326 matches
-
pe logothetul menționat mai sus] s-o lipsească de țară pe cea care se ostenise întru dreapta credință”183. Șirul „împărăteselor” ar trebui să înceapă cu Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare (cu o sanctitate recunoscută și în Apus, - latinii nu-l înscriau între Sfinți și pe Constantin - și în Răsărit; ortodocșii îi socotesc pe sfinții împărați „întocmai cu apostolii”), cea care născută prin anii 248-249 d.Hr., la Drepanum (numit mai târziu Elenopolis, astăzi Yalova) lângă Nicomedia în Bitinia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru Socrate, sau prin desprinderea de dorințe pentru stoici (Epictet, Marc Aureliu, Senecaă. Ea se dobândește prin exercițiul unui efort continuu de autocontrol. Rezultatul final al acestui efort va face ca omul să devină propriul său stăpân, sau, cum spuneau latinii: Maximum imperium, imperare simi est. Această stare de liniște sufletească, de echilibru interior Înseamnă, În plan sufletesc și moral, o echilibrare a dorințelor, care exclude atât agreabilul, cât și dezagreabilul. Ea nu este Însă o stare de neutralitate afectivă și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conștiinței. Nefiind separate Între ele, ci completându-se reciproc, cuplul conștiința morală / gândirea reflexivă constituie de fapt acel important complex reprezentat prin instanța responsabilității morale a persoanei umane. Toți răspundem pentru intenții sau pentru actele comise În fața propriei noastre conștiințe. Latinii avertizau, În sensul acesta, spunând: Quidquid agis prudenter agas et respice finem. Responsabilitatea nu este numai cenzură morală. Ea este, În primul rând, limita care-mi este permisă și pe care nu trebuie, nu am permisiunea s-o depășesc prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai exact ale Eului individual. Din punct de vedere psihologic, cele două ipostaze ale conștiinței, În Psihologia Morală, se deduc din actele individului și mai ales, din consecințele pe care aceste acte le au asupra lui. Referitor la acest lucru, latinii spuneau: Quidquid agis prudenter agas et respice finem. Evaluarea consecințelor actelor umane se face În planul conștiinței individuale. Persoana se Întreabă: „Mi-am făcut datoria? Am acționat corect? Am adus, sau nu, un prejudiciu celuilalt? Am făcut bine, sau am
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dominare asupra pulsiunilor primare ale Inconștientului primitiv și situarea Eului Într-un raport de acord și echilibru cu Supra-Eul moral. Este etapa În care autocontrolul devine total, etapa În care omul este propriul său stăpân, momentul În care, cum spuneau latinii: Maximum imperium, imperare simi est. Etapele prezentate de formare a Eului sunt trepte de Înaintare În formarea și desăvârșirea persoanei. Teoretic, ele trebuie parcurse În totalitate, dar În realitate nu sunt atinse sau realizate decât unele dintre ele și chiar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
stat, cercetând mărfurile cu ochi severi de gospodari; macedoneni cu oi de vânzare, mocani, călcând rar și apăsat, spătoși, bănuitori”. Speciile jurnalistice cultivate după 1989 - cronici și articole - au fost reunite în volumele intitulate generic Vorbe parlamentare (2001) și Noi, latinii Bizanțului (2003), editate de soția autorului, Sofia Șincan, care este și inițiatoarea publicării câtorva fragmente autobiografice: Pagini de jurnal. Pagini literare (2002). SCRIERI: Oameni și stânci (Evocare literară a șantierului național al tineretului „Bumbești-Livezeni”), București, 1956; Ceairul lui Ali, București
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
Drumuri albastre, București, 1962; Lumini de poziție, București, 1964; O cursă lungă, București, 1964; Viaduct în timp, București, 1967; Vorbe parlamentare, îngr. Sofia Șincan, pref. Valeriu Râpeanu, București, 2001; Pagini de jurnal. Pagini literare, îngr. Sofia Șincan, București, 2002; Noi, latinii Bizanțului, îngr. Sofia Șincan, București, 2003. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 545-546; Florentin Popescu, Dionisie Șincan sau Verba non volant, TMS, 2002, 1; Horia Gârbea, Postumele reale și inventate, LCF, 2003, 4; Marina Spalas, Vorbe, vorbe, vorbe, dar rămâne
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
pământ (humus) și trebuia să se reîntoarcă în huma din care s-a ivit. Era vorba de un rit de înmormântare, moștenit (sau învățat) de la etrusci, care repudia practicile străvechi ale abandonării cadavrelor sau ale incinerării defuncților. Se pare că latinii și etruscii îi considerau „barbari” și „fiare” pe cei care nu-și înhumau morții. Humanus, „uman”, era numai cel care avea grija „închiderii ciclului vieții” izvorâte din humă. Viața era o „cursă circulară” între naștere și moarte. O astfel de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Sensul jignitor și peiorativ s-a păstrat până în zilele noastre în Oltenia. Nici o injurie nu poate fi mai mare pentru un țăran din Dobridor (Dolj) decât cea care îi contestă hărnicia și demnitatea: „Bă, tu ești un simplu c...!”. 6. Latinii aveau silabe lungi și silabe scurte. Silabele lungi se pronunțau cu o durată de două ori mai mare decât cele scurte. În aceasta consta accentuarea. Numai cuvintele monosilabice permit accentuarea pe prima silabă - ceea ce nu este cazul lui curriculum, care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Porphyrius, Vita Pythagorae; Iamblichos, Vita Pythagorae; Clement din Alexandria, Stromate; Aulus Gellius, Nopțile atice; Platon, Statul; Aristotel, Metafizica; Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor ș.a. Fragmentele pitagoreicilor - între care se disting textul-doctrină Hieros Logos (I(erov" lovgo" = „Discursul sacru”; latinii au numit textul Carmen aureum, „Versurile de aur”) - au fost incluse de Diels-Kranz în vestita lor culegere Die Vorsokratiker (vezi vol. I). Textele identificate de Diels-Kranz au fost traduse de Mihai Nasta și introduse în culegerea coordonată de A. Piatkowski
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o dezbatere religioasă a Apusului, cea dintre janseniști și reformați. A fost chiar învinuit de cel ce conducea „combaterea” din partea reformaților, pastorul calvinist Jean Claude, că ar fi nutrit simpatii catolice, fiind un duplicitar („grec cu grecii și latin cu latinii”), un „grec falsificat”, aflat departe de dogma ortodoxă. Se urmărea, desigur, minimalizarea, aneantizarea chiar a mărturiei lui M., căci nimic din atitudinea sau demersurile lui de până atunci (și nici de după aceea) nu îndreptățește o asemenea afirmație. În jurnalul de
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
samurii sunt mai urâți. Ei fac deodată câte cinci, șase pui vioi și frumoși. Frumusețea lor se desăvârșește odată cu venirea zăpezii și se șterge apoi odată cu topirea ei. Samurul este animalul pe care și grecii și cei din antichitate și latinii îl numeau «lâna de aur» și pentru blana aceea au plecat și argonauții greci pe Marea Neagră și apoi pe râuri în sus, unde au căutat-o și despre care scriu istoricii. Samurii sunt atât de puioși, încât se aseamănă cu
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
de a-l pune pe gânduri pe un sceptic Moromete al zilelor noastre? Va pătrunde Cuvântul lui Dumnezeu în satele aceluiași Teleorman, lipsite poate de ecou literar, dar încă pâlpâind a viață? Tradiția ne spune că seniorii teologiei, socotită de latinii scolastici „regina științelor”, s-ar cuveni să fie buni meșteri de poduri și luntrii. Cheagul teologiei crește, la urma urmei, din comunicarea cu alteritatea. Este inadmisibil, atunci, ca provocările diverselor științe contemporane - de la filozofie, antropologie, psihologie, istorie ori sociologie până la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în scurtele momente de adevăr și singurătate pe care nu le putea evita... — Atenție la insolație, mă preveni el, când ne-am despărțit, și la hoți. Îi miros pe străini de la o poștă. Mai ales tinerii negri și de asemenea latinii, ce mai rasă! — A, bun, credeam că melting-pot-ul... Nu, asta rămâne între noi, de la rus la rus. Nu spune mai departe, altfel au să te linșeze. Seara, taxiul înainta încet, adesea împiedicat de mașinile care încercau să parcheze lângă restaurante
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
știrile cu „din fericire, nu s-au înregistrat victime”. Dincolo de aceste două axe (spațiu/timp, viață/moarte), interesul de lectură mai poate fi decis de două aspecte extrem de importante, pe care nici un ziarist nu trebuie să le ignore: e) Notorietatea. Latinii spuneau că tot ce este permis lui Zeus nu este permis unui bou. În presă, dictonul suportă mici și catifelate retușuri. Se întâmplă câteodată ca subiectul unei știri să nu depindă neapărat de eveniment, ci de notorietatea persoanei implicate. Dacă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu Tradiția oficială, acceptată sau impusă de Biserică, respingând din oficiu orice teologie creatoare, dinamică, riscantă (Origen, Evagrie etc.). În același timp, el nu face decât foarte puține aluzii la Părinții latini (din care, evident, nu a făcut nici o traducere). Latinii nu-l interesează! Singura excepție, după câte știu, este Laurențiu de Novae, un sfânt „proto-român” din secolul al VI-lea sau al VII-lea, căruia i-a consacrat o introducere din rațiuni... patriotice. Tradiția de care se simte atașat este
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
moarte - ca să mă pună undeva, Într-un „post” În care trebuia să scriu rusește: la servicii nu era nevoie de diplomă de profesor, nici măcar de Învățător - la latrine; nici la bucătărie - nu vorbesc de bucătăriile propriu-zise, unde-se-făcea-mâncarea, acolo nici chiar „latinii” nu aveau acces, dar la cărat alimente, cu spinarea, la adus lemne pentru cazane... - dar și munca asta era viață, nu moarte. Am profitat de aceste „slujbe”, am Învățat să scriu rusește și, la prima ocazie, am avansat: am devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
spune, n-aș mai avea de ce, ea mi-ar explica - ea explică orice - că acum nu suntem de Paște, când cu bătutul În cuie, acum suntem de Crăciun, când El s-a născut, chiar numele de Crăciun de-acolo vine, Latinii ziceau Creationes, vrasăzică facere, naștere, El s-a născut, de-aceea suntem noi veseli - nu poate, nici chiar El, Întâi să moară, abia după aceea să se nască - decât dacă facem după alte calendare, ca chinezii - dar ei nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
araba, aramaica, limba lui Hristos și derivata ei, ebraica sunt relative, cât privește notarea vocalelor. Mai departe, avem cifra șase, care corespunde numeric literei ebraice vav, întrucâtva v, dar și u, sub rezerva de mai sus. Foarte important, chiar și latinii desemnau literele u și v, printr-unul și același simbol grafic. Acu', vine ceva mai complicat. Ori extrăgeam, în continuare, numai cifra patru, vechii evrei nerecunoscând și neacceptând, separat, valoarea lui zero; și atunci aș fi obținut sunetul corespondent pentru
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Dar văd că am luato razna cu povestea acestei întâmplări la care am fost martor. Mai bine hai să petrecem. Toți au ridicat paharul felicitând pe sărbătorit, după care s-au pus pe chef și jucat fără să știe că latinii au născocit o expresie ce a rămas celebră: „Carpe diem! ”, însemnând „Bucurăte de ziua de azi! ”Unul din participanți la petrecere care cochetează cu epigrama a compus pe loc următoarele stihuri pe care le-a rostit, având ca sursă de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Ești deștept ca tac’tu! ! Să știi că eu l-am omorât pe bădia Manolache! ” - Ce vrei să spui, nemernicule?... Da, eu l-am omorât pe tatăl tău, pe moșul meu!.. Când omul este beat poate să spună un adevăr. Latinii (romaniiă spuneau: „In vino veritas!”, „În vin e adevărul! ” - Ce vrei să spui, vere?... Cu bale la gură, mi-a răspuns: - Când am aflat că bădia Manolache e în spital, m-am dus la Securitatea regională din Iași, fiind activist
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ani. Prin februarie 1957, mi-am dat seama că mă afund în prăpastie, că pot deveni alcoolic, dacă voi mai rămâne la uzina de vinificație. Și, după o ceartă cu șeful meu de echipă, miam depus demisia și am plecat. Latinii aveau o expresie care a rămas celebră: „Quo vadis?”, în traducere însemnând: „Încotro? Deci trebuia să-mi găsesc un alt loc de muncă, un alt serviciu. Aveam 17 ani și jumătate. Fratele meu fusese lăsat la vatră. S-a căsătorit
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nu le consumi până seara, acestea se strâng! Nici creștinii, poate cei mai numeroși comentatori ai existenței, nu îndeamnă la asceză. Ei spun: viața nu trebuie negată, ci purificată prin iubire (care are un sens foarte larg). Și vin acum latinii și strigă: trăiește-ți clipa! Până aici nimic nou. E doar o emanație a gândirii umane în fața morții iremediabile. Dincolo de condensarea vaporului în picătura de ploaie nu pot pătrunde. Această trecere și devenire, imposibil de oprit, nu poate fi dezlegată
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
cel de fier și de foc, simpatia cel mult poate să vină în sprijinul interesului, niciodată însă să-l înlocuiască. Primul neajuns al poziției noastre geografice este deci că, pe când ginta latină formează ca un continent în apusul Europei, noi latinii răsăriteni suntem ca o insulă pierdută intr-un ocean de neamuri străine. În această parte deci unde soarta a voit să arunce pe poporul român de la nordul Dunării, el locuiește astăzi o întinsă regiune de 300.000 kilometri pătrați, aproape
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cealaltă de câteva ori, o să se plictisească și o să Înceapă să se gândească la tine. Și-o să-i fie dor de tine. Doar să nu-i spui niciodată cât de mult Îl iubești, zise ea. Bărbații americani nu sunt ca latinii, cărora le fierbe sângele În vene, pe ei Îi sperie pasiunea. Poți să-l faci să simtă cât de mult Îl iubești, dar să nu-i spui. Și o să se Întoarcă. Deja i-am spus, zise Kitty rușinată. Giulia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]