1,194 matches
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poeme > Pitoresc > ALENSIS DE NOBILIS - POEME ALESE Autor: Alensis De Nobilis Publicat în: Ediția nr. 761 din 30 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului PLECARE E-o lavă de lumină în aer iar în mine Materie stelară aș vrea să se răsfrângă, Să se reverse calmul fântânilor prea pline, Să piară-ntâia lege născută în oglindă. Din galaxii pierdute un cântec mă străbate Și noaptea mă cuprinde într-
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Alensis_de_nobilis_poeme_al_alensis_de_nobilis_1359541200_dokvo.html [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
mine Mi-e sufletul ca o fântână Vărsat în ciuturile pline. În mine vin să soarbă harul Învredniciri de lut sfințit Când în vecernie amnarul Scapără aure-n zenit. Mă scurg ca steaua în vecie, Ca un vulcan vărsat în lavă, Iar când se va sfârși-n beție Aceast-agheasmă din otravă, O să pășesc divin pe ape Ca-n răsucirile de harpe, Blestemul să mă facă șarpe Sau un parfum divin pe clape În nesfârșirea ce-mpresoară Această măreție sumbră În care
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Alensis_de_nobilis_poeme_al_alensis_de_nobilis_1359541200_dokvo.html [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
în: Ediția nr. 1282 din 05 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cum blânda dimineață Își flutură iubirea Peste copaci în floare, Cum păsări cântă-n codru De dragul primăverii, Eu cânt iubirea-n taină De dragul tău femeie! Prin vene-mi curge lavă Cu muzica dorinței, În suflet ard în torțe Nemuritoare patimi Și râd de fericire, De tine, ochii lacomi. Eu te iubesc femeie, Până și gându-n noapte Ți-l mângâi în tăcere Să nu stârnesc izvoare Neliniștite-n tine. Să
EU TE IUBESC, FEMEIE... de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angelina_nadejde_1404546591.html [Corola-blog/BlogPost/374432_a_375761]
-
ta, soptindu-ți ce mult te iubește... În noaptea albă, obosită de răutățile zilei, incerc din nou să închid albastrul..., așteptând cu nerăbdare întoarcerea gândului, de la fereastra ta. Într-un târziu, îl simt din nou în mine...este plin de lavă care îl mistuie pe dinăuntru... Mîngâiată de o lacrima amară ce se prelinge ușor pe marginea gândului, adorm cu... golul din suflet și cu gândul la tine... Clipe moarte... plâng în sufletul gol picurând într-un ritm monoton... Fiecare clipă
GRANIŢA CARE NE DESPARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Granita_care_ne_desparte_doina_theiss_1363352922.html [Corola-blog/BlogPost/345263_a_346592]
-
ta, soptindu-ți ce mult te iubește...În noaptea albă, obosită de răutățile zilei, incerc din nou să închid albastrul..., așteptând cu nerăbdare întoarcerea gândului, de la fereastra ta.Intr-un târziu, îl simt din nou în mine...este plin de lavă care îl mistuie pe dinăuntru...Mîngâiată de o lacrima amară ce se prelinge ușor pe marginea gândului, adorm cu... golul din suflet și cu gândul la tine... Doina THEISS Referință Bibliografica: Granița care ne desparte... / Doina Theiss : Confluente Literare, ISSN
GRANIŢA CARE NE DESPARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Granita_care_ne_desparte_doina_theiss_1363352922.html [Corola-blog/BlogPost/345263_a_346592]
-
și trist e cel ce pleacă. E carnea ta că florile de nuferi, Suavi crini te umplu de parfum - Să fericești făcută și să suferi Poți clipe-n nestemate să le prefaci sau scrum; În tine când bărbații își sting lavă Dau clipei de iubire ofranda însăși slavă. Referință Bibliografica: Când treci femeie / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CÂND TRECI FEMEIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_treci_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/364635_a_365964]
-
în timp ce, pe partea dreaptă, parcă în ciuda vegetației bogate de alături, muntele își arăta originea milenară prin stâncile și pietrele uriașe de diferite culori și structuri, care, cândva, cu mii de ani în urmă, s-ar fi născut din fluvii de lavă... Și-a strâns curelele bocancilor, a împerecheat copcile costumului, trăgând cu mișcări sigure toate fermoarele și a fixat cu precizie rucsacul, strângându-i cataramele cu mare atenție. Nu ar fi știut să spună de unde are ori când și cum a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1427323874.html [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
sufletului este iubirea.” “ce bine că minți măcar ne iubim în virtutea tăcerii precum sfintele moaște pre sfinți niciun gol adevăr nu doarme ca noi jucători la facerea lumii” Regula jocului “ Ci doar descheie-ți geana Și pleoapele, să curg În lava răscolitului tartar. Privirea să-ți cuprind, ca valul, Îmbrățișând adâncul Lunaticului far.” Când tu privești “N-am să uit cum, prin gemene glastre, Lunecau neștiute de noi, Flori de vis. Erau mâinile noastre. Țineam cerul cu umerii goi. Ce bizară
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429074255.html [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
sufletul și să mi-l răcorească! Să stingă arșița care îl dogorește. Acum mă simt așa de singură... Vreau să mă regăsesc în îmbrățișarea ta, Ștefane! parcă-i spunea bărbatului, cu atâta pasiune ce se năștea gata să erupă ca lava fierbinte a unui vulcan activ. Strânge-mă la pieptul tău, iubește-mă! Salvează-mi starea de confuzie și de nesăbuință ce m-a cuprins în îmbrățișarea ta!” Ștefan, conștient de efectul ce-l producea asupra Gloriei intimitatea creată între ei
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495259418.html [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
spre tragicul vieții, provenit din presimțirea degradării lumii și decăderea ei în incertitudinea metafizicii: “Când îmi îndrept spre tine privirea mea bolnavă/ Ca muribundul ochi spre cel ce drag i-am fost,/ Mi-e inima un crater și sângele o lavă,“( Efemer).Viața fiind o clipă trecătoare față de “ceasul” universului. Expresia barocă în ciclul al doilea în care dorințele scot degetul afară, precum firavul ghiocel ce străbate scoarța înghețată, pentru a testa amintirea anotimpului din anul trecut, ascunde o sensibilitate maladivă
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Poezia_ca_rezonanta_a_metafo_al_florin_tene_1365102987.html [Corola-blog/BlogPost/346048_a_347377]
-
rochia îmi miroase a fragi picioarele a pietre de râu ți-e teamă de o magică iubire ca de o moarte mă încalț cu visele tale fragile îți port haina celor două nopți dragul meu drag cel mai de departe lava cuvintelor sapă între noi șapte sorți clopoțeii iubirii sună din grădini suspendate între steaua dimineților și roua iubirilor perlată se iubește diafan cu simțurile aprinse ca ochii unui cer magică artă goliți de cuvinte prea dulci prea amare/ curcubeau aruncat
PIETRELE SOARELUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1424941590.html [Corola-blog/BlogPost/377087_a_378416]
-
tot mergând, Un fulger... apoi noaptea! Prin mine alergând, Asurzitoare, liniștea din stele, amestec sau doar clopot Venind ca o năluca în valuri sau în ropot. Acel departe, peste târziu în mine se încheagă Ca un albastru râu alunecând prin lavă Iar strigătul străpunge a mea închipuire Dorind printr-un refren să credă că-i iubire. Vibrând tot simt în gânduri atâtea pătimiri Secretele dospesc si alte zvârcoliri. Iar umbra se agață mereu de o-ntrebare Sun eu, sunt gând, sunt
IUBIND, AM TOT IUBIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Iubind_am_tot_iubit_petru_jipa_1348639928.html [Corola-blog/BlogPost/343607_a_344936]
-
Autorului Sub imensitatea cerului...eu sunt doar un suflet minuscul,care nu dorește altceva decât sä atingä cu iubirea lui, mäcar o fracțiune de secundä, inimile Lumii... De aș putea sä le ating, aș reuși sä potolesc..vulcanul plin de lavă durerii, adunatä în sufletele umilite și oropsite, de pe acest Pämant! Dacä aș putea, aș adună iubirea din mine în poala cerului și aș imprästia peste Pämant, câte un strop din ea, iar fiecare strop l-aș invälui în mätasea unei
DOINA THEISS de DOINA THEISS în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Doina_Theiss.html [Corola-blog/BlogPost/341228_a_342557]
-
Asasinat la Cracovia”. Nu mă dezmeticisem și m-am trezit în brațele doamnei Georgeta Minodora Resteman. Era un vulcan în erupție! Etna ar fi fost invidioasă să-i audă vocea gâtuită de emoție, dar puternică, plină de entuziasm, prin care lava plină de metafore era zvârlită până departe, învăluind, în necazul lor, băncile comerciale din Cipru cu o „Corolă de lumină vie”, cu „Descătușări”, „Rătăcite anotimpuri” și „Poeme pentru un vis”! Era fericită. Tocmai se descătușase de emoțiile ce păreau să
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/Surpriza_literara_marian_malciu_1363812357.html [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
Belgianul chior n-a stat pe gânduri. Și-a schimbat ținta și l-a împușcat pe lungan fix în gâtlej. Nu-i rău pentru un om cu un singur ochi, mi-am zis, privind lunganul căruia îi izbucnise sângele ca lava dintr-un vulcan. A horcăit doar o dată, apoi nu s-a mai auzit decât strigătul unui elefant, undeva în apropiere. Chiorul a pus din nou ținta pe mine „Nu meriți un glonț. Tu meriți să muncești până la epuizare. Meriți să
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Congolezul_juma_ciprian_alexandrescu_1357920588.html [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
stelară ninge cu tristeți surâzătoare politrucă iubirea dansează trei acte troia arde elenele pe rug sunt vrăjitoare ce îți vând un truc corida nopții s-a pornit mantia roșie îmbracă universuri calea spre lună are trepte de piatră arsă fierbe lava misterioasă în adâncuri cataclismul iubirii naște atei condescenți picasso s-a răstignit pe pereți am sculptat dragostea din lut umezit în palme mi-au crescut cicatrici de granit Referință Bibliografică: Iubire siderală / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IUBIRE SIDERALĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1404104983.html [Corola-blog/BlogPost/360012_a_361341]
-
iubesc pentru că mă iubești. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc”. Liviu Rebreanu Iubirea este cel mai prețios și mai controversat sentiment, este o temă inepuizabilă despre care s-a scris mult. Sedus de această trăire, de această lavă a sufletului care nu cunoaște "țărmuri", prozatorul Virgil Stan n-a ezitat să aleagă tema iubirii pentru volumul său. Personajul principal, șarmantul profesor de matematică ( Condurache) este pândit ( practic) și râvnit de mai multe personaje feminine. Atât colege de catedră
IUBIREA ŞI FORMELE EI ISPITITOARE... VALENTINA BECART BISOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442239522.html [Corola-blog/BlogPost/347139_a_348468]
-
simplitate a decorului, pe o scenă prăfuită, fiecare în cuibul lui de gânduri, spre izvorul care învie ”duminicile neîmplinite”. Caută esența existenței lor în unicitatea firii. În prezența izvorului, jocurile se învolburează, deznoadă furtunile, esența bolborosește în cei doi ca lava în vulcan. Cuvântul se metamorfozează, șterge unghere împăienjenite, se spun tare adevăruri, până acum șoptite în taină. Este o decopertare a sufletelor la întâlnirea cu Dumnezeu. Fiecare privire aruncată în oglindă este întâlnirea cu noua personalitate care aștepta cuminte să
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1461692715.html [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
gândului ce-i purta temeri. A-nceput a curge iute pasul ei cu frig de verde, dorul ei cărări pierdute la-nțărcat ca să-l dezmierde. Lăcrimau troiene-n luncă geana-i scurtă și firavă fără triluri de poruncă din eternu-i făcea lavă. În armuri de lungi nesomnuri legănate-n nori năvoade umbra-și prinse zarea-n țărmuri ca zălog de timp ce arde. Vântu-i susura-n aripa blând ecou îngâna lerul, vatra-și strânge-n grabă clipa și dă umbrei efemerul. Coborî
UMBRA UNEI IUBIRI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1489740264.html [Corola-blog/BlogPost/375686_a_377015]
-
Orbit ai fost. Ochii-ai deschis și L-ai recunoscut. L-ai regăsit, fiind, dintotdeauna, întâi în tine, apoi în mine, în cântec de privighetoare, în fluturi, în floare, în munți măreți și-n lacurile ascunse-n inima lor, în lava pământului, în ploi, în neguri, în adâncuri, în firul de iarbă, în susur de apă, în frunze, în pietre, în miresme, în umbre, în lumini, în soare și în stele, în necuprins. Privești și înțelegi, acum. Iertare-ți ceri și
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464163073.html [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
ei stă creatorul... că fericirea e un chip de mamă, ce stă de veghe lângă prunci pune balsam pe fiecare rană, și vindecă dureri adânci... că fericirea e-o dragostea eternă, ce stă unită într-un inelar cu revărsări de lave în suflet-- cu fluturii ce-ți trimit fiori și jar... acuma știu ce-nseamnă fericirea, ea și-a făcut culcuș în mine când a cioplit adânc cu dalta, și mi-a deschis priviri senine... Referință Bibliografică: FERICIREA / Mariana Petrache : Confluențe
FERICIREA de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1466059891.html [Corola-blog/BlogPost/373314_a_374643]
-
acest pamânt nu va mai fi blestem... Voi nu aveți părinți, sau sufletu-ați vândut Câlcând peste cadavre, să mirosiți arginți Opriți-vă din goana destinului pierdut Și căutați adresa uitaților părinți... Nimic nu mai e sfânt, vulcanu-i plin de lavă Și fierbe neputința în suflete-epavă Mă sting ca lumânarea pe-un acatist de viu Îmi pare rău că mor...să lupt, e prea târziu... Referință Bibliografică: E prea târziu-lui Adrian Păunescu / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251
E PREA TÂRZIU-LUI ADRIAN PĂUNESCU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/E_prea_tarziu_lui_adrian_paunescu.html [Corola-blog/BlogPost/367346_a_368675]
-
Aș îndrăzni să pariez Și mierea de pe gura ta Aș degusta, dar nu cutez. Că mărul cade spre pământ E-un adevăr mult demonstrat, Cum degetele-ar curge lin Pe pielea ta nu am aflat. Că metri cubi de-ncinsă lavă Într-o secundă-mi curg prin vene, Eu știu demult, căci inima Nu mai știe a toarce-alene. Că părul tău ascunde-n bucle Iz de promisiuni ne-spuse Și nopți nepetrecute încă, Steaua din ochii tăi îmi spuse. Referință Bibliografică
CĂ DORUL POARTĂ CHIPUL TĂU de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1408620377.html [Corola-blog/BlogPost/376488_a_377817]
-
a poporului român (sau ceea ce a mai rămas din aceasta în prezent). Dacă îți propui să privești cu luciditate tabloul politicii contemporane românești, simți cum începe brusc să te domine un soi de groază personală amestecată până la saturație cu o lavă fierbinte de lehamite, dar și cu puternicul dispreț interior față de spectrul lugubru în care se complac de mai bine de două decenii postdecembriste toate partidele și formațiunile încropite la repezeală, niște entități palide la chip și la spirit, ce înoată
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_lumea_politica_si_it_magdalena_albu_1354692841.html [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
cu teamă palma, ca pe o floare rară, Și-mi mângâi gingaș brațul - un obiect de preț. Resimt fiori de gheață, cum urcă și coboară, Pe pielea-mi de mătase, în timpul hrăpăreț. M-a năpădit trecutul, precum un râu de lavă, În clipa când inelul pe deget mi l-ai pus, Dar vocea ta blajină și cu tendință gravă A risipit toți norii, din est pân` la apus. Pe cerul minții mele, înveșmântat în gânduri, Stă binecunoscutul răspuns multașteptat. Te tachinez
INELUL de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1472837036.html [Corola-blog/BlogPost/375605_a_376934]