327 matches
-
6,45 A.M. să fie condus în cea mai deplină siguranță la destinație. În susținerea sa, maestrul Ludovic L. a prezentat un film cu genericul Ceața poate ucide, film documentar arătând cumplite accidente soldate cu mii de morți, un film laureat a trei premii la prestigioase festivaluri cinematografice. 4. Sentința: Totuși, ținând cont de: realitatea dovedită după care numitul dr. Radoslav Isidorovici Spam, născut la..., domiciliat în..., de profesie aprod gradul I, a ratat din vina Societății Regale a Căilor Ferate
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
etnologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1987) cu teza Cântecul popular eroic din spațiul folcloric moldovenesc în contextul cântecului epic românesc. A contribuit, printr-o îndelungată și laborioasă investigație de teren, la alcătuirea Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei. Este laureată a Premiului „Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 1979 pentru colaborarea la lucrarea colectivă Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900. Convinsă că cercetarea de teren este singura cale care poate conduce la clarificări științifice în problematica pe care și-
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
că unii sunt romancieri, iar ceilalți memorialiști, adică mai puțin deosebiți prin ficțiune decât sunt apropiați prin puterea imaginației. Și îmi pare, de altminteri clar, că Balzac e structural mai apropiat de Saint-Simon, iar Retz de Stendhal. Un mare scriitor, laureat chiar cu Premiul Nobel, a spus odată, într-o oarecare împrejurare, că scrierile cu caracter memorialistic nu intră în sfera artei literare. Desigur, vorbise pe negândite, orbit de părtinire, altfel nu pot crede că nu și-ar fi adus aminte
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și instituții ale acestora două, ci la nivelul firmei sau societății comerciale, un loc unde nu le-a urmărit nimeni niciodată. A fost nevoie de 10 ani, de o instituție de talia și autoritatea Băncii Mondiale și de un economist laureat al Premiului Nobel pentru economie - deci dificil de contestat - aflat la vârful structurii ierarhice a legitimării și cunoașterii în sistemul capitalismului dezvoltat pentru ca explicațiile ideologice cu privire la „lipsa de voință politică” și „rețeaua fostei Securități” să poată fi ignorate și contrazise
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Hotin. Până la război lucrează ca soră de caritate la Piatra Neamț și Roman, iar după aceea, ca directoare a unui orfelinat. Face studii la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București (1957-1960). Este redactor la „Flacăra” (1950-1951) și „Tânărul scriitor” (1952-1956). Laureată a Premiului revistei „Flacăra” în 1949, va primi în 1995 Premiul Național al Fundației „România Mare”. Debutează la începutul anilor ’40 cu povestiri în ziarele „Ceahlăul” și „Apostolul” din Piatra Neamț. A folosit și psudonimul Credința Coteleanu. H. este autoarea unor
HUDICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]
-
Rădăcini, Octavian Goga, Din larg, Lucian Blaga, La curțile dorului, Mircea Eliade, Nuntă în cer, Dan Petrașincu, Miracolul, G. Călinescu, Principii de estetică, Sabin Velican, Pământ viu ș.a. Același critic semnează eseurile Macedonski reabilitat, Variații la tehnica argheziană și Poezia laureată. Scurte prezentări de cărți scriu Costin I. Murgescu și Mircea Bărbulescu. Editoriale, tablete și profiluri aparțin lui Mircea Ștefănescu (Seara „câinilor”, Sfârșit de stagiune ș.a.), Mircea Eliade (Luna cărții), Ion Frunzetti (despre pictorul P. Iorgulescu-Yor sau Între Mestrovici și noi
SPECTACOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289815_a_291144]
-
rană deschisă: Dorin Popa, CNT, 1993, 39; Teodor Georgescu, Salvarea prin iubire, „Timpul”, 1994, 3; Cristian Tamaș, „... pe viață și pe moarte, cu patimă dansez ...”, DL, 1994, 14; Octavian Soviany, Poezie și exorcism, CNT, 1995, 6; Nicolae Turtureanu, Un poet laureat: Dorin Popa, CRC, 1996, 13-14; Victoria Luță, Caligrafii poetice, RL, 1999, 31; Faifer, Faldurile, 111-113; Cistelecan, Top ten, 90-92; Bucur, Poeți optzeciști, 178-181; Constantin Ciopraga, Dorin Popa: măștile poetului, CL, 2002, 10; Liviu Antonesei, „Introducere în studiul și istoria mass-media
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
din București, devenind profesoară la Liceul nr. 36 de aici. Semnează cu numele adevărat la debutul său din 1971, produs în revista „Ramuri”, apoi din 1977 publică, tot acolo, sub pseudonim. Mai colaborează la „România literară”, „Luceafărul” și „Contemporanul”. Este laureată a concursului de debut al Editurii Eminescu, pentru volumul de poezie Orion, constelația mea, apărut în 1976. Într-un ciclu din Orion, constelația mea, M. împrumută un întreg vocabular religios pentru a descrie țara („idee absolută”, „începutul și sfârșitul luminii
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
achiziția de imagine - senzorul CCD”. 2010 - Andre Geim, Olanda, Konstantin Novosiolov, Rusia, „Pentru experimente revoluționare privind materialul bidimensional grafen”. Bibliografie: 1) Boiu Alexandru “Celebrități ale științei. Premiul Nobel și laureații săi”, Editura Litera, București,1982, 87 2) Chiorcea Nicolae - “Fizicienii laureați ai Premiului Nobel”, Editura Teora, București, 1998, 3) Internet: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred Nobel JULIUS ROBERT OPPENHEIMER (1904-1967), “părintele bombei atomice” PETRONELA RATA, clasa a XII-a E Julius Robert Oppenheimer (22 aprilie 1904 18 februarie 1967) a fost
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
cer pot fi zărite urme de aripi sub formă de cruce fetele morgane mă bântuie sunt singur în vis eu plâng și beduinii trec pe lângă mine fără să mă alinte și fără să-mi șteargă lacrimile acum ascult cum poeții laureați recită imnuri lângă izvoare înțeleptul știe asta își ia tocul de la ureche și scrie versuri mai lungi sau mai scurte despre alt deșert despre altă viață despre altă iluzie Eu nu am plecat eu nu am plecat este doar o
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
recomandare către o editură, dar să nu-mi ceri să ți-l citesc." Și se ținu de cuvânt ' și romanul apăru și într-adevăr nu avu nici un succes. Era o carte cam plicticoasă. Autorul de pe copertă seama William Faulkner, viitorul laureat al Premiului Nobel. Noul scriitor român a apărut în birourile Editurii Cartea Româneasca prin primăvară. Romanul lui plăcuse foarte tare unui redactor, dar displăcuse profund altuia, care chiar scrisese pe toată coperta manuscrisului, parcă indignat, Respins. L-am lăsat pe
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Adrian își dădu seama că are gene enorme, artificiale. Îi văzuse, la început, numai ochii: erau verzi, adânci, lăsîndu-i impresia că i-a mai văzut odată, de foarte aproape, dar cînd? Cînd? - Întrebați de pictor, continuă doamna ușor intimidată. Artistul laureat al hotelului, i s-a spus mai târziu, evident în glumă... - Sau, și mai bine, o întrerupse tovarășa ei, căutați vitrina de lângă Sala catalană, vitrina în care s-au păstrat lucruri de-ale lui - caiete cu schițe, obiecte de artă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
același lucru! exclamă tânărul. Imposibil să coborâm împreună, cel puțin în hotelul acesta. - Îmi pare rău, făcu Adrian, fără să mai încerce să-și ascundă dezamăgirea. Una din doamne începuse să ne povestească o foarte interesantă legendă cu un artist laureat... Poate că dacă ați încerca la celălalt ascensor, adăugă, căutîndu-l cu privirile. - E mai simplu pe scări, îl sfătui tânărul. Asta o să facem și noi, de altfel. Nu sânt decât cinci etaje. Luă brațul tovarășei și porni repede pe coridor
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
anamnesis nu intervine la timp, nici nu îndrăznesc să-mi imaginez ce s-ar putea întîmpla... - Ar trebui să întrebați la direcție, vorbi fata. Vreau să spun să întrebați de artist... - Dar ce legătură ar fi putut avea el, artistul laureat, cu ascensorul? o întrerupse Adrian cu un început de exasperare în glas. - Doamna spunea că ascensorul rămâne același, și numai direcția variază... Adrian o privi lung, pe gânduri. - E adevărat, așa a spus, îmi aduc foarte bine aminte. În cazul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai merită osteneala. Deși... Se întrerupse și se așeză din nou în fotoliu. Apoi își privi concentrat tovarășul, ca și cum ar fi încercat să-l recunoască. - Deși, continuă, când adineaori, în ascensor, am auzit pentru întîia oară de pictor, de artistul laureat, am simțit cum mi se fac semne. Semne, repetă el, subliniind cuvântul, și, vă asigur, nu mă înșel niciodată: le simt și le presimt de departe, deși nu le înțeleg numaidecât, vreau să spun, nu le descifrez pe loc mesajul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
bătrânul. Cred că am văzut-o și eu. Nu poate să fie departe, adăugă, îndreptîndu-și privirile către oglinzi. - Știu unde e, reluă Adrian. Și mi s-a vorbit și de o vitrină în care sânt expuse diferite obiecte ale pictorului laureat. Mă veți întreba de ce mă interesează pe mine, poet, obiectele unui pictor. E greu să vă explic, pentru că, deocamdată, simpatia aceasta constituie și pentru mine o taină, un mister. Dar am simțit că mi se fac semne, și am simțit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
din nou firul. Pentru că undeva, nu știu când, probabil când mi-am dat seama că am întîrziat și i-am spus șoferului să mâne mai repede, s-a rupt firul... Și când doamna din ascensor a adus vorba de pictorul laureat și de vitrina de lângă Sala catalană, eram gata-gata să prind din nou firul, dar s-a întîmplat ceva și iar s-a rupt. Dar acum, dumneavoastră, și nici nu știu cum să vă mulțumesc, dumneavoastră ați ghicit că este o legătură, deși
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai avem de așteptat încă cel puțin douăzeci de minute... Femeia se oprise în fața vitrinei. - Nu, nu e asta, auzi pe cineva în spatele ei. Nu e vitrina artistului laureat... - Dar, în fond, despre ce este vorba? de ce-i spune artistul laureat? - Era un pictor. A venit aici, demult, pentru câteva zile, și a rămas. Nu se mai îndura să plece. Îi plăcea să se plimbe cu ascensorul. Pentru că, afirma el, ori spui "jos", ori spui "sus", ori urci, ori cobori, este
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Împrumutată pe furiș de la Gide: „Ce mai e și cu stilul ăsta? Doar n-o să Încerci acum să scrii precum un băcan!“. Nu-i puteam spune că, În cazul respectiv, băcanul se numea Gide, figură detestată de Sfîntul Oficiu, dar laureat al premiului Nobel pentru literatură În 1947. De altfel, eram de acord, „a te-ntoarce cu gîndul În trecut“ era greoi, trebuia să fii nevasta unui colonel de infanterie pentru a leșina de admirație În fața unui gînd care se-ntoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pantofi, mașini și ceasuri. Ce l-ar fi făcut oare să crească În ochii lui Fioravanti? Trebuia oare ca fostul coleg să-i respingă, sau să-i promoveze fiul? Un tată rămâne totuși tată - Fioravanti probabil că preferă un fiu laureat, decât un vagabond. Conștiința impenetrabilă a profesorului n-ar fi avut de suferit. Și toți ar fi avut de câștigat. Și apoi, cine știe, poate că Într-o zi, din recunoștință, Fioravanti avea să-l invite la una dintre acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
imparțialitate regulile jocului. Este de asemenea important să reținem că există multe probleme care trebuie rezolvate prin acțiune conștientă; nu este suficient să se insiste că forțele impersonale ale pieței vor rezolva toate problemele. De fapt, așa cum a explicat economistul laureat al premiului Nobel, Ronald Coase, în importanta sa lucrare asupra pieței și firmei 79, firmele se bazează de regulă pe planificare și coordonare conștientă pentru a atinge obiective comune, în loc să recurgă constant la schimburi de piață, deoarece a face apel
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
înrădăcinat al acestei scriitoare franceze. L-a savurat mai mult decât pe orice alt eseu din volum. În câteva zile i-a scris în Maine celebra scrisoare din 15 februarie, felicitând-o pentru Memoriile lui Hadrian și Electra un maestru laureat al Premiului Nobel spunându-i că este o mare scriitoare. În anii de după moar tea lui Mann din 1955, Yourcenar a făcut multe ocoluri literare de la Piatra filozofală, nu numai publicând piese cum ar fi Electra, care îi plăcuse lui
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Q1 și sînt adăugate 100 de rînduri în afara altor modificări. Este considerată versiunea cea mai apropiată de originalul shakespearian. Edițiile moderne folosesc textul din Folio, în care se introduce textul omis și prezent în Q1. 1681 Nathum Țațe (1652-1715), Poet Laureat, deci poet al curții regale, cu acordul lui Samuel Jonson l-a "îmbunătățit" pe Shakespeare: finalul devine happy-end, Lear se însănătoșește și abdica în favoarea Cordeliei și a lui Edgar, care se căsătoresc. Regele Franței este pur si simplu abandonat. Alte
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a redat scenei pe adevăratul Lear al lui Shakespeare, alungat de pe ea de nerușinata ignoranța pentru mai mult de o sută cincizeci de ani. O persoană cu numele de Boteler are reputația infama de a fi recomandat unui cunoscut poet laureat, d-lui Nathum Țațe, noua modelare a Regelui Lear. "Fac totul", a afirmat d-l Țațe adresîndu-i-se sus-numitului Boteler în dedicația lui, "să răspund dorinței dumneavoastră; vom găsi o grămadă de juvaeruri nepuse pe fir și nelustruite, totuși strălucitoare în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
niște mijloace, să fie utilizate în slujba binelui comun, deci în scopuri benigne. Pentru că orice monedă are două fețe, iar utilizarea acestor mijloace în alte scopuri ar putea distruge omenirea. Miza e uriașă. Printre acești optimiști se numără și economistul laureat Nobel Jeffrey Sachs, care în 2005 ne anunța solemn, în lucrarea The End of Poverty, că nici o criză numai e posibilă datorită acestor avansuri tehnologice care "îți taie respirația". Doi ani mai tîrziu criza ne tăia într-adevăr respirația. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]