2,832 matches
-
rog la dumnezeul cailor, pentru frumosul nostru Chidran. Notă: În anii cincizeci, conducerea comunistă a României a hotărât uciderea tuturor cailor, animale devenite inutile, În credința lor, odată cu apariția tractorului. Chiaburii, dușmanii poporului Soarele Îmbrățișează Almăjul cu razele sale aurii Lanurile de grâu Își așteaptă secerătorii Nera curge calmă, somnolentă, pe sub anini La Rusalii, nedeile vor deschide pentru neamuri porțile caselor Să se bucure bănățenii de copii, de vite și de roadele pământului. În fața bisericii perechile vor juca de doi, poșovaica
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
Cu lumea din cap Prima mea călătorie am făcut-o pe câmpuri, pe jos. Multă vreme nimeni nu mi-a observat lipsa, de aceea am reușit să ajung destul de departe. Am traversat tot parcul, apoi - pe drumuri de țară, prin lanuri de porumb și lunci umede pline de bulbucel și zăbrelite cu șanțuri de ameliorare - am mers până pe malul râului. De altfel, râul și așa era pretutindeni în șesul acela, se infiltra pe sub căptușeala de iarbă, lingea câmpurile. Când m-am
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
îndreptățească suspiciunea că ar fi fost, măcar un pic, lucrate și prelucrate după 1954: „Dac-au trăznit în ciobanii și-n oile Ce coborau de pe Trâmpoile: Muntele rotund ca dintr-un basm german Aurit tocma-n cușma lui de-un lan Sus arcuit deasupra sa, Înseamnă că nu era Decât un semn precum c-o să înceapă Mocnire surdă ca o apă, Venită dedesubt dinspre Scărișoară Apă de tot limpede și uioară Care să spele totul împrejur Să nu rămâie gâde sau
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
în paralel cu cel de epurare pe criterii politice a instituțiilor publice și de instalare în funcții a membrilor și simpatizanților PSD, PNL și PC. Lăcustele USL au dat năvală peste instituțiile statului. Ultima ispravă a lui Victor Ponta în lanul de lăcuste este înființarea, prin Hotărâre de Guvern, a unui nou post de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT). „Pentru a coordona activitatea de turism” - a motivat Premierul cu seninătate. Victor Ponta este relaxat deoarece știe
Udrea: Lăcustele USL au dat năvală peste instituţiile statului () [Corola-journal/Journalistic/44576_a_45901]
-
Premierul cu seninătate. Victor Ponta este relaxat deoarece știe că plătește leafa noului demnitar din taxele și impozitele plătite de cetățeni, și nu din propriul său buzunar", scrie Udrea în postarea intitulată "Lăcustele USL". "Având în vedere schimbările operate în lanul de lăcuste și în structura de conducere a ministerului pe care l-am condus, ce va face Victor Ponta când timpul va demonstra faptul că trei USL-iști, la un loc, au rezultate mai slabe decât doi PDL-iști?", se
Udrea: Lăcustele USL au dat năvală peste instituţiile statului () [Corola-journal/Journalistic/44576_a_45901]
-
chipurile protagonistelor. El este doar vehiculul dintre lumi, simbolul „spațiu-timp” întrupat într-o ființă fantastică, vorbitoare, ce aparține și prin culoare - în contrast cu întunecata, pestrița ghionoaie - binelui și vieții. Deși încovoiați de efort, țăranii, aceste „combine” vii intrate cu secera în lanul de grâu, sclipesc optimist, incandescent în lumina orbitoare a soarelui de vară. Modul expresiv, în manieră naivă, în care este exprimată mișcarea, se înscrie ca încă o reușită a picturii lui Gheorghe Boancă. Reprezentativă pentru viziunea pictorului este compoziția cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cum dovezi nu erau, a fost trimis acasă după trei zile, că nu avea ce le da de mâncare la deținuți pentru că erau mulți, de nu mai încăpeau. Zile fierbinți Soarele dogorea tot mai tare de la o zi la alta, lanurile își schimbau înfățișarea, colorându-se din ce în ce mai mult. Arșița zilelor de vară grăbea cu fiecare clipă ce trecea coacerea spicelor de grâu. Bărbații și femeile se pregăteau pentru secerișul grâului. Toată suflarea satului, cu mic cu mare, se muta pe câmp
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
transmisie ale Internetului (cabluri, hub- uri, switch-uri și routere publice) dar creează o rețea proprie ascunsă de „privirile” celor ce folosesc Internetul. În alte cuvinte se creeaza un efect de tunneling. Legătura fizică este asigurată de Romtelecom. Serverul deservește un LAN (Local Area Network) de 9 calculatoare, din care 8 desktop-uri și 1 laptop. Acestea din urmă nu au IP-uri (Internet Protocol) rutabile și sunt dispuse în rețea în topologie star, mai concret toate împart un singur switch. Serverul
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
o plată inițiată, beneficarul va primi bani în cont în aceeași zi bancară. Din punct de vedere al comunicațiilor, Casa Centrală a trebuit să adere la comunitatea SWIFT, iar comunicațiile între participanți necesită o rețea proprietară VPN și microrețele locale (LAN-uri), atât în cadrul Casei Centrale cât și în cadrul agențiilor și cooperativelor de credit. Această cerință deja este îndeplinită în cazul Cooperativei de Credit „Siretul” Pașcani.
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de 4-5 metri! Am trecut peste sârmele de lângă calea ferată și a auzit doar atât: Stai! Stai! Pe urmă două rafale scurte, în aer, alta trasă spre noi. Ne-am rostogolit imediat după taluzul de cale ferată, acolo începea un lan de porumb, dar un porumb înalt de vreo doi metri. Între timp am văzut că am depăsit borna de graniță românească și am trecut și de cea cu însemnele Iugoslaviei... dar numai eu și Rodica Olărean, pe Cristian Silaghi l-
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și de percepția comună, pentru a vedea în buna „gospodină”, în „mama grijulie” și o ființă cu drepturile cuvenite oricărei femei: dacă nu tandrețe, măcar puțină afecțiune și admirație pentru o „creatură a Domnului”, „o floare de mac răsărită în lanul de grâu al existenței obișnuite; un măr copt pe creanga stufoasă a pomului vieții; un tril de privighetoare în concertul amestecat al nopții de vară.” (Poetul P.H.L. nu se dezminte!) «Dar cine să fie persoana „normală” în stare să-i
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
iar viul este mișcare. Suferința lui Hyperion era metafizică, era viață spirituală dureroasă. * Tema celui mai profund dintre pictori, Rembrandt, este suferința. Starea filozofică a suferinței a creat arta lui Van Gogh, încheiată cu tabloul Stol de corbi deasupra unui lan de grâu, prefață imediată la autoliza pictorului, al cărui cuvânt ultim apare emblematic pentru condiția umană: "La tristesse durera toujours"tristețea o să dureze pururi. În muzică, meditația asupra suferinței metafizice este excepțional exprimată de părțile lente din concertele pentru pian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Mur pe mur, stânc? pe stânc?-o cetate de gigan?i -, Sunt gânduri arhitectonici de-o groaz? m?re?ie, Au zidit munte pe munte În antică lui trufie, Le-a-mbr?cât cu-argint ca-n soare s? luceasc? Într-un lan? ?i s? par? r???riț? din vis?rile pustiei, Din nisipuri argintoase În mi?carea vijeliei, Ca un vis al m?rii sfinte, reflectat de cerul cald ?-aruncat În dep?rtare... Acolo se ridic trufa?e ?i eterne că ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Îndreptau agale către oraș, În dezordine, plouați cu toții de efort și de mascaradă, unii se amuzau dându-și șuturi În fund sau glumind cu vajnicul plutonier Morteci, care Își distribuia cu Îngâmfare rudimentele de Înțelepciune. Aveau de trecut printr-un lan de grâu care dădea șapte mii de kilograme la hectar, pe care Îl călcau În picioare cu seni nătate, și mai aveau până la șosea Încă un câmp de cartofi pe care să-l spulbere mărșăluind și scuipând către oraș, către
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
e a mea, și unde Vijulan cerea bani de bilet În schimbul furnicilor pe care le ținea prizoniere Într-un borcan: un leu pentru zece furnici Înghițite spectaculos și inedit... Nu mai e nici casa lui Saulea, cel mai mare go lan din cartier, care Își bătea părinții și Îi Închidea În șifonier, după care se ducea și se Îmbăta, iar ăia strigau până le ieșeau mațele, până când venea miliția și Îi elibera, și pentru că erau la fel de scelerați ca fiul lor iubit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
atribuirea din partea altora a unor calități pe care nu le au și aprecieri pe care, altfel, nu le-ar fi primit. Nu are corespondent penal! Se povestește că doi prieteni mergeau pe un drum de țară, aflat pe marginea unui lan de porumb. La un moment dat, unul din ei observă un sac plin cu boabe porumb, legat la gură, uitat pe marginea drumului sau căzut din vreo căruță. Drumețul care l-a văzut, s-a uitat de-a lungul drumului
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
grafice pentru 1:10.000,în metri și în stânjeni.Planul conține și lămuriri privind distribuția pământului în vatra satului și în câmp,cu suprafețele în sistemul vechi și în sistemul metric.Impărțirea terenului din câmp este făcută în 9 lanuri de la nord spre sud,cu parcelele numerotate de la 1 la 214,pe direcția est-vest. Hotărnicia orașului Bârlad se întindea în trecut până la râul Prut și până la râul Siret,între Colinele Tutovei și Dealurile Falciului. Orașul Bârlad a fost cartografiat la
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
nu se chinuise să o mai repare. Poate că uitase cum se face asta, fiindcă vremurile în care fusese bărbat în toată puterea cuvântului se retrăseseră în alt spațiu și în alt timp, dincolo de orizontul care atrăgea ca un magnet lanurile de grâu. În ziua în care văzuse că poarta se deschidea singură, scârțâind a balamale neunse, mersese agale către magazia dărăpănată, tăiase o bucată de sârmă cu cleștele și apoi făcuse cale întoarsă. După ce legase poarta, moș Zgârci aruncase încă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și să nu mai râdă de celelalte păsări și puii ei sunt negri și urâți ți nu știu să cânte, aceasta fiind cea mai mare rusine a unei păsări. Și astăzi omul le alungă pe ciori, ba mai mult, În lanuri pune sperietori așa Încât ele să nu le fure boabele. PRIMA ZĂPADĂ Se spune că de mult, tare de mult, cam acum 2000 și ceva de ani, nimeni nu văzuse niciodată o ninsoare.Și desigur nimeni nu văzuse niciodată zăpadă. Când
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a-și impresiona frații mai mici, spuse că afară este ...(și inventă imediat un cuvânt), afară este zăpadă. Și uite așa veni pe pământ prima zăpadă de Crăciun, la Nașterea Domnului, când Îngerii cântă, iar copii umblă pe la case colindând. LANUL DE GRÂU Într-un sat Îndepărtat, pe o uliță aproape pustie, mergea un copil desculț și cu hainele prea largi ponosite.Ochii lui mari erau triști, iar pașii abia Îl purtau spre casa lui, unde zăcea pe un pat de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu fiecare minciună spusă de hoțoman. Șeful de post tăcea și asculta cum se certau cei doi și privind serios, numai el observă ce se Întâmplă cu plantele cele verzi care creșteau și se infrățeau și se Întindeau ca un lan unduios În bătaia vântului. Ce se Întâmplase? Din pâinea pe care o Îngropase hoțul, Încolți o nouă plantă, numită grâu, din boabele căreia gospodinele să facă multă pâine așa Încât nici un copil să nu mai sufere vreodată de foame. Șeful de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
doar nu toți flăcăii sunt proști, leneși și risipitori. Dar degeaba.Fata, nu și nu.Ajunsese să nu mai iasă aproape deloc din casă de răul pețitorilor.Când aceștia Îi treceau pragul, ea se ascundea În podul casei ori În lanul cu popușoi și nu ieșea din ascunzătoare, până nu Îi vedea plecând. Bătrâna mamă Îi conducea până la poartă, Îi Încuraja să mai treacă și altă dată.Încet Încet fata nu mai era așa vesela ca până atunci, stătea mai mult
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
oameni și să nu uite că pe lumea asta există un Dumnezeu. Cu toate acestea, Sânt-Ilie crescuse făcând multe rele, umplânduși sufletul cu păcate mai mari ori mai mărunte.Slobozea câte o vită din pripon și o mâna câtre un lan verde, răsturna gardul vreunui sătean, fugărea copii cu jordia și câte și mai câte nu făcea. Tatăl lui, om bătrân și cumpătat, mereu Îl dojenea să se liniștească, deacum e om În toată firea, nu se cade să se poarte
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
El toate florile, să le dea nume, parfum și culoare. Unora le-a dat Dumnezeu petale lungi ori scurte, Înguste ori late. El făcu atunci ca unele flori să fie roșii ca sângele, roz ca obrazul unui prunc, galbene ca lanul de grâu, albe ca pânza ce-o ghilesc femeile, albastre ca cerul de vară. Și le-a făcut pe unele Înalte și pe altele pitice. Dar căuta să le mulțumească pe toate. Și a mai dat Dumnezeu parfum florilor, care
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-și afle caii pe undeva. Dar nu i-a găsit nici după un ceas, o săptămână, un an, o sută de ani, o mie.. Și azi Soarele se uită spre pământ. Câteodată este bun cu oamenii, le coace la timp lanurile, dar când Își aduce aminte de caii lui , de faptul că oamenii sunt hoți, le trimite săgeți de foc, de le pârjoleste ierburile, le trimite săgeți de foc de le usucă copacii, le trimite săgeti de foc de le seacă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]