584 matches
-
care rezultatele sunt similare pentru toți, iar echitatea se referă la relația dintre inputurile și rezultatele unui actor în comparație cu cele ale altui actor. experiment (de exemplu, forma rețelei, numărul participanților, resursele pentru care negociază ceilalți etc.). Alte designuri sunt mai laxe, în sensul că participanților li se permite accesul la diverse informații (forma rețelei, cantitatea resurselor câștigate de ceilalți, ofertele și contraofertele din alte schimburi etc.). De asemenea, în unele cazuri, subiecții sunt rotiți prin mai multe poziții ale rețelei de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
depășită această fază, a luptei pentru putere, ziarul devine cu adevărat o tribună a noii dictaturi, instaurată la noi după 1947. În calitate de cotidian oficial al Partidului Muncitoresc Român, apoi al Partidului Comunist Român, S. a urmat îndeaproape ritmul când mai lax, când intens, dar totdeauna manifest, al propagandei de partid, căutând să îi impună ideologia nu numai în câmpul societății în general, ci și în spațiul culturii și literaturii. Cotidianul este imaginea fidelă a acestui dirijism care, deși, în timp, și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
bancului”), modifică atitudinea populației victimatizate, incită la găsirea „țapului ispășitor”, totdeauna altul decât cel cu adevărat responsabil. O „anatomie” a cozii ne dezvăluie proprietatea de „organism viu” a acesteia, calitatea de „celule” a participanților (indivizii pot fi osoși, musculari sau lacși), calitățile „inimii” și ale „creierului” cozii, modul de comunicare între elemente, stilul de comportament al participanților (avansarea, utilizarea masei de manevră, perpetuarea cozii, reproducerea ei, coada ca simbol sexual, etalând o tensiune orgasmică și sentimente ca satisfacția împlinirii, frustrație sau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o multitudine de factori printre care accesul la creditare ocupă un loc Însemnat. Accesul la creditare depinde, nu În ultimul rând, de politica de creditare a instituțiilor financiare naționale și internaționale și de cadrul macroeconomic favorabil unei politici de creditare laxă sau restrictivă. Ultimii ani au pus economiile naționale și internaționale În fața unei noi provocări generate de criza economico-financiară internațională, declanșată la sfârșitul anului trecut În Statele Unite ale Americii și extinsă la nivel mondial, astfel Încât organismele internaționale și cele naționale au
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
sa crească? Din experiențele anterioare reiese că familiile ce primesc ajutor financiar de la guvern, nu Îl vor folosi pentru o creștere a cheltuielilor, ci pentru plata datoriilor sau pentru economii. Prin comparație, o reducere a ratei dobânzii, o politică monetară laxă, va stimula investițiile. Măsurile luate pe termen scurt nu ar trebui să influențeze mărimea deficitului bugetar pe termen lung, ținând cont ca În cazul condițiilor menționate mai sus, o creștere a deficitului va atrage o creștere a taxelor viitoare, ceea ce
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
sectorului real, În anul 1991, statul român și băncile comerciale au preluat pierderile Întreprinderilor de stat și creditele neperformante ale acestora În valoare de 138 miliarde de lei, fapt ce a activat hazardul moral și a creat premisele unui comportament lax În gestionarea resurselor. Prin acțiunile puternic intervenționiste ale statului (subvenții, stimulente), creditul guvernamental s-a dublat Într-un singur an (de la 684 miliarde lei În anul 1990 la 1375 miliarde lei22) ajungând să reprezinte 62,3% din produsul intern brut
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
la utilizarea plafoanelor de creditare. Creșterea cu 286 miliarde lei vechi a volumului creditului acordat Întreprinderilor În anii 1989 și 1990, În condițiile unei scăderi cu 13 miliarde a produsului intern brut În prețuri curente indică o politică de creditare laxă, care a stimulat atât creșterea stocurilor În economie (variația stocurilor a ajuns la 13,7% din PIB În anul 1991 și 12,2% În 1992) cât și a inflației. Dobânzile reduse, mult sub nivelul inflației (real negative În primii ani
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
credite s-au ridicat la 3892 miliarde lei, din care sporul În anul 1996 a fost de 2492 miliarde lei. Astfel, În anul 1996 creditele structurale au continuat să dețină peste 50% din totalul refinanțării Pe fondul politicii de creditare laxe și a managementului deficitar (activitatea necorespunzătoare a echipelor manageriale ce au acordat credite fără garanții corespunzătoare, practicarea unor politici aventuriste de acordare a creditelor etc.), o serie de bănci au Început să se confrunte În anii 1995-1996 cu probleme de
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
-le dezvoltarea, În mai mare măsură, prin eforturi proprii, fapt ce explică Înclinația mai redusă spre Îndatorare până la jumătatea anilor 2000. După această dată, În condițiile abundenței de lichiditate de pe piața monetară ce a determinat o politică de creditare mai laxă a băncilor, gradul de Îndatorare a crescut Într-un ritm accelerat, generând o explozie a creditului În România. În ceea ce privește populația, de menționat este faptul că, așa cum o demonstrează un recent studiu (Fl. Neagu, 2009), economisirea populației este „bipolară și cu
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
bancului”), modifică atitudinea populației victimatizate, incită la găsirea “țapului ispășitor”, totdeauna altul decât cel cu adevărat responsabil. O “anatomie” a cozii ne dezvăluie proprietatea de “organism viu” al acesteia, calitatea de “celule” a participanților (indivizii pot fi osoși, musculari sau lacși), calitățile “inimii” și ale “creierului” cozii, modul de comunicare între elemente, stilul de comportament al participanților (avansarea, utilizarea masei de manevră, perpetuarea cozii, reproducerea ei, coada ca simbol sexual, etalând o tensiune orgasmică și sentimente ca satisfacția împlinirii, frustrație sau
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
prin expresia ezitantă sau trunchiată a gândului; "spiritul are conștiința lacunelor de expresie, fapte de gânduri individuale se repercutează în fapte de limbaj individual" (Bally 1951: 278-283). Formă de expresie concretă, afectivă, limba vorbită e guvernată de reguli mult mai laxe decât cea scrisă; "importanța unui element sintactic e apreciată după criterii strict subiective, variabile de la caz la caz, potrivit momentului psihologic și situației propriu-zise, adică împrejurărilor exterioare" (Iordan 1975: 250). Astfel, elipsa prin ezitare sau întrerupere, însoțită de un tip
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
și în povestirea a două cupluri ce își împart partenerele, la început pentru o mică răzbunare, iar mai apoi spre divertisment, adulterul cunoscut și acceptat devine o modalitate de a diversifica o existență banală și de ilustrare a unei moralități laxe. Toate acestea sunt permise poate și datorită finalității întrunirii celor zece, pe care Fiammetta nu uită să o reamintească în incipitul povestirii din ziua a noua: „dorința de a petrece și de a uita de griji”186, dar și unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
varietățile de proză anterioare: basm, legendă, roman popular, Biblie și narațiune religioasă, istoriografie, cronici rimate, epopee, jurnal de călătorie, nuvelă și povestire, „fiziologii”, corespondență literară, memorialistică autobiografică. Rolul capital îi este rezervat cronicii / letopisețului. Teoria lui C. este când prea laxă (formele ce ar anticipa romanul), când prea restrictivă (influența modelului occidental e redusă la rolul de „clarificator”), cartea rezistând însă prin considerațiile analitice care se sustrag schemei teoretice. Romanul românesc și problematica omului contemporan (1977) așază întreaga evoluție postbelică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
au drept criteriu de bază semnarea unei adeziuni de înscriere. Altele consideră drept membri doar acele persoane care plătesc în mod regulat cotizația. Alte partide includ drept membri doar acele persoane care apar regulat la ședințe. În fine, cea mai laxă categorizare aparține acelor partide care nu au evidențe clare și consider drept membri toate acele persoane ce participă la evenimentele desfășurate de partid. Această din urmă strategie de numărare este intenționat eronată, raportarea numărului de membri fiind sporită considerabil. Atâta timp cât
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din 1992, iar partidele parlamentare au obținut mai mult de 90% din banii public (deși mecanismele de redistribuire diferă în legile din 1996, 2003 și 2007). Al doilea aspect seminificativ este reprezentat de faptul că atunci când cadrul legal a fost lax (ex.: primul deceniu postcomunistă), corupția a vizat în principal folosirea donațiilor private care nu erau reglementate potrivit. Cu trecerea timpului, prevederile legale au devenit mai precise și astfel au îngustat spectrul activităților financiare ilegale. Prin urmare, nivelul discrepanțelor dintre cifrele
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
uzând de mijloacele unei cercetări critice de dată mai recentă, gazetăria poetului este receptată tot din perspectiva conținutului ideatic și a valorii strict stilistice a limbajului. Același critic și istoric literar privește astăzi, eliberat de constrângerea politico-ideologică, cu o mai laxă deschidere spre creația argheziană, simțind astfel nevoia înnoirii discursului critic: "Eu cred că și poezia lui Arghezi, și opera lui în ansamblu, și biografia trebuie interogate altfel, pentru a ne interesa astăzi. Daca vom pune mereu unele și aceleași întrebări
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a cam răsuflat în Occident)"; textualiștii din epocă "scriu niște texte plictisitoare" (Ironia ontologică, p. 74, 94). Provocator și semeț, Mihai Ursachi e o personalitate ramificată, un unicat; a-l prinde într-o singură formulă, aceasta ar fi ori prea laxă, ori jenant-reducționistă. Prezență proteică: creator de primă mână dinamitând locul comun, amator de concetti, baladist și orfic, ironist și narativizant, ceremonios și ermetic, filozofând între paradox și zâmbet, el e, pe scurt, un modern dezinvolt, un ecumenic cu deschidere spre
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
avea drept efect, după părerea lui, evitarea tevaturii judiciare și a cheltuielilor presupuse de desfacerea unei logodne și „legi le divine“ n-ar mai fi disprețuite. În țara Românească, logodna rămâne o etapă importantă înainte de căsătorie, iar răgazul apare ca foarte lax și lăsat la libera alegere a părților. Tinerii au vreme să se cunoască, părinții încep pregătirile și cheltuielile pentru fes ti nul nupțial. În fapt, de aceștia din urmă depinde prelungirea sau scurtarea perioadei; cu cât pregătirile sunt mai avansate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pedeapsă pentru nonaderența la terapia orală sau recomandările privind modificările de stil de viață. 4. specificarea clară și consecventă a valorilor glicemice ale A1c peste care se impune inițierea tratamentului cu insulină. Dacă echipa medicală își permite 221 o atitudine laxă față de aceste standarde, atunci persoana cu diabet va înțelege mesajul implicit că aceste standarde sunt doar orientative. 5. în momentul în care terapia cu insulină a fost propusă și explicată unei persoane cu diabet, acesta trebuie să primească atât mesajul
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Șarpele etc.), sub a căror mască se află "instinctul cu chip de balaur fabulos" și al cărei rol este de a ispiti (jocul ei este ușurat și de faptul că, în viziunea artistului, "hotarul dintre însuflețit și neînsuflețit" este extrem de lax, și că, înzestrat fiind cu "harul de a transforma realitatea în imagine", are capacitatea de "a lua metafora drept realitate"). Corespondentul peste timp al ursitei lui Egor, Christina, femeia-luceafăr care își pierde demnitatea astrală și marile înțelesuri metafizice, decăzând în
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
corporației trebuie urmate în detaliu. Competiția este considerată avantajoasă în culturile cu EI scăzută și nefavorabilă în celelalte. Sistemul bugetar este flexibil în culturile cu EI slabă, dar inflexibil în culturile cu EI puternică. La fel, sistemul de control este lax, relaxat în culturile cu EI scăzută, dar rigid, strîns în cele cu EI crescută. Riscul este asumat în culturile cu EI modestă, dar evitat în culturile cu EI puternică. Agresivitatea este evitată sau neacceptată în culturile cu EI scăzută, în timp ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se aplică și stimulând, totodată, autonomia lor de gândire. 1.4.1. Stilul educativ al familiei și structura de clasă Bourdieu distinge în societatea franceză trei modele educative caracteristice pentru trei grupuri sociale: 1. clasele superioare practică un model educativ “lax” care permite dezvoltarea liberă a personalității copiilor și manifestarea autonomiei lor; 2. clasele populare practică un model educativ caracterizat printr-o atitudine laisser-faire, apparent similară “laxismului” claselor superioare, dar diferită de acesta prin aceea că exprimă mai degrabă un fel
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a pancreasului. Decolarea intercolo-epiploică „Dezinserția” marelui epiplon de la nivelul colonului transvers se face, de cele mai multe ori, fără sîngerare (se știe că marele epiplon trece peste colonul transvers fără a se insera, ci doar capătă o ușoară aderare printr-un țesut lax, ceea ce face ca decolarea sa să se facă ușor și fără sîngerare). Se ridică marele epiplon și stomacul, iar în jos - colonul transvers, punînd astfel în evidență și la lumină întreaga siluetă a pancreasului. Calea trans-mezocolon-transvers. Această cale dă o
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
poate fi „îngropată” parțial sau total în parenchimul pancreasului; - vena portă, la acest nivel, primește cel puțin 2 - 4 venule, care ies din parenchimul pancreasului și, după un traseu scurt sau deloc, se varsă perpendicular în trunchiul venei; - posibilele aderențe, laxe sau chiar solide, între perivenă și parenchimul pancreasului. Dacă cunoaștem acum greutățile de degajare a venei porte, iată cum o vom elibera: - degajarea venei porte se va face de sus în jos, după ce am ligaturat (izolat) canalul coledoc; - cu mare
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
care le vom enumera în continuare: a. Operațiile radicale Sînt intervențiile chirurgicale cele mai logice, care desființează, prin rezecția totală a pancreasului inelar, obstacolul de la nivelul D-2, cu toate implicațiile sale patologice. Indicațiile metodei depind de: - existența unui țesut lax între pancreas și duoden, care să favorizeze decolarea pancreasului, evitînd leziunile duodenului; - dispoziție vasculară locală favorabilă; existența leziunilor secundare, ulcerul duodenal suprapancreatic inelar, cronic sau complicat. Rezecția pancreasului inelar total Fig. 37 - Diagnostic: Pancreas inelar total Operația: Rezecția pancreasului inelar
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]