se bucură de recunoaștere în lumea intelectuală - nu. Sau nu se știe cum? Probabil și asta. Am avut prilejul să fac parte efemer din comisia care a stabilit subvențiile acordate revistelor culturale. Previzibil, Ministerul Culturii
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
printr-o sintagmă din Sf. Augustin, dovadă astfel, la modul cel mai pragmatic, a faptului că opera artistică ori constructul cultural generic nu este, după el, un artefact pur livresc, ci un strigăt țâșnit din străfundul ființei umane, excelența sa, o lamură a existenței, un bun sufletesc major, prin care se poate pune degetul pe rană. Cultura devine deci, prin radicalizare, o armă de luptă socială, iar marile citate ale lumii coexistă, fără teamă, subiacent, într-o conștiință metafizică unificatoare. Nu putem
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
de către ministrul Spiru Haret, reformatorul învățământului românesc modern, căruia i se datorează dezvoltarea rețelelor de școli din România, primele programe didactice coerente și primele manuale alternative. Învățător la Moroeni (Dâmbovița) Ion Ciorănescu, în același timp scrie și publică la „Albina”, „Lamura”, „Tribuna învățătorului”. Pentru calitățile lui profesionale, deja remarcate, ajunge inspector școlar general în Ministerul Instrucțiunii Publice. Copiii lui au fost cu toții înzestrați intelectual, unii devenind bine cunoscuți și mult prețuiți în mediile de specialitate pe plan european, ca Alexandru Ciorănescu
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
așa cum se vorbește în zona lingvistic indistinctă Banat-Crișana, cu puternice influențe fonetice din țara Moților (de unde sunt originari bunicii mei), dar și cu straniele rămășițe lexicale din perioada școlii Ardelene: spuneam nu "mână", ci "brâncă", în loc de "murdar" - "nălăut", "miezul" era "lamură", și multe altele. Acel accent s-a diminuat oarecum de la sine, sub influența emisiunilor de radio, a școlii și lecturilor. Îmi imaginez că nu foloseam chiar tot timpul "româna cultă", că în țipetele isterice de pe terenul de fotbal unde-mi
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
așa cum se vorbește în zona lingvistic indistinctă Banat-Crișana, cu puternice influențe fonetice din țara Moților (de unde sunt originari bunicii mei), dar și cu straniele rămășițe lexicale din perioada școlii Ardelene: spuneam nu "mână", ci "brâncă", în loc de "murdar" - "nălăut", "miezul" era "lamură", și multe altele. Acel accent s-a diminuat oarecum de la sine, sub influența emisiunilor de radio, a școlii și lecturilor. Îmi imaginez că nu foloseam chiar tot timpul "româna cultă", că în țipetele isterice de pe terenul de fotbal unde-mi
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
nou subt dunga apusului. Totul cât de schimbat! Casele toate sunt mult mai mici decât le-a crescut amintirea. Lumina bate altfel în zid, apele altfel în țărm. Porți se deschid să-și arate uimirea. Dar de ce m-am întors? Lamura duhului nu s-a ales, ceasul meu fericit, ceasul cel mai fericit încă nu a bătut. Ceasul așteaptă subt ceruri cari încă nu s-au clădit. [1931] * BOALA Intrat-a o boală în lume, fără obraz, fără nume. Făptură e
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
din nou subt dunga apusului. Totul cât de schimbat! Casele toate sunt mai mici decât le-a crescut amintirea. Lumina bate altfel în zid, apele altfel în țărm. Porți se deschid să-și arate uimirea. Dar de ce m-am întors? Lamura duhului nu s-a ales, ceasul meu fericit, ceasul cel mai fericit încă nu a bătut. Ceasul așteaptă subt ceruri cari încă nu s-au clădit. LA CURȚILE DORULUI Prin vegherile noastre - site de in vremea se cerne, și-o
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Ticăloșia lor se răsfrânge, însă, asupra întregii țări, iar iresponsabilitatea dovedită și răs-dovedită netezește drumul spre putere al ciumei neocomuniste. Nu știu - și nici nu știu pe cine interesează - dacă aripa Opriș (omul cu bani din partid, scriu ziarele) reprezintă "lamura" iar aripa Vasile "lestul"! Prin ceea ce au făcut împreună - și nu de azi, de ieri, ci din 1992, când au început să se ridice la nivelul firului ierbii, transformând Convenția Democratică într-un corp contondent împotriva a tot ceea ce reprezenta
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
aprind. (Mureșanu a-ngenuncheat uimit. Ea-i lasă să cadă pe frunte cununa de lauri, îi zâmbește și dispare în sus răpită de-un nor aurit) {EminescuOpVIII 263} LUMINA (solemn, invocând cerul) 2260 Cu bolta ta de stele coboară, univers, Cu lamură de pace tu treci în al său viers. Coboară fericite, albastre, mândre dom Pătrunde cu-a ta pace suflarea unui om. 2255 Cu arcul tău de stele, o univers, cobori Cu tainic-armonie din sfere și din sori, Cobori în ploi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înger ești, un suflet ce-i rătăcit de mult Al cărui glas de noapte eu noaptea îl ascult! O, cine ești? îmi spune, de ce mă prinzi în brațe, De ce zâmbirea lină e-amor și e dulceață? De ce cuvântul buzei e lamură de miere? De ce-mi întinzi tu gura când sufletu-mi te cere Și sânul tău de marmur lași pradă gurei mele Și buclele-ți în valuri ca să mă joc cu ele?... O, vin-a mea iubită! Eu în genunchi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în care ele stau gata, pentru ca la prima ocazie dată de experiență să se dezvolte, când inteligența e totodată pusă-n starea de-a le libera și curăți de condițiile empirice ce atârnă de ele și a le reprezenta în lamura lor. CAPITOLUL ÎNTÎI AL ANALITICEI NOȚIUNILOR DESPRE CĂLĂUZA DESCOPERIREI TUTUROR NOȚIUNILOR INTELECTUALE PURE Dacă punem în acțiune o facultate de cunoștință atuncea, cu diferitele ocazii în cari ea se aplică, se disting noțiuni cari caracterizează aceasta facultate și cari se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
După ce amintește că a fugit de la curtea părinților săi adoptivi de teamă să nu se împlinească oracolul care îl menea paricidului și incestului, Oedip se declară victima zeilor invidioși pe tăria neprihănirii lui : acei ce-i socoteam mai sus/ de lamura luminii, zeii puri,/ mă pizmuiesc ? (scena 9). După părerea lui, ciuma din Teba este o dovadă a iritării divine împotriva celui capabil să înfrângă Sfinxul : Sunt pedepsit de Zeus în măsura/ puterii mele de-a fi drept și pur ! (scena
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
într-o casă modestă în care avea să-și primească nu numai admiratorii, dar mai cu seamă pe începătorii în ale literaturii. Ce a însemnat Bârladul, Academia bârlădeană și Al. Vlahuță pentru literați avea să o spună Vasile Voiculescu în Lamura nr. 4 din ianuarie 1921, când lucrurile se liniștiseră: „Academia nu era numai o perindare rece și ceremonioasă de curioși, ca o defilare în fața unui chip de idol (Vlahuță n.n.), ci o angrenare, o îmbucare vie și caldă a unuia
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
ochilor, luminile ce se răsfrângeau ca o trâmbă, înfășurând cald mulțimea... A plecat fără să se mai uite îndărăt. Câteva zile mai târziu, un prieten mi-a spus că Vlahuță este într-adevăr oaspetele Bârladului, unde îl azvârlise vălul pribegiei ( Lamura, 4 ianuarie 1921). Absolvent al Facultății de medicină din București în 1910, V. Voiculescu avea experiența peregrinărilor profesionale, dar și cunoașterea „realităților zguduitoare ale satului românesc, bântuit de foamete, mizerie și lipsuri”, cum scrie Marius Pop într-un documentar publicat
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]